943 matches
-
tip scalariform. El este reprezentat de creier și lanțul nervos ventral. Creierul este concentrat în cefalotorace sau cap, deasupra esofagului. El este constituit din 3 regiuni: protocerebron - inervează ochii, deutocerebron - inervează antenele și tritocerebron - inervează chelicerele sau mandibulele. Lanțul nervos ventral se află sub intestin, de-a lungul abdomenului. În fiecare segment al corpului lanțul nervos formează câte un ganglion. Ganglionii sunt conectați prin comisuri (fascicule, relativ groase, de nervi) și conective. Ganglionii toracici reprezintă o masă unică sub- sau cricumesofagiană
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
condiții bune de viață și este ocrotit prin lege. Este un șarpe mic, zvelt, cu o lungime de până la 70—80 cm, coada de lungime mijlocie. Longevitate 8-10 ani. Botul proeminent. Solzii dorsali sunt netezi, dispuși în 19 șiruri longitudinale. Ventral are 153-199 scuturi. Scutul anal divizat. Mai are 41-70 de perechi de scuturi subcaudale. Ochiul în contact cu scuturile supralabialele 3-4, nara situată în mijlocul scutului nazal; scutul frontal mai scurt decât scuturile parietalele; scutul frenal mai lung decât înalt. Din cauza
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
eversiunea. Supinația normală este de 15 grade și este cuplată cu flexia, abducția și inversiunea piciorului. Gradul total de mișcare a acestei articulații este de 20-25 de grade. Mobilitatea subtalară se examinează cel mai bine cu pacientul culcat în decubit ventral și cu genunchiul flectat la aproximativ 135 de grade. În acest moment axul articulației subtalare este foarte apropiat de planul orizontal. Este examinată inversiunea/eversiunea pasivă a călcâiului. Poziția neutră subtalară este aceea în care articulațiile subtalară, talonaviculară și calcaneo-cuboidiană
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
pe care o susțin. Membrana branhială este o cută de piele ce tivește marginea inferioară a operculului, situată în continuarea pielii care acoperă operculul. Membrana branhială și razele branhiostege formează aparatul branhiosteg care este o continuare a operculului pe partea ventrală și participă cu el în actul respirației. Mecanismul respirației la pești constă din mai multe faze consecutive: peștele inspiră apa prin gură, pereții cavității bucale și branhiale se bombează, iar membrana branhiostegală, care tivește operculul, se alipește de corp, jucând
Raze branhiostege () [Corola-website/Science/336864_a_338193]
-
("Radiațio thalami inferior") sau pedunculul talamic inferior ("Pedunculus thalami inferior"), pedunculul talamic ventral este un grup de fibre nervoase care trece prin partea sublenticulară a capsulei interne, si conectează nucleii talamici mediali și corpul geniculat medial cu cortexul lobului temporal și al insulei. constă în principal din fibrele ascendente a radiații acustice (fibrele
Radiația talamică inferioară () [Corola-website/Science/326765_a_328094]
-
Larvaceii se înmulțesc sexuat. Larvaceii imaturi seamănă cu larvele în formă de mormoloc ale ascidiilor, cu excepția organelor care încă se dezvoltă. Odată ce trunchiul este complet dezvoltat, are loc o întoarcere a cozii: coada se mută din spate într-o poziție ventrală și se răsucește la 90° față de trunchi. După acest eveniment, individul începe secreția primei case. Inventarea recentă a tehnicilor de exprimare a genelor străine în "Oikopleura dioica" a făcut această specie să devină un organism-model pentru studiul regulației genelor și
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
draci de mare". Specia este caracterizată prin capul enorm, lat și aplatizat, în comparație corpul aparând ca un apendic. Gura se întinde pe toată circumferința anterioara a capului, ambele fălci fiind echipate cu dinți lungi conici, înclinați înspre interior. Aripile ventrale și pectorale sunt articulate, având rol de picioare, cu ajutorul lor peștele se poate deplasa pe fundul mării, unde în general se ascunde în nisip sau între alge. În jurul capului pielea imită în textura smocuri de alge. Aceste structuri combinate cu
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
este o specie de păianjeni țesători aurii din familia Nephilidae. Dimorfismul sexual este foarte pronunțat. Femela ajunge până la 30 - 50 mm, iar masculul are numai 5 - 6 mm lungime. Prosoma este de culoare argintie pe partea dorsală, iar cea ventrală - neagră. Opistosoma este neagră, cu câteva fâșii albe laterale, pete neregulate ventral și 2 fâșii galbene dorsal. Uneori, prosoma este în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
