734 matches
-
filosofice și expresive. Lucrările sale omiletice, capodopere ale oratoriei și artei retorice, îl arată a fi unul dintre cei mai mari creatori din istoria literaturii universale, ca, de altfel, și imnele sale sacre - adevărate modele de poezie cu o rafinată versificație, bazată pe valoarea silabelor și pe accentele tonice ale cuvintelor. Ca să nu mai vorbim de calitatea de muzician a Sfântului Ioan Damaschin, respectiv de faptul că lucrarea sa Octoihul, care cuprinde cântările din fiecare zi a săptămânii, intonate succesiv pe
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
de pace-un șuvoi,/ C-ai iertat uscăciunea din rodul zdrobirii.” (Sfânta mea sărbătoare) Prin punerea în antiteză a dragostei efemere vizavi de cea astrală, versurile doamnei Stamatin, simple la prima vedere, sunt bine conturate, coerente, respectând cu strictețe canoanele versificației clasice, vor dăinui în rândurile poeților atât „Cât va dura pământul” , deoarece „Poeții nasc Poeme/ Din lacrimi și suspine și-a rănilor dureri” (Unui Poet”), Dintr-o rimă cristalină și un arcuș care alinta o vioară, Versul i-a devenit
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
scris, împreună cu soția, scriitoarea Titina Nica Țene. Despre slavă sufletului românesc a vorbit renumitul profesor filolog Ion Topolog, care a citit poezii din creația scriitoarelor Ligya Diaconescu și Mariana Popa, afirmând că acestea sunt într-adevăr poezii românești și nu versificații, scrise cu talent și trăiri emoționante. Părintele Constantin Mateescu - președintele Ligii Scritorilor -Filiala Rm. Vâlcea, a vorbit despre importanța sărbătorii și susținerea organizării unor astfel de manifestări, pentru a nu ne pierde cultură și identitatea românească. Tot despre slavă sufletului
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
CUVINTE Poeme In primul rând trebuie afirmată polivalența scripturală a doamnei Veronica Maria Florescu care a încercat, cu egal succes în roman, povestire, literatură pentru copii, publicistică și acum și în poezie. Autoarea folosește din plin prozodia clasică-rimă-ritm, tehnicile de versificație - pentru a instaura o stare încântătoare, o expresie melodioasă, dar care nu se dispensează de conținut, de semnificație, de un mesaj optimist, afirmând statorniciile și bucuriile vieții. O asemenea poezie stenică, solidarizează cu mentalul receptorului cotropit de tristețe și neîmpliniri
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
vers se leagă întregul într-o construcție lirică care îi caracterizează și cărțile anterioare, cărți pe care i le-am citit nu de multă vreme. Tehnic vorbind, textele de față sunt tributare unui clasicism nu o dată cu nuanțe, aparent, de jucăușe versificații dar în matricea fiecărui poem se distinge o lume specifică acestui poet care scrie cu patimă și devoțiune. În rimă, nu obligatoriu riguroasă, sau în vers alb de cea mai pură esență, S.I. rostogolește parcă bulgării zăpezii lirice și construiește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
vers se leagă întregul într-o construcție lirică care îi caracterizează și cărțile anterioare, cărți pe care i le-am citit nu de multă vreme. Tehnic vorbind, textele de față sunt tributare unui clasicism nu o dată cu nuanțe, aparent, de jucăușe versificații dar în matricea fiecărui poem se distinge o lume specifică acestui poet care scrie cu patimă și devoțiune.În rimă, nu obligatoriu riguroasă, sau în vers alb de cea mai pură esență, S.I. rostogolește parcă bulgării zăpezii lirice și construiește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
Camelia Ardelean. O carte tipărită în acest an la tot mai cunoscuta și apreciata Editură Inspirescu, din Satu Mare. Nostalgice pe alocuri, insolite și retorice, patetice și „îmbrăcate“ într-o muzicalitate ce place auzului, versurile Cameliei Ardelean denotă o ușurință a versificației cum mai rar am întâlnit la alți poeți din generația ei. Sigură pe mânuirea condeiului, dar și pe regulile gramaticale ale limbii române, poeta are un discurs liric bine „ornat“ cu metafore: „Răsuflu tinerețea cu ardoare,/ Îmi văd neîncetat de
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
cantabilitate care place minții și simțurilor. Poezia modernistă și postmodernistă lipsită de cantabilitate este foarte puțin poezie, este mai degrabă... zicere, înșiruire cugetativă de cuvinte seci și reci care rar izbutesc să formuleze metafore sublime, esențe... Dar și poezia în versificație clasică, dacă nu izbutește cu măiestrie împletirea melodică a cuvintelor lin curgătoare în figuri de stil, riscă să fie tot un fel de zicere ca la plugușor și strigăturile populare. Subiectul este delicat și necesită opinia exegeților, a criticilor literari
