1,976 matches
-
bine, comasate. Căci, așa cum la începutul cărții nu se simte vreo presiune sau vreo angoasă, nici finalul nu înscenează vreun filon nostalgic. De altfel, capodopera volumului rămâne this is not a photo opportunity (pp. 46 / 49), în care dispunerea în versete ambiguizează până la ultimele consecințe ideea totalității: „în washington square o tipă pictează după peisaj. dacă ai așeza tabloul între kitsch-uri, nu s-ar deosebi cu nimic de ele. dar performance-ul în sine, retușarea continuă a detaliilor redefinesc actul picturii
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
în Noua revistă română, vol. III, nr. 26/ 1901, p. 85-91), preluată de toate dicționarele românești (v. DEX, DM) este incompletă: ler nu provine din ebr. halelu-iah ‘lăudați pe Domnul’, care a trecut în canonicul (ha)lelu(ia Domine) din versetul 19, 1 al Apocalipsei. Mai degrabă haleluia Domine s-a suprapus pe o invocație precreștină, remanentă până azi în Balcani în forme ca hailerui doamne, bog lero sau hoja lero dolerije.
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
desprinsă din cer). Îl însoțea un câine orb. Pe umăr, marele grec purta un fel de corb Se opri în fața Templului-Carte. Îl luă în mâini și îl înălță spre lumină Prin văzduh zburau roiuri de litere cifre, silabe, sintagme, versuri, versete, pasaje. Întreaga urbe se legăna ca o verticală umbră de chiparos pe colina Asissi, se desfăta precum o meduză într-o noapte chopiniană, lehuză Foile se desprindeau de cotor. Militarii, soldații culegeau risipitele pagini Apoi, în reverie, rosteau poeme de
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
prihană, Natriu, atriu natal, sare a lacrimii de odinioară, Clor și clopote, clorofile, clocote ale sângelui, Heliu, heliotrop, Helios, Tu, Oxigen, Aer, Aur, văzduhuri sub Carul Mare, și tu, H²O, apă botezătoare... Înapoi, toate, Acolo, în marele, dreptul Tabel ! Vers, verset printre viermi, rime și râme, rumegușuri, virgule de sânge, schelete de semne ale mirării - și, poate, într-un mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
limpezește, se dovedește a fi limba română. Pentru că, dați-mi voie, noi n-am spus că poporul român e un popor ales, ci că limba română este o limbă aleasă, o limbă miraculoasă, care conține tot felul de versete-cheie. Aceste versete au puteri tămăduitoare, și ori de câte ori intervin în limba de zi cu zi, nu se știe unde, nu se știe când, ajung să convingă, să aibă o putere de persuasiune uriașă asupra celor ce le ascultă. Nu le vedem, sunt nevăzute
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și model literar prin opera Poetului Theodor Rapăn. Comunicat: „Astăzi în jurul orei 14 și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pentru cuvintele lui frumoase pe care le aud în fiecare zi...” Ceea ce rămâne dincolo de toate acestea, ceea ce îi supraviețuiește Laurei este credința pe care a avut-o în Dumnezeu. Romanul Vavilei Popovici, „Ultima piruetă”, se încheie în mod apoteotic, cu versetele despre dragoste din capitolul 13 al primei epistole a apostolului Pavel către corintieni. Cuvintele sale au sens, pentru că Laura trăise o astfel de dragoste, până la sacrificiul suprem. „Fiecare om cu rugăciunea sa”, spune Laura, la un moment dat, după care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Maiorescu, Gib I. Mihăescu, G. Bacovia. Cred că acest gen de carte bibliofilă, de un format foarte mic, e mai potrivit pentru poezie. Te străduiești să descifrezi cu lupa un vers foarte bun sau un poem excepțional, o rugăciune sau verset biblic, dar nu o nuvelă sau un roman. Editura Minerva aspiră să revină la suprafață, după ce a căzut - voit sau nevoit - într-o compactă penumbră. Privatizarea sau scepticismul a făcut-o să piardă programul de ediții critice, intrat într-o
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
Ed.Vlad & Vlad, Craiova, 1996, p. 8. footnote>. Remarcabile influențe psalmice întâlnim în creația poeților religioși precum: Nichifor Crainic, Ion Pillat, Valeriu Anania, Magda Isanos, Radu Gyr, Vasile Voiculescu și mulți alții. O regăsim pe Luminița Niculescu mai apropiată de versetul acestuia din urmă. Nu fiindcă ambii își (re)instaurează versul în sacru, ci mai ales prin simțirea acestuia ca dar divin: Cu blând miros de rai e Poezia, / Sămânța ei de îngeri e zvârlită și brazda caldă-I e copilăria
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