sexual este foarte pronunțat. Femela ajunge până la 30 - 50 mm, iar masculul are numai 5 - 6 mm lungime. Prosoma este de culoare argintie pe partea dorsală, iar cea ventrală - neagră. Opistosoma este neagră, cu câteva fâșii albe laterale, pete neregulate ventral și 2 fâșii galbene dorsal. Uneori, prosoma este în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel sunt negre, dar coxele și articulațiile sunt galbene. La femelele tinere, a
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
la care abdomenul este format din 11 - 12 segmente se diferențiază trei regiuni și anume: În general segmentele abdomenului sunt la fel constituite că și segmentele din regiunea toracelui și anume din sclerite dorsale numite notum sau tergit, din sclerite ventrale numite sternit sau gastrum și din sclerite laterale numite pleure. La abdomen se găsesc următoarele orificii: Formă abdomenului poate fi diferită: cilindric, conic-cordiform, fusiform, etc., iar în secțiune transversala apare triunghiular, oval, rotund, în general turtit dorso-ventral. Abdomenul se leagă
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
Liquor cerebrospinalis). Formă măduvei este forma unui cilindru turtit ușor antero-posterior "Intumescentia cervicalis" și "Intumescentia lumbosacralis" de aici pornesc nervii spinali ce inervează membrele inferioare și superioare.In partea inferioară (caudala) măduva se termină cu o porțiune ascuțită "Conus medullaris". Ventral (desubt la animale) și în fața la om măduva prezintă un șanț "Fissura mediana anterioară" (la om) și (la animale: "Fissura mediana ventralis") pe partea opusă "Sulcus medianus posterior". Aceste adâncituri (șanțuri) împart măduva în cordoane ("Funiculus anterior"), ("Funiculus posterior") și
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
și (la animale: "Fissura mediana ventralis") pe partea opusă "Sulcus medianus posterior". Aceste adâncituri (șanțuri) împart măduva în cordoane ("Funiculus anterior"), ("Funiculus posterior") și între ele ("Funiculus lateralis"). Rădăcinile (originea) nervilor spinali sunt între cordonul lateral și cel dorsal sau ventral. Măduva spinării este împărțită în cinci zone, după originea nervilor spinali. La om, numărul de vertebre din fiecare zonă este: Primul orificiu intervertebral se află între vertebrele atlas și axis. Măduva spinării este formată din "substanță cenușie" unde predomina celulele
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
albă, organizată, de fiecare parte, în trei cordoane: anterior, lateral și posterior. Ramurile cu nucleii nervilor senzitivi periferici se află în arpile dorsale, aceste informatii vor fi mai departe transmise creierului.Ramurile cu nucleii nervilor motori se află în aripile ventrale, acesti nervi prin axoni transmit impulsul nervos mușchilor determinând mișcarea.In aripile laterale se află neuronii nervilor vegeatativi simpatic și parasimpatic.Substanța nervoasă poate fi împărțită în 10 straturi (lat. "laminae"). Pe langă rolul de a transmite informațiilor creierului, sau
Măduva spinării () [Corola-website/Science/304739_a_306068]
-
este un vierme trematod din familia Aspidogastridae, parazit al intestinului peștilor, de 0,5-4 mm lungime și 1,5 mm lățime. Are corpul musculos aproximativ ovalar, cu capetele mai înguste și este prevăzut ventral cu un disc de fixare mare oval cu numeroase excavații, dispuse pe patru rânduri. La capătul anterior, ventuza bucală are forma unei pâlnii. Cunoscut în râurile și lacurile de acumulare din bazinele mărilor Neagră, Azov, Caspică și Aral. În Europa
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]
-
este relativ înalt, alungit, fusiform, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea caudală adânc scobită. Au și o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului argintiu, mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru. Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
dezvoltare se petrece în una sau două gazde intermediare. Din ou iese o larvă caracteristică numită "licofora" sau "larvă licoforă", care este prevăzută cu 10 cârlige, ceea ce o deosebește clar de larva hexacantă. Larvă licoforă prezintă epidermă ciliată, numeroase glande ventrale care se deschid la capătul anterior al corpului, comisură nervoasă (anterioară lată) și 5 perechi de cârlige situate la partea posterioară a corpului. În interiorul larvei se găsește o mare masă de celule glandulare mari, a căror secreție dizolvă țesuturile diferitelor
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
