1,900 matches
-
cearșafurile cu care i-au șters picioarele, un fragment din piatra funerară, sunt la fel de bogat ornate. În zilele de mare sărbătoare, porțile Marii Racle erau deschise de rege, singurul care avea cheile, pentru ca lumea să vină să vadă și să venereze relicvele. Acestora li se adaugă Ludovic IX cel Sfânt, canonizat încă din 1297 (27 de ani după moartea sa) de către Papa Boniface VIII. Erou nefericit al celor două cruciade, regele a devenit model pentru prinții creștinătății. Pietatea sa s-a
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
care în dimineața de Paști se spală la râu, va rămâne veșnic tânăr și arătos. Și animalele erau trimise în dimineața de Paști la râu, pentru a le feri de boli. Apa era simbolul vieții și al fertilității și era venerată în cinstea zeiței germanice a primăverii și a fertilității, Ostera. Semnificația creștină a fost adăugată în decursul secolelor. De Paști, în noaptea de sâmbătă spre duminică, între miezul nopții și răsăritul soarelui, fetele iau apă dintr-un râu sau dintr-
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
am fost poznaș, M-am rătăcit și-am bâjbâit prin noapte, Până la gândul Tău, rămas chezaș. Crezul, Părinte creator de viață, Eu nu-l port ca pe-o haină peste tot; L-ascund în suflet - templu de speranță - Și-l venerez, cât mă mai lași să pot. Citește mai mult RUGĂde Nicolaie Tony DINCĂCând mă sfădesc cu gândurile mele,Doar Ție, Doamne, mă mai confesez,Rugându-Te să îmi ferești de releFiința, ce sub talpă Ți-o așez.Rog să m-
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
că am fost poznaș,M-am rătăcit și-am bâjbâit prin noapte,Până la gândul Tău, rămas chezaș.Crezul, Părinte creator de viață,Eu nu-l port ca pe-o haină peste tot;L-ascund în suflet - templu de speranță -Și-l venerez, cât mă mai lași să pot.... XIX. URAREA MEA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. URAREA MEA de N.T. DINCĂ Anul nou, care-abia vine, Să v-aducă numai bine: Fericire, sănătate, Belșug și noroc
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
un suspin decât mierea darului divin... O fi dragostea destinată doar Poeziei, iar noi nu mai avem habar? Hai, tu stihule, răspunde-mi mie: -A ta bucurie-i oare utopie?... Nu poți a-mi spune și știi prea bine Că venerăm eterna perfecțiune, O lume pe dos sfâșie viață Omului nou, dar credința-i și voință... "Cântec de lebădă" mi-e speranța, Limpezește spirit ridicându-i ceața, Frumoasa auroră coboară În destin și versului îi este scară... Referință Bibliografică: Cântec de
CÂNTEC DE LEBĂDĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385079_a_386408]
-
este botezat Și de Duh Sfânt e luminat. Simbolul creștinătății La o răscruce a vieții, Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Că de faci în rugăciune, Semnul de închinăciune, Minune se-nfăptuiește Și credința-n lume crește. Sărbători sunt venerate De la naștere la moarte, Prin semnul creștinătății Ce dă har pe calea vieții. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț spiritual, Raza gândului a-mi duce În a veșniciei cruce. Prin timpul ce ne petrece, Că viața în grabă
ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI-SIMBOLUL CREȘTINĂTĂȚII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384382_a_385711]
-
-a Păstorit ! Multora e Pildă vie,în muncă și viață curată Și la mormânt la Militena, Lucrarea-i este Venerată ! ........................................... Cuv.Marta. Marta ÎL iubea pe DOMNUL (și deși în sihăstrie) Îi primea pe toți străinii, cu totală Bucurie ! O Venera pe Maica Sfântă, ce îi vestise Bucuria Ce-o dă dulceața Bunătății, ce e IISUS, e Veșnicia ! După ce-a trecut la DOMNUL, la priveghi s-a arătat Făcându-i să se bucure, ce Dar din Ceruri, a luat : Pe
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
nu ți-l auzi, mă trezește-n ființă, sunt vorba ce a înțeles să tacă supusă inimii; Răzbat... Sacrificiul de-a nu ți-l slăvi, mă lipsește de viață, sunt ceea ce Tu vrei a voi să-mi dai prin credință; Venerez... Dragostea de-a nu ți-o recunoaște, mă mistuie-n inimă, sunt fiorul unui Absolut ce naște iubire din lumină; Iubesc... Puterea, de-a nu ți-o simți, mă slăbește-n spiritul meu, sunt luptă cu vrăjmași văzuți și nevăzuți