poate rezulta un nou șir de neobosite confuzii. Cât anume din recentul Poeme Trans respectă în literă și spirit preceptele acestea? Cam un sfert. Adică exact spațiul ocupat de cel de-al treilea ciclu, Un fel de psalmi. Dispuse în versete (într-un fel de versete), poemele de aici sunt, așa zicând, și cele mai greu accesibile sensibilității. Notația nu e lipsită de fulgurații și amănunțimi, dar volatilitatea conceptuală le face, pe acestea, inobservabile. În ansamblul volumului, Psalmii apar ca o
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
de neobosite confuzii. Cât anume din recentul Poeme Trans respectă în literă și spirit preceptele acestea? Cam un sfert. Adică exact spațiul ocupat de cel de-al treilea ciclu, Un fel de psalmi. Dispuse în versete (într-un fel de versete), poemele de aici sunt, așa zicând, și cele mai greu accesibile sensibilității. Notația nu e lipsită de fulgurații și amănunțimi, dar volatilitatea conceptuală le face, pe acestea, inobservabile. În ansamblul volumului, Psalmii apar ca o sincopă: „ Această stare de rău
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
E de ajuns să ne reamintim ce putere are plăcerea femeii asupra creierului nostru, țipetele și oftaturile ei, în timpul actului sexual, ca să înțelegem că nici un dig moral nu e suficient de solid ca să le pună frână”. În fine, doar două versete din 6218, câte numără Coranul, se referă la portul voalului. Nici unul singur la burqa, inventată târziu de aceiași teologi de acum peste o mie de ani ca să dea satisfacție geloziei, da, geloziei bărbaților. („Dacă am face abstracție de gelozia bărbaților
Coranul și apetitul sexual () [Corola-journal/Journalistic/4181_a_5506]
-
Mircea Mihăieș În 14 februarie 1989 - de Valentine’s Day -, Salman Rushdie primește vestea că regimul fundamentalist al ayatolahului Khomeini îl condamnase la moarte. Scriitorul indiano-pakistanezoenglez intrase pe lista neagră a liderului religios de la Teheran din cauza Versetelor satanice, romanul în care își permisese - potrivit militanților hiperactivi ai musulmanilor stabiliți în Marea Britanie - să batjocorească imaginea Profetului. O împrejurare norocoasă a făcut să fi citit cartea imediat după apariția ei: un prieten din Iugoslavia fusese cucerit de-un roman
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
polițiștii din serviciile secrete de pază și iluștrii lor clienți. (Cei interesați, găsesc suculenta scenă la pagina 412 a ediției de la Polirom). Ce nu aflăm din masiva biografie a lui Rushdie - deși, sibilinic, lucrurile sunt menționate - e faptul că autorul Versetelor satanice nu era tocmai inocent în raport cu mișcările extremiste. Într-o recenzie publicată în The New Republic („Who Are the Real Blasphemers?”), Paul Berman aduce în discuție un episod ocultat din biografia intelectuală a lui Rushdie. El poate fi legat de
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
mod tragic, naivitatea intelectualului care se înscrie, cu arme și bagaje, în solda unor acțiuni politice bazate pe iluzie, complexe de inferioritate metamorfozate în complexe de superioritate, resentiment și violență. Dar asta nu face decât să accentueze importanța simbolică a Versetelor satanice. Intuitiv, scriitorul ne înfățișează un proces în care politicul și iraționalul merg mână în mână, înainte ca dimensiunile prefacerilor să fi fost evidente pentru multă lume. Cartea lui are un limpede caracter profetic, așa cum avuseseră - în opinia lui Berman
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
limpede caracter profetic, așa cum avuseseră - în opinia lui Berman - și lucrările unor Henry James (The Princess Casamassina), G. K. Chesterton (The Man Who Was Thursday), Joseph Conrad (The Secret Agent) ori Jack London (The Iron Heel). Toate aceste cărți, asemenea Versetelor satanice, atrăgeau atenția asupra unor semne și comportamente care prefigurau regula politică și socială a viitorului. Faptul că marile catastrofe istorice, dictaturile criminale și tragediile planetare au fost intuite de artiștii invocați, nu înseamnă că lectura cărților a prevenit dezastrul
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
semne și comportamente care prefigurau regula politică și socială a viitorului. Faptul că marile catastrofe istorice, dictaturile criminale și tragediile planetare au fost intuite de artiștii invocați, nu înseamnă că lectura cărților a prevenit dezastrul. De fiecare dată, ca în Versetele satanice, povestea era acolo, scrisă, perfect articulată. Dar încă nu existau ochii pregătiți s-o citească. Cazul Rushdie șochează prin elementul de noutate: catastrofa istorică s-a manifestat mai întâi prin devorarea celui care, simbolic, îi descrisese contururile.
