294 matches
-
sfârșit / fără început spre cer”, „recunoștință” (Sub daltă). Laitmotivul „vezi” se dorește nu doar conștientizare a treptelor zămislirii operei de artă, cât mai curând clocot perpetuu, îndumnezeit: „sub mâna ta se ascunde / Dumnezeu” (Sub daltă) între creațiile lui Brâncuși și versificările lui Tudor Gheorghe Calotescu există vizibile puncte convergente, „Vărutul dintre cer și Sământ”, „tăcerea de taină”, „durerea dulce a sacrificiului de sine...” (A împlinit 135 de ani) Venerația poetului e pecetluită de Clepsidra clipei infinite, axul central, romboidal care îmbrățLșează
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
chiar Ion Barbu reconsidera în 1947 poezia sa "1940" din Falanga, decembrie 1940, p. 6-7, indicând modificările necesare pentru a scoate textul de sub semnul admirației față de Hitler. Dacă noua variantă poate fi privită ca un simplu exercițiu de dexteritate în versificare, o nouă lectură a celor câteva articole compromițătoare se impune, pentru a constata în ce măsură părțile infamante erau simple lipituri la texte care se situau, în esența lor, în șirul de idei caracteristice gândirii filozofice a poetului matematician, așa cum se constituie
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
fulgurațiile lor transmoderne. Într-un Cuvânt către poeți din 1941, el face o mărturie transmodernistă, lansând conceptul de lirism absolut, cu totul altceva decât modernista poezie pură a abatelui Henri Bremond: "Suflet mai degrabă religios decât artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor stări absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza. Melodioasele plângeri ale poeților nu le-am prea înțeles. Și azi cred că locul întâi în Cetate e al Preotului, celelalte, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a tipărit o broșură de versuri, Preludii (1875), dedicată lui Al. Macedonski și prefațată de acesta. A fost, se pare, primul discipol al lui Macedonski. Maestrul, la rându-i, îi închina un Sonet (1877). Încercările poetice ale lui V. sunt versificări stângace, de inspirație istorică sau patriotică, pe urmele lui Dimitrie Bolintineanu și Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mihai în Valea Călugărenilor, Umbra lui Tudor, Gândirile patriotului român, Urare României). La „Familia”, în aceeași perioadă, a trimis Scrisori din Paris (1877), evocări
VINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290576_a_291905]
-
Nou!), schițe vesele (Cică să nu crezi) și versuri. În 1915 se introduce o secțiune nouă, asigurată de Maria Beiu-Paladi, dedicată problemelor de educație a copiilor de vârste mici, unde intră, alături de texte relatând experiența proprie, și material didactic: istorioare, versificări, jocuri. Au mai colaborat Fausta Rădulescu, Laura Vampa, Miron Pompiliu, Ilie Bărbulescu, Aura Stellorian, Lili V. Vârgolici, Maria Chefaliady. V.r. încearcă să creeze un curent feminist panromânesc, deoarece se adresează și femeilor de dincolo de Carpați, din rândul cărora vin
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
la romanii vechi, din volumul Cultul păgân și creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din Academia Română, apare, nesemnat, sub titlul De orthographia et rebus quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt mediocre. Publică versificări umoristice I. de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva doine. Se reproduc scene din Ovidiu de V. Alecsandri, poezii de Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
măcelărie carcasele care capătă forma trupului iubitei: „câtă criminală plăcere să intri în carmangeria/de la parterul blocului în care ea locuiește/și unde hălcile de carne au împrumutat/porțiuni din alcătuirea ei” (dumnezeu binecuvântează carmangeria). În Studiu de bărbat, pe lângă versificarea întâlnirilor cu poetul Ioan Es. Pop (întâmplare cu ioanes între două beri și o elveție prezumptivă băută de ceasuri), lui V. îi reușește latura calitativă a imaginilor („la orizont/albastrul delira verde în roșu/câțiva crabi/ne pândeau următoarea mișcare
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
noi perspective, cu noi imagini, mai vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor În biserică, cîntarea corală În Îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase. Toate aceste aspecte au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și chiar executați cei considerați dușmani ai regimului comunist. Istoria îi reține numele îndeosebi în legătură cu rolul avut în 1946 în instrumentarea procesului intentat lui Ion Antonescu și colaboratorilor acestuia. Ca literat, debutează în 1933 la „Adevărul literar și artistic” cu versificarea intitulată Matematica, iar editorial în 1934 cu placheta Beton armat (reluată, cu mici modificări, în Pahare de fum, 1974), amalgam de rimări ale unor stereotipii imagistice, în registru simbolist, romantic-tradiționalist, avangardist. V. este indecis atât în stil, cât și în
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
cu Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe colină (1956) și Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
Totuși, în Bardul (poem influențat vădit de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
