984 matches
-
de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
modificări de compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali răspund la modificări ale concentrației H+ din lichidul extracelular; creșterea concentrației H+ stimulează ventilația, pe când scăderea sa o inhibă. Compoziția lichidului extracelular din jurul receptorului este influențată de lichidul cefalo-rahidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
câmp); * invățarea recuperării rapide a mingii și a repunerii ei În joc (la intermediar sau la vârful de contraatac, dar cu pasă scurtă). III.1.1. Poziția fundamentală Exerciții de bază Ex. 1. Din așezat sau culcat facial, dorsal sau ventral, ridicare rapidă și adoptarea poziției fundamentale, la diferite semnale (fig. nr. 89). Ex. 2. Deplasări (lente) Între cele două bare ale porții, deplasarea putând fi dirijată de pase executate de jucătorii aflați la 9m. Ex. 3. Deplasare laterală cu pași
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dar portarul stă În poziție fundamentală cu fața spre teren, iar mingile sunt aruncate la distanță mai mare (față de portar). Ex. 4. Recuperarea de către portar a mingilor aruncate de profesor sau coleg; portarul poate pleca din următoarele poziții: așezat, culcat ventral sau dorsal, din sprijin pe mâini sau antebrațe, etc. Ex. 5. Portarul execută repunerea mingii de la margine, plecând din spațiul de poartă. Obs.: Se va urmări repunerea cât mai rapidă și mai precisă a mingii În joc. Ex. 6. Recuperarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și picioarele sînt acoperite de fire de păr, între care trihobotriile, fire lungi, de textură complexă, cu rol major în detectarea vibrațiilor. Un anumit număr de păianjeni pot produce sunete. Pe partea ventrală, în spatele celicerelor, se află gura, mărginită de buza inferioară; de fiecare parte, pedipalpele anterioare formează lama masticatoare. Fiecare din aceste două pedipalpe, sau picioare-mandibulă, este prevăzută cu o antenă cu cinci articulații; la mascul, tarsul este umflat și are o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cinci articulații; la mascul, tarsul este umflat și are o alveolă unde se inserează bulbul genital, cu funcția de organ copulator. a) În afara specializării extreme, marcate la începutul fiecărui paragraf (corpul, partea din față a corpului, ochii, universul senzorial, partea ventrală) se observă o aspectualizare și o tematizare sistematice. În primul paragraf, vom sublinia decupajul planului de text: cefalotoraxul Prozomul rezultă din... (sau prozomul) corp (2 regiuni) și abdomenul Abdomenul nu arată... (sau opistozom) Cel de-al patrulea paragraf procedează la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sublinia decupajul planului de text: cefalotoraxul Prozomul rezultă din... (sau prozomul) corp (2 regiuni) și abdomenul Abdomenul nu arată... (sau opistozom) Cel de-al patrulea paragraf procedează la o punere în situație a diferitelor aspecte ale obiectului descris: pe fața ventrală, în spatele celicerelor [...]; de fiecare parte... Înlănțuirea tematică nu este deloc evidentă. Dacă progresia este net punctată prin localizări, unele rămîn însă vagi:... "de fiecare parte": a gurii? A buzei inferioare? Tema 1 PE (fața ventrală) Rema 1 DE FIECARE șoldul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ale obiectului descris: pe fața ventrală, în spatele celicerelor [...]; de fiecare parte... Înlănțuirea tematică nu este deloc evidentă. Dacă progresia este net punctată prin localizări, unele rămîn însă vagi:... "de fiecare parte": a gurii? A buzei inferioare? Tema 1 PE (fața ventrală) Rema 1 DE FIECARE șoldul Tema 3 P1 ÎN SPATE (celicere) tr. gura PARTE pedipalpelor Tema 2 Lamă Rm 3. mărginită de masticatoare buza inferioară; Rema 2 proprie Tema 3 este reluată de subtemele: Subtemă 3 tr. palpa Rema 4
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cervix) produce contracții uterine puternice, fiind o altă cale importantă pentru eliberarea ocitocinei. Calea aferentă reflexului este nervul pelvin. În timpul dilatării căilor genitale sau prin acțiuni mecanice apar și contracții uterine și lactoree. Hipofiza este organul neuroglandular situat la fața ventrală a creierului intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomică a celor două părți: hipofiza anterioară (adenohipofiza) hipofiza posterioară (neurohipofiza) Dintre hormoni hipofizei, cu importanță majoră pentru activitatea de reproducție a femelelor sunt gonadotropinele (FSH și LH) și prolactina (LTH). În mod
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
modificări de compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali răspund la modificări ale concentrației H+ din lichidul extracelular; creșterea concentrației H+ stimulează ventilația, pe când scăderea sa o inhibă. Compoziția lichidului extracelular din jurul receptorului este influențată de lichidul cefalo-rahidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Eugen Comșa, referitoare la utilajul litic șlefuit din epoca neolitică și din epoca bronzului de pe teritoriul României (COMȘA 1972, 252-256). Pentru stabilirea diferitelor tipuri morfologice de unelte din piatră șlefuită vom lua în considerare următorii parametri ai artefactelor: forma suprafețelor ventrală și dorsală, forma zonei active, forma secțiunii longitudinale și lungimea piesei. Primele două criterii vor fi utile în stabilirea grupurilor tipologice de încadrare a piesei, în timp ce ultimele două criterii vor fi utile și în determinarea primară a funcționalității diferitelor tipuri
