1,039 matches
-
galben închis sub globul rotund și luminat Aștepta asemeni unui zeu mâniat, o ofrandă. La radio cineva lăsase să meargă în gol o bandă Și vocea atonă a unei foste dive suna eronat - În jurul lămpii așezată într-un colț pe verandă, Fluturi albi cu aripi de sticlă roiau dezordonat. În zborul lor nebun, amețitoare vie sarabandă, Ca-ntr-un decor de film de lună-ncoronat Fluturi arzând în lumină împleteau o ghirlandă - Din radio un glas se-nfășura abandonat În jurul lămpii așezată
RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361336_a_362665]
-
de sticlă roiau dezordonat. În zborul lor nebun, amețitoare vie sarabandă, Ca-ntr-un decor de film de lună-ncoronat Fluturi arzând în lumină împleteau o ghirlandă - Din radio un glas se-nfășura abandonat În jurul lămpii așezată într-un colț pe verandă. Corina Diamanta Lupu București 18 ianuarie 2011 Referință Bibliografică: RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Diamanta Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361336_a_362665]
-
-un decor de film de lună-ncoronat Fluturi arzând în lumină împleteau o ghirlandă - Din radio un glas se-nfășura abandonat În jurul lămpii așezată într-un colț pe verandă. Corina Diamanta Lupu București 18 ianuarie 2011 Referință Bibliografică: RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Diamanta Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RONDELUL LĂMPII DE PE VERANDĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361336_a_362665]
-
ningă. Liniștit, rar, cu fulgi atât de uriași încât Cioban ieșise din cușcă și alerga să-i prindă cu limba. O dureau toate oasele. Cu toate acestea, își trase vesta matlasată peste capotul maro cu romburi galbene și ieși pe veranda deschisă, cu mătura în mână. Stânga-dreapta. Stânga-dreapta. Se mișca automat, ridicând pe lângă trotuar movilițe pufoase de zăpadă. Mătura, cu toate că imediat în urma ei se așternea de îndată mozaicul alb și diafan al fluturilor iernii. Ridică de câteva ori capul, privind peste
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului Text scris de Alexandra Trifa: Cerul aici nu se compară cu nimic din ce a văzut el vreodată. În unele zile petrece ore întregi pe veranda casei doar privind urma norilor, lăsată pe cerul albastru pal. El își dorește să poată ajunge acolo sus, să atingă norii ce se află cu mult deasupra lui, să simtă delicatețea acestora. El a început să simtă din nou, și
O STRĂLUCIRE IN ALASKA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363407_a_364736]
-
pe pământ, prin bălți, prin șanțuri. Traversă livada împiedicându-se de buturugi, lovindu-se. Căzu de câteva ori, se ridică și fugi mai departe. Cu genunchii zdreliți, udă până la piele, ajunse la curtea părinților lui George. Poarta era deschisă. În verandă se aflau câteva persoane care aprindeau lumânări în sfeșnicul mare adus de la biserică împreună cu steagul mortuar. Îi bătea inima puternic și i se înmuie picioarele de parcă toată puterea i s-a scurs în pământ. Se prăbuși pe prima treaptă de la
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde haiducii locurilor; sobele din teracotă franțuzească colorată, ornată cu modele demne de copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens, luminând păianjenii veacurilor, lăcașurile cenușii muncite cu greu de viespile veninoase, bufnițele orbecăinde
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
sau amanta lui Sandu. Ce-ți este și cu viața asta. Ai surprize uneori chiar șocante de acolo de unde nu te aștepți. Ana și lăsat puținul bagaj în cameră și a ieșit din nou în fața căbănuței unde avea o mică verandă și un scăunel. Îi aștepta și pe ceilalți să apară pentru a porni cu toții undeva să servească cina. Poate vor merge și la discoteca din centrul orașului, la etajul întâi al magazinului universal, sau dacă va avea orhestră restaurantul unde
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