ul (Chelonetida) este o arahnidă mică cu corpul turtit dorso - ventral, acoperit cu o cuticulă chitinizată. Ordinul cuprinde 3 300 de specii. La exterior seamănă cu scorpionii datorită pedipalpilor, de aici a provenit și numele lor. Totuși, întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât cu scorpionii. Au lungimi de 2
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
este "Garypus titanius", care ajunge până la lungimea de 7 - 12 mm. Corpul este alcătuit, ca și la toate arahnide, din prosomă și opistosomă. Prosoma este nesegmentată, prezentând dorsal 1-2 perechi de ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice): cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
ovală și ușor aplatizată dorso-ventral. Ea esta formată din 12 segmente, din care sunt vizibile doar 11, lateral, pe segmentele trei și patru ale opistosomei se găsesc două perechi de stigme respiratorii. Opistosoma este acoperite de tergite, dorsal, și sterite, ventral, slab scleritizate. Tergitele și sternitele sunt alipite de o membrană pleurală moale. Prosoma se acordă cu opistosoma fără niciun pețiol. Sistemul nervos este concentrat într-o masă ganglionară. Creierul, localizat în parte dorsală a prosomei, este constituit din 3 părți
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
sternitele sunt alipite de o membrană pleurală moale. Prosoma se acordă cu opistosoma fără niciun pețiol. Sistemul nervos este concentrat într-o masă ganglionară. Creierul, localizat în parte dorsală a prosomei, este constituit din 3 părți: protocerebronul, deutocerebronul și tritocerebron. Ventral se află ganglionul subesofagian. Creierului și ganglionul sunt conectați formân un inel circumesofagian. "Organele de simț." ii au 2 - 4 ochii, iar speciile cavernicole nu au niciunul. Este bine dezvoltată chemorecepția. Cel mai imporatant simț este cel tactil. El este
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
Picioarele sunt simple, cu ultimul articol (tibiotarsul) terminat cu o gheară, care poartă întotdeauna un păr ("empodiu") de diferite forme; acesta împreună cu gheara îndeplinesc funcția de "aparat de curățit". Abdomenul are doar 6 segmente. Primul segment abdominal poartă pe partea ventrală un organ bilobat, cunoscut sub numele de "tub ventral" sau "colofor", care are un rol adeziv sau de absorbție a apei. La multe colembole există pe segmentul III abdominal un organ caracteristic, cunoscut sub denumirea de "retinacul". La majoritatea colembolelor
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
o gheară, care poartă întotdeauna un păr ("empodiu") de diferite forme; acesta împreună cu gheara îndeplinesc funcția de "aparat de curățit". Abdomenul are doar 6 segmente. Primul segment abdominal poartă pe partea ventrală un organ bilobat, cunoscut sub numele de "tub ventral" sau "colofor", care are un rol adeziv sau de absorbție a apei. La multe colembole există pe segmentul III abdominal un organ caracteristic, cunoscut sub denumirea de "retinacul". La majoritatea colembolelor pe segmentul IV abdominal se găsește un organ caracteristic
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
mici animale sar ca purecii, de unde le vine și numele de colembole, prin asemănare cu aruncarea cu praștia și lipirea de substrat cu coloforul la locul de cădere. Pe segmentul V abdominal se găsește orificiul genital, iar pe segmentul VI, ventral, orificiul anal. Cercii lipsesc, în locul lor existând niște cârlige — spini anali. Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat. Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor, precum și în pământ. Unele dintre
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
este întrerupt de un interval fără dinți (diastemă). Capul este alungit, distinct de gât; ochiul de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Trunchiul lung; coada mijlocie sau lungă; solzii netezi sau ușor carenați, cu găuri apicale rotunjite. Au peste 200 plăci ventrale (exclusiv subcaudalele); două plăci temporale anterioare și 21-29 șiruri de solzi dorsali. Scutul frenal (atunci când există) este puțin mai lung decât înalt; osul palatin cu un proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
sunt prezente atât la exterior, cât și în interiorul corpului. Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, și altul posterior, cu orificiul anal. Sistem circulator este de tip închis. Format din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal și ventral (aceste vase sunt considerate inimi). Viermele inelat prezintă și un înveliș epitelio-musculator. Sistemul excretor este format din metanefridii. Viermii inelați respiră prin piele. Ramele se deplasează cu ușurință prin sol (ele mai fiind numite și ,plugarii solului"). Pentru a facilita
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]