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și șlefuită, de formă dreptunghiulară, trapezoidală sau triunghiulară, care se caracterizează prin asimetria secțiunii longitudinale, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu, astfel încât linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei este situată în planul suprafeței ventrale a piesei sau în proximitatea acestuia (COTOI, GRASU 2000, 29) (Pl. 14/811; 15/8-11; 16/1-4; 17/1-4). Din punctul de vedere al utilității acestui grup de unelte, datele etnografice sugerează utilizarea lor în acțiuni de prelucrare a lemnului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și șlefuită, de formă dreptunghiulară sau trapezoidală, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu. Linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei variază, aceasta putând fi atât situată atât în planul sau în proximitatea planului suprafeței ventrale a piesei, cât și în planul median al secțiunii longitudinale. O trăsătură caracteristică a acestui grup de unelte este dată de faptul că raportul dintre lungimea și lățimea uneltei este mai mare sau egal cu 3 (URSULESCU 2000, 159). Având
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
iar una întreagă (Pl. 16/8; 17/8). Tipul 2 În acest tip am încadrat acele unelte din grupa dălți la care zona de convergență a unghiului diedru al laturii utile se situează în planul sau în apropierea planului suprafeței ventrale a piesei. Acestui tip îi corespund două piese întregi descoperite în cadrul așezării de la Hoisești (Pl. 16/6, 9; 17/6, 9). II.1.b. Determinarea tipologică a inventarului litic cioplit Pentru ordonarea tipologică a materialului de piatră cioplită descoperit în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lovit pe marginea unei fațete special amenajată, numită plan de lovire. Piesele astfel obținute se numesc produse primare de debitaj, pe acestea distingându-se: talonul, care este partea desprinsă din planul de lovire și reprezintă punctul de percuție. fața inferioară/ventrală, este partea care s-a detașat din nucleu, are o topografie plană, și prezintă, în apropierea talonului, o porțiune bombată numită bulb de percuție, pe suprafață apărând, în unele cazuri, urmele undelor de șoc. fața superioară/dorsală este partea care
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
proximală este partea apropiată de talon. partea distală este partea opusă talonului. În funcție de aceste elemente se realizează și redarea convențională, prin ilustrație, a pieselor din piatră cioplită. Acestea sunt redate cu talonul orientat în jos și depuse pe fața inferioară/ventrală. În acest fel se definesc laturile dreaptă și stângă ale piesei, axul piesei, care este dat de direcția de percuție și planul de aplatizare, care, în mare, este paralel cu fața inferioară (DEMARS, LAURENT 1992, 23). Tehnica retușării Această tehnică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tip este constituit de fracturile cu terminații ascuțite, care rezultă într-o muchie cu lărgime minimă. Acest tip de fractură este caracteristic pentru facturile de îndoire. Al doilea tip este dat de fracturile articulate, care se caracterizează prin curbarea suprafeței ventrale spre cea dorsală, acestea întâlnindu-se într-un unghi aproximativ drept. Acest tip de fractură este produs de aplicarea presiunii sau unei lovituri asupra unei suprafețe a laturii uneltei și este caracteristic fracturilor prin îndoire. Al treilea tip este definit
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
bază latura utilizată, în timp ce lungimea este definită ca valoarea maximă pe verticală a piesei. Cu cât această valoare este mai ridicată, cu atât piesa este mai potrivită utilizării pe un material dur. Următoarele caracteristici macroscopice urmărite sunt urmele de uzură ventrale și dorsale. Se stabilește astfel densitatea macro-fracturilor pe 10 mm de latură utilizată, înregistrarea făcându se ca >5/10 mm sau <5/10 mm. În cazul în care densitatea macrofracturilor este mai mică de 5/10 mm, este foarte probabil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fi putut indica prinderea uneltelor în coadă. Grupa tesle Teslele se caracterizează prin preponderența fracturilor articulate și de tip rupturi, acestea fiind prezente în special pe suprafața dorsală. Acest fapt, coroborat cu prezența, în majoritatea cazurilor, a lustrului pe suprafața ventrală și a striațiilor cu orientare oblică față de latura utilă, indică utilizarea acestui tip de unealtă în acțiuni diverse, variind de la cioplire la fasonare. Singurele constante determinabile din punctul de vedere al urmelor de uzură le constituie prelucrarea unui material cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
140, fișa catalog nr. 183). Piesa de la Hoisești este reprezentată în poziție verticală; atât la partea superioară, cât și la cea inferioară păstrează urmele atașării la cupa suportului și la baza acestuia. Înălțimea este de 10,4 cm. Pe partea ventrală, printr-o linie incizată sunt marcate talia și triunghiul pelvian, picioarele fiind despărțite printr-o incizie. Pe partea dorsală statueta este decorată cu pictură tricromă cu benzi late de culoare albă și brun-roșcată, cu bandă de bordură neagră, motivul fiind
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]