perdelele ușoare ale încăperilor răcoroase. „If you smile through your pain and sorrow/Smile and maybe tomorrow /You'll see the sun come shining through /For you.” Cineva câștiga jocul și știam că recompensă ne va duce pe toți în verandă, pentru un coniac și ceva poezie, într-un snapshot al pădurii din depărtare, ca peisaj înalt și major în căutarea metaforei misticismului, inițierea spiritului prin elan vital. Îmi lăsăm încă imaginația liberă, dantelă și catifeaua încăperilor mă proiecta în trecut
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
e aproape de strigătul ciorii de câmp lângă care sufletul arde la sol. Nu, totuși ce bucurie Din strâmtoarea strigătului disperat al ciorilor de câmp, Brusc să rupi zăgazurile pentru Lumea plină de spațiu a cailor ! (4) Aș sta Pe o verandă sticloasă Aproape de mare Și să mă uit la orizont Prin vânt și vele. N-aș asculta oamenii, Ci pescărușii, Așa de zgomotoși, Însă albi Și puri, ca însăși natura. Iar soarele și-ar frânge Razele de sticlă, Creând din pete
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
puri, ca însăși natura. Iar soarele și-ar frânge Razele de sticlă, Creând din pete cu reflecții de curcubeu Un desen nemaiîntâlnit de interferări multicolore. Îmi vin în fire, însă, sub trăznete și bubuituri prelungi. De fapt, Stau pe o verandă sticloasă, Aproape de mare, Făcând schițe despre Fuziunile apei cu cerul... (5) Azi bătrânele Sunt grase și obraznice. Iar din cei de odinioară, Mici și triști, Trecuți prin focul războiului Aproape că n-a mai rămas. Moartea le-a scris Și
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
să le vorbească, să le povestească despre ce mai este prin România. Să le vorbească despre orașul, târgul în care s-au născut și au trăit ei. Dar în orașul Pașcani, pe strada cutare, mai este casa aceea mare, cu verandă? Era casa în care trăise domnul care întrebase. Dar pe strada... din Fălticeni, mai este stejarul acela?, întreba un altul care copilărise pe strada aceea. Le era dor de nu mai puteau de orașul, de locul în care se născuseră
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
triste-n iarbă și vântul rece, cânt-o doină prin zăvoi, floarea salcâmului se scutură firavă, prietenii împart un ceai și griji, la doi. Când ploaia stă și vântul nu mai bate, sub Soare, licuricii zburdă-n firul ierbii, de pe veranda casei, dulce vers răzbate, caută rima potrivită, prietenii acerbii. Dintr-un pahar mărgele, numără silabe, o metrică perfectă și uite înc’-un vers, vorbesc din amintiri de mândre slabe, cu-o rimă sărutată citită pe revers. Ei stând așa-n
PRIETENIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368077_a_369406]
-
a simțit că i se taie picioarele de emoție. Se sprijinea de brațul lui Mircea să nu cadă. Nu mai putea articula nici un cuvânt. Era intimidată și neputincioasă de a mai păși mai departe spre amfitrionii ce o așteptau sub veranda încadrată de geamurile ornamentale de culoarea safirului. Și-a dat seama că locul ei nu-i printre aceste personaje impunătoare pe fața cărora se citea trufia omului ce face parte din clasa selectă a societății. Mircea o sprijini de braț
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Apoi, aproape imediat, s-a ridicat destul de iritat de insistența cu care cineva acționa clopoțelul de la intrare. Îndreptându-se spre ușă, a ajuns acolo în același timp cu soția sa. S-au privit întrebători, în timp ce profesorul a deschis ușa. Pe veranda din fața acesteia aștepta o tânără înaltă, zveltă, cu ochii rotunzi și negri ca două mărgele, cu privirea ageră și luminoasă. Avea obraji gingași, dar bine bronzați, încadrați de părul șaten-închis și lung până la jumătatea spatelui și se înfățișa extrem de delicată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
a simțit că i se taie picioarele de emoție. Se sprijinea de brațul lui Mircea să nu cadă. Nu mai putea articula nici un cuvânt. Era intimidată și neputincioasă de a mai păși mai departe spre amfitrionii ce o așteptau sub veranda încadrată de geamurile ornamentale de culoarea safirului. Și-a dat seama că locul ei nu-i printre aceste personaje impunătoare pe fața cărora se citea trufia omului ce face parte din clasa selectă a societății. Mircea o sprijini de braț