noi perspective, cu noi imagini, mai vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde „un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor în biserică, cîntarea corală în îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase“ (p. 13). Toate aceste aspecte „au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care le am dinainte nu-mi vor fi de ajuns pentru meditație. În realitate, tot ce făceam înainte, zi de zi, n-avea nici un sens, nu folosea la nimic. Constatare cumplită. Cărțile mele despre amor mi se par astăzi doar versificări ridicole: conțin versuri perfecte, dar lipsite de trăire. Toate efuziunile de-acolo sunt fade, iar atracția iubirii corporale nu mai prezintă nici o importanță pentru mine. Acum mă atrage altceva, vreau să-mi descopăr esența. Simt în eul meu noi chemări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în șiruri ordonate, conform cu ritmul metrului latin. Aș fi vrut să pun capăt acestei lejerități. Îmi lipsea însă imboldul de a exprima actele cele mai profunde ce zăceau înlăuntrul meu. Contactul cu pământul Medeei m-a făcut să pierd ușurința versificării fade și acum, de când am reluat Metamorfozele, simt că poezia nouă pe care o scriu reflectă intuițiile mele cele mai vii. Acum sunt în stare să ating acele reziduuri ale ființei mele care, treptat, se transformă în partea trăită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se vedea urmarea), a persoanei etc. 9) Exerciții de substituire a unor cuvinte cu altele cu același sens sau a expresiilor pentru dezvoltarea fluenței expresivității. Pentru același obiectiv se fac și exerciții de ritm și rimă și chiar Încercare de versificare. 10) Exerciții de segmentare a unui cuvânt pentru a obține alte cuvinte cu semnificații diferite de cuvântul inițial. De exemplu, cuvântul "farmacie" se poate segmenta În cuvintele: "far"; "mac"; "ie". Din cuvintele obținute să facă alte cuvinte prin adaus de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Planurile lor au fost deconspirate, la tron a venit Henric, devenit regele Henric al III-lea, iar contele de La Mole a fost decapitat. În grațiile reginei s-a aflat și Bussy d'Amboise, curajos militar, talentat spadasin, cu abilități de versificare care au cucerit-o pe regină. Militarul îndrăgostit a murit eroic, într-o scenă de capă și spadă. Jacques Harlay a fost un alt militar spre care s-a îndreptat dragostea reginei de Navarra, și acesta era tot în anturajul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor din faptul divers al ziarului. Dispariția punctuației și versificarea enunțurilor plagiate modifică în profunzime sensul "acelorași" fraze. Schema 2 pune în evidență jocul complex al determinărilor textuale "ascendente" (de la dreapta la stînga) care subordonează ansamblurile de propoziții în sînul sistemului pe care îl constituie unitatea TEXT (obiect al lingvisticii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
poate spune că poezia a excelat, reușind performanța de a face firesc pasul, în numai două decenii și jumătate, din 1965, când a avut loc liberalizarea ideologică și renunțarea la modelul proletcultist și până în 1990, când a căzut comunismul, de la versificarea propagandistică ridicolă, fără nici o valoare estetică, la experimentul postmodernist și biografismul perfect aliniate la tonul poeziei occidentale. Proza a experimentat și ea, cultivând când parabolicul, ca metodă de eschivă, când psihologiile oblice, dificil de adus în contemporaneitatea politică. În orice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la mine remanierile sunt lucrul de căpetenie, căci se cere să fiu într-o dispoziție identică cu aceea în care am scris. Pe muză nu fi geloasă, căci ea în adevăr nu mai produce nimic. Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de acum înainte. (subl. mea - Gh. D.) Poate da, poate nu; încă nu știu.” (Ed. cit., pag. 223) Remanierile întăresc ideea necesității de a fi continuată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a formelor perfecte”. (Aceasta este un ideal, un „gând purtat de dor” ce-i absoarbe 15 ființa muritoare până la uitarea de sine, starea ce precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și literară” (pp. 48-49). Se poate constata fără prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru viața practică, pe când literatura îl propulsa în lumea ideilor, într-o meta-lume, aceea a valorilor spirituale absolute, precum iubirea, credința, mila. Mai adaugăm încă o mărturie epistolară, făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dramatic de a-și controla, cu onestitate, întreaga aventură creatoare, politică și sentimentală, conform vocației metafizice de care este mereu conștient: „E menirea-mi: adevărul / Numa-n inima-mi să-l caut”. Ați văzut ce părere are despre talentul de versificare din tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire, „greșeli de ritm și rimă”, „nonsensuri”, „cuvinte stranii” (din scrisoarea către Veronica Micle, Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la mine remanierile sunt lucrul de căpetenie, căci se cere să fiu într-o dispoziție identică cu aceea în care am scris. Pe muză nu fi geloasă, căci ea în adevăr nu mai produce nimic. Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de acum înainte. (subl. mea - Gh. D.) Poate da, poate nu; încă nu știu.” (Ed. cit., pag. 223) Remanierile întăresc ideea necesității de a fi continuată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a formelor perfecte”. (Aceasta este un ideal, un „gând purtat de dor” ce-i absoarbe 15 ființa muritoare până la uitarea de sine, starea ce precede „accesarea” celor trei „stări” specific eminesciene: somnul, pacea, echilibrul ). Cât privește opinia despre „talentul de versificare” ca incident al tinereții, a se vedea tot în cercetarea mai sus citată comentariul la declarația de la vârsta de 20 de ani privind „ocupațiunea mea, care va rămâne întotdeauna științifică (s.n.) și literară” (pp. 48-49). Se poate constata fără prea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru viața practică, pe când literatura îl propulsa în lumea ideilor, într-o meta-lume, aceea a valorilor spirituale absolute, precum iubirea, credința, mila. Mai adaugăm încă o mărturie epistolară, făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]