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
aur nobil extras direct din miezul filonului magmatic. Eu sunt un poet eminulescian (!). Să explic... Am obișnuit cititorii cu versuri în stil eminescian, bacovian, topârcean, păunescian... și mai puțin minulescian, stănescian, sorescian... în care muzicalitatea interioară dă ritm și rimă versificației și obligă la... poezie. După un deceniu de versificări în metru clasic, la prima tinerețe ( 10- 17 ani) am trecut și eu la versul alb care contaminase poeții (pre-)optzeciști și post-optzeciști (aflați în căutarea unor exprimări libere dar codificate
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
Dan Fruntelată, Păunescu, Dinescu și alți... escu, și a scuipat pe acești lingăi cu sputa forței, inventicii lingvistice și a detunăturii lirice în iambi, trohei și dactile, rămânând, chiar și rejectat de scriitorimea comunistă infectă, un titan, un semizeu al versificației: TUDOR GEORGE (zis Ahoe). Așadar, dragi confrați care vă depărtați de muzicalitatea pe care o dau ritmul și rima în poezia care conține poezie și care vă amăgiți că vă va cânta vreodată versurile albe vreun Tudor Gheorghe sau alt
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
ediției anterioare, a presupus muncă dincolo de cuvinte transpuse din română în engleză, aceasta însemnând cunoașterea specificului epocii în care a trăit fiecare autor, raportarea inclusiv la autori de limbă engleză contemporani fiecăruia, descifrarea ritmului interior al ideilor, consonanta sentimentelor, respectarea versificației. Peste toate, conchide traducătorul, „respectul pentru autor a fost cel mai important”. Consonante artistice, receptare critică Câteva sugestii asupra reușitei în delicată întreprindere tehnică și artistică descrisă cu vizibilă pasiune de realizatorul ei au oferit cei care au adus în fața
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic de 11 silabe, (endecasilabic), cu o rimă încrucișată, mijloace artistice obișnuite: metaforă, epitet, comparație, personificare, autorul stăpânind foarte bine regulile de teorie a versificației. Poemele au în general 5-6 strofe. Eufonia este fără cusur. Drumul vieții sale, parcurs până în prezent, poate fi rezumat astfel: „Am înotat în ape de oceane / Ce se lovesc de țărmuri fără nume / Cetăți la malurile riverane / Le deslușesc din
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
înfipte în materie dar a crescut atât de mult sub lumina și iubirea soarelui încât s-a contopit cu Dumnezeu. Își scufundă esența în adevărurile pure pe care le oferă cititorului în forme personale, rezonante cu sufletul ei. Barierele în versificație își pierd relevanța, este adepta unui edificiu bine făcut, construit după dorința tumultului ei interior. Poemul "răzbate" este scrierea de căpătâi a volumului. Cuvântul se naște ca Har Divin, curs prin mâna Annei Marie. Ea este aleasă să înlănțuie cuvinte
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
și ne amintește de aserțiunea, de îndemnul Președintelui Roosevelt: „Mai întâi cetățean al țării tale, pe urmă al lumii.” Recomandăm cu căldură această carte, nu numai studenților noștri și cadrelor didactice, ci și publicului larg, având în vedere tematica și versificația sa captivante, emoționante. Referință Bibliografică: Gânduri de nisip-Poezii de Catinca Agachi / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1354, Anul IV, 15 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana; 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zgomotoasă cu primadona. Verdi s-a opus la divizarea actului ÎI în două tablouri (Piave dorea să termine actul în sala tronului), a modificat mai multe scene și a scurtat recitativele oriunde a putut. Piave a rămas răspunzător numai pentru versificație care nu-l prea interesa pe Maestru. Erau unele versuri care, prin metaforele nesăbuite pe care le conțineau, au rămas proverbiale. Dramă lui Victor Hugo Hernani fusese reprezentată cu mare succes în 1830 devenind un fel de piatră de hotar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj. Editorial, debutează cu volumul de versuri În Țara Moților se face ziuă, apărut în 1953. Versurile debutantului sunt subordonate cerințelor „realismului socialist”. Asprimea, îndârjirea rece, inflexibilitatea (notele ardelenești ale temperamentului său liric) apar distorsionate de versificația triumfalistă, sunând impropriu, artificial. Posturile acestea continuă în Porțile de aur și Deceniul primăverii (ambele din 1958), din care, ca și din cartea de debut, poetul nu va reține nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei (1963), unde versificația militantului e tot mai clar „subminată” de arta poetică a estetului, iar mult solicitata implicare în real se vede concurată până la eliminare de asumarea exclusivă a imaginarului, într-o profesiune de credință, ecou al celei barbiene din Joc secund (fără