SUNT DORUL UNUI OM ÎN VIAȚA LUMII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382604_a_383933]
-
ea a avut o moarte plăcută lui Dumnezeu. Revenind la pelerinaj și la sacrul inerent pelerinajului, este interesant că pelerinajul ortodox are anumite trăsături care îl apropie de pelerinajul din islam, pentru că islamul are morminte ale sfinților lor, care sunt venerate, exact cum venerăm noi sfinții noștri. În lumea catolică nu există această impregnare de sacru. Am spus toate aceste lucruri pentru a observa cât de universal este pelerinajul, pe de o parte, iar pe de altă parte, complex și cu
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
o moarte plăcută lui Dumnezeu. Revenind la pelerinaj și la sacrul inerent pelerinajului, este interesant că pelerinajul ortodox are anumite trăsături care îl apropie de pelerinajul din islam, pentru că islamul are morminte ale sfinților lor, care sunt venerate, exact cum venerăm noi sfinții noștri. În lumea catolică nu există această impregnare de sacru. Am spus toate aceste lucruri pentru a observa cât de universal este pelerinajul, pe de o parte, iar pe de altă parte, complex și cu forme particulare pentru
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
Poenaru...”, declarase Harieta. În scurta sa viață, Veronica Micle i-a fost muză inspiratoare, marea lui iubire, ei doi constituind o pereche întru veșnicie, comparată cu Paolo și Francesca din Divina Comedie a lui Dante și cu Tristan și Isolda venerați prin ritmurile paradisiace wagneriene. Cum să nu tresărim și noi la citirea versului eminescian?: „Când mă atingi, eu mă cutremur;/ Tresar la pasul tău când treci;/ De-al genei tale gingaș tremur/ Atârnă viața mea de veci...” Sau, atunci când, pentru
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
matale Prieten drag? Atâta-ți cer, să pot să te iubesc S-adorm, privindu-te din prag, Să știi că te slăvesc În ruga mea De suflet cald și mare cât pământul Și dacă poți, atât aș vrea: Să-ți venerez cuvântul. Cuvântul tău Duios și bun, de dragoste și bine Căci tu m-ai ridicat din hău Și te-ngrijești de mine. Și-ades îmi curg Din ochii blânzi, acum de mulțumire, Doar lacrimi ce, încet, se scurg Pe mâna
DIN OCHII BLÂNZI SE SCURG... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383365_a_384694]
-
liră! Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate aidoma unui vals Prelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas, Ridici săli în picioare prin ropot de aplauze Ce lungă odă-ți cântă, prelunge făr' de pauze. Te venerez regină, catren de bună artă Alăturea de mine cu toți în gând te poartă, Lași moștenire vremii un loc de cinste-n scenă Suavă ca și vântul, rămâi ca o sirenă. Referință Bibliografică: REGINA MUZICII / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
prin mitoza celulelor tale care s-au înmulțit și specializat în burta mămicii unde a fost creată noua viață. Părinții care ți-au dat viață vor muri spre a încheia ciclul trofic iar tu să ai o viață mai ușoară. Venerează-i dacă crezi de cuviință. Nu uita că nu și-au făcut decât o sfântă îndatorire de a te aduce pe tine pe lume. Dar de ce trăiești tu? Biserica a găsit un răspuns și anume: Omul trăiește spre a aduce
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
te recunoscusem la început în frumoasa Venus ce răsărea din valuri odată cu soarele, până când fermecat de grația cu care tăiai undele și apoi cum ai ieșit din apă, m-am apropiat hoțește și am descoperi că în acest corp de Veneră te ascunzi dumneata. Aseară mi se pare că ne puseserăm de acord să ne tutuim. Se poate? Zicând acestea el se cățără pe stânca apropiată de a sa cu mișcări zvelte și se așeză rezemat într-un cot privind-o
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
datorită existenței monarhiei îndelungate. Italia pentru tot ce înseamnă, foarte apropiată prin spiritul său de țara noastră, Statele Unite pentru exemplul ce-l dă lumii întregi în tot ce face, mai ales în menținerea păcii mondiale. - L-ați cunoscut și îl venerați pe scriitorul Gh. A.M. Ciobanu - ce amintiri vă leagă de această marcantă personalitate culturală a timpurilor noastre? - Era imposibil să nu-l cunosc. Dl Ciobanu e un războinic cu el însuși și cu dușmani uneori inventați, dar cu o inimă
