406 matches
-
pentru a deveni membru USR cel puțin două cronici semnate de nume de autoritate din critica literară și publicate în reviste de prestigiu (de preferință, în publicații ale USR). Mărturisim, credeam cu toții că această impunere este de nedepășit și că veleitarii se vor da bătuți. Dar de unde! A început un asediu de neimaginat asupra președinților de filiale, asupra redactorilor- șefi, asupra cronicarilor înșiși. Stupefiați vedem că doritori de atestare nemeritată nu se dau în lături de la nimic ca să reușească. Au ajuns
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2808_a_4133]
-
insolit literatura, o glorifică, o transformă într-un monument. Și nu o face din complezență, ci numai atunci când este vorba de scriitori cu adevărat valoroși, care merită tratați astfel. N-ar fi de mirare ca, în curând, tot felul de veleitari să-l ia cu asalt, pretinzând să li se confecționeze și lor cărți-obiect. Să sperăm că Emil Stratan nu va ceda. Sau că le va confecționa cărți-obiect din pungi de plastic și coji de banane.
Cartea ca obiect (de preț) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8569_a_9894]
-
un amic, un foarte bun amic... Sigur, neavînd tocmai simțul ridicolului în limbaj cu care se desfăta Caragiale, Mușatescu pare că forțează cînd amestecă latinisme precum sine qua non cu faulturi la gramatică. Doar dacă scrisorile nu sînt scrise de veleitari inspirați de caietul cu expresii frumoase, cum se mai găsesc pînă-n ziua de azi. Superiorii "care este", micile potlogării divulgate pe firul scurt, în scrisori "conspirative", stilul de proces verbal care nu consemnează nimic mai mult decît niște atitudini nepotrivite
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
o oferea poate înainte de '90. Nu e o glorie să fii scriitor. E o suferință. Dar vanitățile sunt educate în timpurile în care a fi scriitor era o glorie". Viața literară își vede de drum, utilizându-i în fond pe veleitari în calitate de cititori fideli: "aflați la temelia piramidei, veleitarii sunt cei mai utili cititori. Dacă vor fi existând vreo mie de cititori de poezie în țara asta, probabil că mai mult de jumătate din ei scriu la rândul lor versuri". în
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
glorie să fii scriitor. E o suferință. Dar vanitățile sunt educate în timpurile în care a fi scriitor era o glorie". Viața literară își vede de drum, utilizându-i în fond pe veleitari în calitate de cititori fideli: "aflați la temelia piramidei, veleitarii sunt cei mai utili cititori. Dacă vor fi existând vreo mie de cititori de poezie în țara asta, probabil că mai mult de jumătate din ei scriu la rândul lor versuri". în schimb, învățământul nostru e departe de-a aduce
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
dar cînd e vorba de editarea lor pentru publicul de la noi, precumpănește criteriul comercial. Dr. Vasile Sporici își păstrează decent amărăciunea, dar nouă ni se pare inadmisibil ca, în condițiile în care se obțin subvenții și pentru te miri ce veleitar versificator sau romancier diletant, studiul lui Fondane să nu-și poată găsi un editor în România. Pentru cele cîteva mii de cărturari și studenți preocupați de filosofie ("se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge?"), eseul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
nu scapă nici cei care i-au dat girul - fostul președinte al Uniunii Scriitorilor, Laurențiu Ulici și fostul ministru de Externe, Andrei Pleșu - organizatorii unei somptuoase lansări a volumului de versuri al acestuia la Sala Oglinzilor de la sediul US. Alți veleitari cu ștaif în ale poeziei, Adrian Năstase și H.-R. Patapievici, sunt readuși cu seninătate cinică la dimensiunile lor reale de un critic pentru care ceea ce contează este doar textul penibil din carte, nu numele înscris pe copertă. Firește, nu
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
un tînăr intelectual activ (redactor la Editura Univers, la Paralela 45, predă în Facultatea de Litere, a lucrat cotidianul Independent) și o astfel de primire i se cuvenea. Mitul scriitorului descoperit de vreun critic abil, scos dintr-un maldăr de veleitari, trebuie să dispară. Cecilia Ștefănescu a făcut o școlă de literatură viabilă la Facultatea de Litere (și al său cenaclu), dezamăgește oarecum prin obediența sa față de un model de proză, față de un program nescris al grupului condus de Mircea Cărtărescu
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