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
buno, am scos doar hanoracele de pe noi și am stat în maieuri. Băieții au stat la bustul gol. Nu-l vezi pe Cris ce roșu este pe brațe și pe obraz? În acel moment doctorul Ștefan Trăistaru tocmai pășea pe veranda de la intrare. Deea fugi repede să-l întâmpine și-i sări de gât bucuroasă, mai, mai să-l dărâme pe bătrân. - Hei, ștrengărițo, stai că mă dărâmi, o apostrofă el. De unde veniți? - Cum de unde? Nu tu i-ai dat Fordul
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
frumusețe religioasă, de parcă aș băut din apa tare a sfințeniei! Ce să admir mai întâi? Bolțile de la intrare, cărările pietruite și albite de atâția pași ce le-au traversat, însoțite de flori și arbori, ghivecele cu flori multicolore de pe prichiciul verandelor văruite în alb, arhitectura pașnică a clădirilor cu ziduri groase, temeinice, adăpostind chilii ce înconjoară biserica mânăstirească, ori înseși bisericile mânăstirești ce răsar în mijlocul lăcașului ca inegalabile tezaure spirituale, istorice, arhitectonice și de artă ale neamului, atât de greu încercat
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
dacă părăsea comună, să plece în altă parte, departe de el. Nu știa dacă o iubește cu adevărat sau era ca o obsesie de care nu se putea despărți în niciun fel. Mai era puțin și ajungea în fața dispensarului. Pe verandă erau oameni cu probleme de sănătate ce așteptau să le vină rândul la consultații. - Ajutați-mă să o iau din șaretă, vă rog, strigă inginerul la niște bărbați. - Ce s-a întâmplat, tovarășul inginer? Întrebau sătenii când au văzut fata
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
despărțire: - Eu am un principiu în viață: dacă beau, știu când să mă opresc, nu-ntrec niciodată măsura!... Iese împleticindu-se. Afară e beznă și găsește cu greu poarta. Ofensate de atitudinea lui ipocrit-binevoitoare, gazdele nu-l conduc decât până pe verandă. Ieșit în uliță, e întâmpinat de șefa clanului, care, enervată la culme că băiatul ei n-a răspuns la primul apel, uită cu totul de diplomație: - Pooorcuuule!!! Iară te-ai îmbătat, de nu mai știi de tine!... Te râde lumea
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
iubita sau amanta lui Sandu. Ce-ți este și cu viața asta. Ai surprize uneori chiar șocante de acolo de unde nu te aștepți. Ana își lăsă puținul bagaj în cameră și ieși din nou în fața căbănuței, unde avea o mică verandă și un scăunel. Îi aștepta și pe ceilalți să apară pentru a porni cu toții undeva, să servească cina. Poate vor merge și la discoteca din centrul orașului, la etajul întâi al magazinului universal, ori, dacă va avea orhestră restaurantul unde
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
pietrelor de a fi încălzite sau pietrele pentru nevoia sorilor de a răspândi căldură. Știm numai că, sori ori pietre, suntem cu toții fără rost în lume de îndată ce rămânem unii fără ceilalți." (Panait Istrati) Dragi prieteni, Duminică dimineața, la ora opt, veranda casei din Sirnea, unde locuiesc în provizorat, era înghețată bocnă. Am deschis ușa casei să ies afară să curăț zăpada și mi s-a lipit mâna de clanță de metal. Sâmbătă noapte a nins în Sirnea de o jumătate de
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Timp > IARNĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ninge și privesc pe geam de parcă mi-ar face-n ciudă ziua asta de zăludă cu atâtea ciori pe ram plină de țurțuri veranda frig; nămetele cât casa că la mine la Băneasa parc-am fi în Groenlanda! oameni îngropați și vite ninge diafan întruna ger de sticlă, trece luna condamnările prin site promoroacă și flori dalbe prind copacii să se umple că nu
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356332_a_357661]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ ARMONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă Capul pe butuc! Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase, Nu le spargi cu capul! Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355760_a_357089]