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
pentru a avea spor la lucru În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire În țara noastră, Sfântul Gheorghe este venerat în ziua de prăznuire ca patron spiritual al Forțelor Terestre Române . În istoria creștinătății este menționat faptul că Marele Mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ștefan cel Mare
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire În țara noastră, Sfântul Gheorghe este venerat în ziua de prăznuire ca patron spiritual al Forțelor Terestre Române . În istoria creștinătății este menționat faptul că Marele Mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ștefan cel Mare. Așa se explică faptul că imaginea Sfântului Mucenic Gheorghe a fost
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
celebre pentru măreția lor în lume: Barcelona, Beirut, Genova, Londra, Veneția, Ferrara și Moscova. În țara noastră, Sfântul Gheorghe Biruitorul protejează orașele Sfântul Gheorghe, Timișoara, Giurgiu, Băilești și Hârlău. Marele Mucenic, celebrat cu mese îmbelșugate În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, iar în unele localități din Spania, din Italia și România ,ziua de prăznuire a Mucenicului Gheorghe este celebrată cu mese îmbelșugate și cu multe cadouri oferite sărbătoriților din comunitatea respectivă. Sfântul Gheorghe este patronul multor
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
mai ales atunci când primește, în schimbul bunelor lui sentimente și atitudinii sale respectuoase, nepăsare, cuvinte goale de conținut, de multe ori neroade. În schimb, niciun fascicul de gând rău voitor din parte-i nu aduce atingere imaginii țării, pe care o venerează, o poartă în suflet; acest sentiment puternic ”curge” din chiar vârful peniței și al penelului. Peste tot pe unde ajunge, în lumea marilor artiști sau a marilor decidenți politici ai lumii. Numai astfel mă pot osebi de mărunțișul putred al
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
Un geniu răsărit pe pământ românesc, dăruindu-i prea plinul talentului și generozității sale. Drept pentru care am așternut aceste gânduri. Spre încheiere, fie-mi îngăduit a mă apleca asupra îndemnului maestrului meu din antichitatea greacă, Seneca: ”Eu îi voi venera și mă voi ridica în picioare, întotdeauna, în fața unor nume atât de însemnate.” CONSTANTIN JICHIȚA
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor și a genului uman, numită de aceea și Maia (în sensul de „bătrână” sau „bunică”) sau „Magna deum Mater
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
de aceea și Maia (în sensul de „bătrână” sau „bunică”) sau „Magna deum Mater”, sau „Terra Mater”. Probabil acest cult al „divinității feminine” este același pe care îl regăsim și în preistorie, denumit de etnologi „cultul Mamei Mari”. Ea era venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate stânci și culmi aflate pe piscurile munților. Istoricii greci și romani sunt unanimi în a afirma că „geții/dacii
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
veacurilor, sufletul ei se strămutase, ca dintr-un vas În altul, dintr-o Întrupare În alta, dintr-o nălucă În alta. Ea a fost fiica lui Lot, a fost și Rachela, a fost și Frumoasa Elena. (Grecii și barbarii au venerat deci o nălucă, atîta vărsare de sînge pentru o fantomă!) Ultima ei Întrupare fiind această tîrfă dintr-un lupanar sirian. „Iar pînă atunci“, stăruia Simon, scuipînd o Înghițitură din apa călîie, cînd zărise grupul pelerinilor În mantiile lor albe țîșnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Spre deosebire de majoritatea popoarelor dinaintea lor, care se baricadează în fortărețe și în exigențele ciclice ale agriculturii, micenienilor, fenicienilor și evreilor le place schimbarea, pe care o consideră, într-un fel sau altul, o formă a „progresului”. Chiar dacă și ei își venerează strămoșii, cinstindu-i pe cei care le mijlocesc relațiile cu zeii, chiar dacă își iubesc pământurile, pe care le divinizează, acești mediteraneeni pun mai presus de toate drepturile - politice și economice - ale celor vii. Negoțul și banii sunt cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]