opoziția, atât câtă este, se confundă cu o criză acută de lider? V.I.: Nu cred că opoziția se confundă cu o „criză de lider”. Slăbiciunea ei constă mai degrabă într-o competiție vinovată de rivalități și patimi cel mai adesea veleitare. M.I.: Presa de opoziție este șicanată pas cu pas, cu ademeniri ori cu amenințări, chemată la ordin(e) prin birourile senatoriale. Oare puterii îi este chiar frică de ea? M.L.: Libertatea presei este una dintre rarele achiziții reale după ‘89
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
a pus tot sufletul în ele, și încântat de întâmplare să spere sincer că lumea asistă la nașterea unui geniu. De cele mai multe ori, din păcate, nu este vorba de așa ceva. Rubricii acesteia i se adresează lume de toată mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul dăruit cu har poetic adevărat, îi facem sărbătoare, îl publicăm
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
lui doar de o comunitate locală, de un grup sau de o breaslă înseamnă scoaterea instituției Premiului Național într-un soi de faliment pe care-l ascundem de ochii executorilor pînă cînd trecerea lui în anonimat și preluarea acestuia de veleitari devin inevitabile. Cînd ai deja un astfel de premiu care s-a impus și care nu a dat rabat, cu toate presiunile politice ale momentelor în care el se impunea ca un adevărat capital de exploatat, nu trebuie decât să
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
cultura română actuală. Una dintre aceste scheme este cea a "nașului": "Obiceiul pămîntului s-a impus și în lumea literară. ș...ț Cîțiva ai ultimilor 30 de ani: Nicolae Manolescu, Mircea Martin (elita intelectuală și valorică), Laurențiu Ulici (profilat pe veleitari) și, mai nou, concurîndu-l pe ultimul, Dan Silviu Boerescu (specializat în obsedați sexual și suflete bolnave). Mă întreb, ca omul, în ce măsură, în cazurile nășiilor literare, se aplică proverbul popular: ? Relația între nași și fini e una stabilă, de durată. în
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
și dezinvoltura cu care era folosit cuvîntul writer (scriitor). Protejat încă de misterul romantic al talentului, dacă nu al geniului, mai degrabă decernat decît atribuit, în românește termenul "scriitor" e folosit parcimonios, chiar dacă nimeni nu-l poate feri de cleptomania veleitarilor. Peste ocean, aproape oricine e angajat pe o durată oarecare în actul fizic al scrisului se poate recomanda drept scriitor. Marile concernuri industriale angajează "scriitori" care compun o varietate de texte, de la broșuri cu instrucțiuni de folosire a unui aparat
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
ajunge - ca multe personaje ale pictorului - pe acoperiș. Dar, uneori, a fi odrasla unui artist de faimă mondială este o povară tragică - să te temi că nu vei ajunge niciodată la altitudinea artei tatălui tău, că ești doar un biet veleitar, de fapt un ,nima". O dovadă: Klaus Mann s-a sinucis, poate, pentru că a avut convingerea că nu va reuși nicicând să creeze un Hans Castorp sau un Gustav Aschenbach. David Mc Neil, însă, nu are, cel puțin așa apare
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
a putut păstra puritatea politică ce, în nucleul său, îl califica, maculat fiind de diverși aventurieri în goana după avantajul material. "De un sfert de veac, preciza Virgil Ierunca într-un interviu, conceptul de exil nu mai rezistă. Au apărut veleitarii, impostorii, afaceriștii exilului, în așa fel încît libertatea s-a transformat în confuzie". Nici nu se putea altminteri în cadrul unui fenomen de masă! În fine, al treilea val al exodului are loc după căderea Cortinei de Fier, în pofida faptului că
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
sens creștin, îmi apar a motiva acest enorm tablou de război. Merrill se întâlnește cu persoane importante, stă de vorbă ce Radovan Karadzic și îi face acestuia un portret sumar, dar suficient de șocant: fost psihiatru, specializat în paranoia, poet veleitar și mediocru, cel care avea să conducă epurările etnice era, ironic, descendentul unuia dintre cei mai importanți filologi romantici ai Serbiei. Familia Miloșevici e descrisă cu aceleași unelte comparatiste și cu privirea jurnalistului care știe bine și istorie contemporană. Cele
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
valoroase. Astăzi, Dumnezeule, se întâmplă să primesc la redacție volume de poezie ale unor tineri și, deși îmi doresc enorm să debutez tineri de valoare, constat că e o harababură îngrozitoare în aceste cărți, că ele sunt doar ale unor veleitari care se cred poeți. "Sunt grea de ceea ce trebuie sî fac" D.P.: Dar n-ai fost tentată niciodată să renunți la scris, fie și temporar? M.P.: Cred că eram pe clasa a doua sau a treia, când am început să