Final amânat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4030_a_5355]
-
ce-ai scris rescrie în triunghiul Cu ochiul avangard la orbul sânge. Axios! Dignus est! Desleagă-mă muntenie menită De-acest arhaic Babel-turn tiraniu Șaman extraterestru/ mie craniu. Eretici corbii penele agită Și pe clopotnițe în danțul straniu Cu gheara scriu versete în hittită. Pierdu-i samariteanca/ cea dogită Ca muntele din care scoți uraniu Seismele și inspirata lavă: Moldava miazănoapte/ transfocare. În flama unghiului o piatră sclavă Îndepărtându-se de lege speră Din forme de asceză efemeră A trupurilor meta/ lepădare
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
de lup (foarfecă de tăiat fiare), au tăiat lanțul cu ea și au intrat în cimitir, moment în care a apărut și popa cu vesmintele fluturând în vânt, ragnind „blesfemie!!!!!”. A improvizat o baricada creștineasca în calea dricului, a recitat versete din biblie, i-a afurisit pe păcătoși, orice numai să nu îi lase să îngroape babă. Pentru că nu primeau un răspuns la întrebarea firească „ atunci unde pizda ma-tii s-o îngropam , părinte?” rudele au pus într-un final capacul
Popa, baba necreștină și lupta pentru groapă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18886_a_20211]
-
peste tot, ci mai ales credința lui în Dumnezeu și formația lui religioasă. Așteaptă ziua plecării acasă, zi care nu vine decât după patru ani de detenție (1944-1948). În prefață N. V. Lospa recomandă citirea cărții sale în paralel cu citirea versetelor la care trimite, și aproape că nu există pagină în care să nu citeze din Biblie sau în care cititorul să nu fie îndemnat să citească un verset ori altul din Sfânta Scriptură, să facă analogie între ceea ce i se
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
În prefață N. V. Lospa recomandă citirea cărții sale în paralel cu citirea versetelor la care trimite, și aproape că nu există pagină în care să nu citeze din Biblie sau în care cititorul să nu fie îndemnat să citească un verset ori altul din Sfânta Scriptură, să facă analogie între ceea ce i se întâmplă autorului sau tuturor prizonierilor din Izium ori Harkov și ceea ce Cartea Cărților prevestește sau povestește. Cititorul sincer nu trebuie să se lase indus în eroare de titlul
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
lase indus în eroare de titlul cărții care nu dezvăluie aproape deloc adevărata intenție a acestui jurnal îmbrăcat în aparența unei relatări simple. Este o carte cu o lectură dublă necesară, jurnalul fiind mai mult o prelungire, o exemplificare a versetelor biblice, prizonieratul și suferințele din acea vreme - o experiență care a venit să întărească și mai mult credința în Dumnezeu. Adriana Iliescu, Serbările mării, roman, Editura Adria-Pres, 2002. Naum V. Lospa, 50 de luni în robia sovietică, Jurnalul unui prizonier
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
-ți trimit lumină! Un psalm ucis mi-e versul, ce tu nu-l vrei, Însângerat e gândul că nu mi-l auzi, Și-ngână trist un cântec al dragostei Nemuritoare, din harpe și viori... Psalmodiez lumina in poeme Și-n verset de iubire iți voi scrie, E-atâta primăvară-n jur, privește Cum viață reînvie, bucură-te!... Citește mai mult Iți cânt balada inimii, dar n-auzi,Departe...departe simt că ești, in moarte,Incă pe tărâm rece, al unei ierniCe
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
înceta să-ți trimit lumină!Un psalm ucis mi-e versul, ce tu nu-l vrei,Însângerat e gândul că nu mi-l auzi,Și-ngână trist un cântec al dragostei Nemuritoare, din harpe și viori...Psalmodiez lumina in poemeși-n verset de iubire iți voi scrie,E-atâta primăvară-n jur, priveșteCum viață reînvie, bucură-te!...... XXXI. ETERNĂ PRIMĂVARĂ, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. -Ce dor mi-era de tine, primăvară! La viață sufletul
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
și Hierotheos VLACHOS, Predici la Marile Sărbători, Galați, 2004, p. 259.] [7] Verbul ar trebui tradus mai degrabă prin prezentul: iarăși vine - ceea ce teologic nu ar fi deloc greșit, ba chiar în acord cu textul din Psalmul 117, 26 (și versetele paralele din Evanghelie), cu cel din I Corinteni 16, 22 și mai ales cu teologia primelor veacuri, în care venirea Domnului era așteptată în permanență, cu multă bucurie. Totuși traducerile românești și multe din cele moderne folosesc verbul la viitor
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]