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
A și editat, de altfel, în 1914, lucrarea, sub numele lui N. Bălcescu, însoțind-o de un studiu introductiv. Alte încercări vizează fie folclorul, fie limbajul, privit în înfățișările lui sociale ori sub aspect semantic, în timp ce Ritm și măsură și Versificație românească anunță o cercetare de referință în poetica noastră, L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909). Înainte de a aborda stihurile mai vechi, stilisticianul examinează structura și valorile versului modern românesc, confruntat cu pulsațiile versificației franceze. Silabele tonice și cele atone
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
semantic, în timp ce Ritm și măsură și Versificație românească anunță o cercetare de referință în poetica noastră, L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909). Înainte de a aborda stihurile mai vechi, stilisticianul examinează structura și valorile versului modern românesc, confruntat cu pulsațiile versificației franceze. Silabele tonice și cele atone se înscriu, în limba română - potrivit lui A. -, într-o succesiune care face din ritmul accentuat componenta esențială a versificației, în așa fel încât rima poate chiar să lipsească. Se certifică deci posibilitatea versului liber
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
aborda stihurile mai vechi, stilisticianul examinează structura și valorile versului modern românesc, confruntat cu pulsațiile versificației franceze. Silabele tonice și cele atone se înscriu, în limba română - potrivit lui A. -, într-o succesiune care face din ritmul accentuat componenta esențială a versificației, în așa fel încât rima poate chiar să lipsească. Se certifică deci posibilitatea versului liber, cu cezura mobilă. Unele dintre ideile acestui studiu au fost reluate de M. Dragomirescu, Vl. Streinu, Ladislau Gáldi, Mihai Bordeianu. În postură de critic, A
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
generalizărilor estetice (principiile operei de artă, mecanismul creației, raportul dintre artist și public). Se ocupă de personajul literar, compară drama cu poezia epică și cu lirica, scrie despre opere aflate sub „domnia visului” ș.a.m.d. Îl rețin chestiunile de versificație și cele legate de dificultatea traducerilor de poezie. Interesul îi este captat în mod deosebit de problematica imitației (pe care nu o deosebește de influență), pe acest teren, însă, inventivitatea exegetului căzând în extravaganță. În polemici, ia partea lui Hasdeu și
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
munților, București, 1916; Studii și portrete literare, îngr. și pref. Ion M. Dinu, Cluj-Napoca, 1983. Traduceri: Émile Gebhart, După ce Ulyse revăzu Itaca..., București, 1912; Jean Richepin, Desfrânata, București, 1914. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 290-292; Ibrăileanu, Opere, III, 342-351 ; Streinu, Versificația, 117-118, 123, 135-136, 162 ; Bucur, Istoriografia, 139-143; Mihai Bordeianu, Versificația românească, Iași, 1974, 24, 39-40, 53, 61, 71-72, 97, 99 ; Vasile Voia, N. I. Apostolescu comparatist, SUB, Philologia, t. XXVIII, 1983; Cristea, Teleorman, 62-64; Ion M. Dinu, Nicolae I. Apostolescu. Omul
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
Ion M. Dinu, Cluj-Napoca, 1983. Traduceri: Émile Gebhart, După ce Ulyse revăzu Itaca..., București, 1912; Jean Richepin, Desfrânata, București, 1914. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 290-292; Ibrăileanu, Opere, III, 342-351 ; Streinu, Versificația, 117-118, 123, 135-136, 162 ; Bucur, Istoriografia, 139-143; Mihai Bordeianu, Versificația românească, Iași, 1974, 24, 39-40, 53, 61, 71-72, 97, 99 ; Vasile Voia, N. I. Apostolescu comparatist, SUB, Philologia, t. XXVIII, 1983; Cristea, Teleorman, 62-64; Ion M. Dinu, Nicolae I. Apostolescu. Omul și opera, Craiova, 1983; Anghelescu, Lectura, 141-145; Dicț. scriit. rom
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
exotic (Metamorfoză, Reverie, Paharul fermecat). Erosul e dominant în „fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce reprezenta o soluție la inhibițiile
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]