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
supărat. Asta chiar m-a mirat. Știam că-l iubește ca sarea în ochi. Că-l enervează. Nu, nu, n-avea nimic cu D.D. Nici cu oaspetele său. Despre care mi-a spus că e autor de romane polițiste, un veleitar în ale scrisului artistic, cu figură de pantof fără perechea lui, mason la un sfert, activist mititel pe la un partid care se pare că ne guvernează, fost securist și mai nou clarvăzător din categoria ăluia cu cutremurele. Nici cu el
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
pe Gabriel Dimisianu aproape zilnic, în redacția revistei România literară. Urmăresc cu atenție tot ceea ce face și spune, ca pe o lecție de bun-gust. Tandrețea sobră cu care sărută mâna unei femei sau maniera elegantă în care respinge manuscrisul unui veleitar insistent ar trebui însușite și de alții. Acest mod de a fi este, în cazul lui Gabriel Dimisianu, și un mod de a scrie. De curând, criticul literar și-a adunat într-un volum (care însumează peste 600 de pagini
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
trîmbițele naționalismului de bîlci: Ceea ce se iubește și se respectă adînc se pronunță arareori." Răsfoind manualele de literatură, mi-am amintit automat o anecdotă academică, trecută de semioticieni în contul lui Alexandre Dumas. Fiind solicitat cu insistență de un autor veleitar să-i sugereze un titlu pentru manuscrisul sau, romancierul a consimțit să rezolve problema, deși nu citise nici un rînd din carte. " Tinere - s-ar fi interesat, cooperativ, scriitorul - în cartea dumitale sînt tobe?" "Nu, maestre.", a replicat intrigat aspirantul la
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
de către respectivul grupuleț a adevărului absolut. N-a fost defel dificil să presupunem urmările unei asemenea "filosofii" aplicate la viața societății noastre. În literatură - unde, lucru cert, majoritatea membrilor Uniunii Scriitorilor (colhoz inventat de partidul comunist din urss!) sunt fie veleitari, fie grafomani sadea ( primirea în numita uniune se face pe bază de cărți, și poți edita orice elucubrații dacă ai bani să plătești tiparul și lucrătorii editurii!) - a început o nouă ierarhizare a valorilor (necesară, de alt fel, dar nu
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]
-
uită să ne spună, dar și ce ne spune e deajuns ca să ne lase visători. Fiind editorul poetului și un bun cunoscător al vieții și operei lui, dl Vatamaniuc girează în modul cel mai surprinzător cu putință textele unui simplu veleitar. Dacă dl Cernăianu se mărginea să "descurce ițele", ar fi fost spre lauda sa. Există, fără îndoială, destule neclarități, neconcordanțe și ciudățenii în informațiile, de la prima sau de la a doua mînă, referitoare la împrejurările în care Eminescu a fost internat
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
reperele conflictului meu cu Traian Băsescu, care durează de peste 6 ani. Nu am cu acest om nici o miză personală. Am văzut însă, printre primii, cât de nociv este un astfel de președinte, cât rău poate aduce acestei națiuni un aventurier veleitar fără mi-nime repere istorice, culturale și politice. Și, pentru că «nu-mi mai trebuia nimic» pe plan personal, mi-am asumat această luptă publică pe care alții, cărora, poate, încă le mai trebuia ceva, nu puteau să și-o asume
Dan Voiculescu: Am greșit când am ales să susțin guvernul PNL-PD. Încă nu cunoșteam adevărata față a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/47424_a_48749]
-
Suciu generației optzeci ? O soluție ar fi să-l privim ca pe un optzecist atipic. Formula s-a încetățenit, ajungând să nu mai servească autorilor înșiși (optzeciști, altminteri, cât se poate de „tipici”, dar evident, sensibili la flatări), ci nenumăraților veleitari care, „după război” au ținut să obțină un certificat de valoare prin alipirea aproape frauduloasă la o generație de care țineau numai prin vârstă. Nefiind, acesta, cazul lui Suciu, trebuie să ne prevalăm de o altă cale. Pe care, eu
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
în șantier nici o promisiune isteață care m-ar obliga să mă scol fără să mai fac vreun naz. Există zile când pot să citesc. Există și zile când sunt mai adânc. Atunci nu fac nimic. Îmi completez „teoria”. Cinci categorii: veleitarii, amatorii, diletanții, scriitorii buni, scriitorii mari. Primii simt un impuls autentic, dar n-au deloc talent. Din cauza intensității impulsului, sunt convinși că ce scriu e nemaipomenit. Îi urăsc pe toți cei care nu vor să recunoască, pe critici în primul
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]