381 matches
-
o construcție ingenioasă. Vituperând multe din „rălele” ce dăunau vieții sociale a vremii, îi șfichiuie, bineînțeles, pe cei care nu pricep necesitatea Unirii. I se datorează și câteva epigrame. Că scriitorul s-a subordonat câteodată căuzașului o dovedesc pamfletele lui versificate, care au circulat pe foi volante sub titlul Plutarhul Moldovei și care i-au fost atribuite de Mihail Kogălniceanu. O însemnătate pur documentară prezintă două broșuri, România după tractat (Bruxelles, 1857), o indignată cronică satirică în versuri, și Unirea și
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
1896 și 1 ianuarie 1897 de trei ori pe lună. Dintre revistele pentru copii editate la sfârșitul secolului al XIX-lea, R.c. se detașează prin încercarea de a promova mai ales literatură originală. Alături de Speranția, autor de versuri, anecdote versificate și nuvele, mai scriu I.A. Bassarabescu, N.G. Rădulescu-Niger, Ludovic Dauș, C. Nădejde, Șt. Cruceanu, N. Țincu, Dem. Moldoveanu, Gh. Ionescu-Tutoveanu (G. Tutoveanu) și Petre Dulfu. Aici G.I. Demetrescu-Mugur traduce versuri din Heine și Petőfi, iar C. Jiquidi este prezent
REVISTA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289195_a_290524]
-
motivări suficiente. Sibilele pătrund, firesc, în texte ce brodează pe marginea unor miracole, profețiile lor se autonomizează, motivul își face un nou statut și, depășind zona literarului, capătă (recapătă, mai bine zis) dreptul de a figura în programele inconografice. Previziunile versificate ale sibilelor din culegerea a lui Iannikie Haleatovski, Cerul nou... (Lvov, 1665), vor fi utilizate, cu neînsemnate modificări, de M. în Cartea despre sibile, câte erau -12 -, cum se numeau și despre profețiile lor (1672). Strofe întregi trec din lucrarea
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
țară. Condus de convingerea, susținută și în intervenții teoretice, că literatura română din veacurile trecute este cu mult mai bogată și mai variată decât se crede îndeobște, pune pentru prima dată în circulație importante opere literare, fie ele anonime (pamflet versificat, poezii, piese de teatru), fie aparținând unor scriitori ca Ienăchiță Văcărescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Matei Millo, G. Sion, Iacob Negruzzi. N., unul dintre puținii specialiști în literatura română premodernă, demonstrează un cert profesionalism, îndeosebi în promovarea valorilor ei ignorate
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales identifică funcțiile pe care azi ele le-ar împărți cu
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
Dicționarul jocurilor populare românești (1980, în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), lucrare care cuprinde 5332 de jocuri, fiind un instrument de lucru „unic în literatura de specialitate” (I.C. Chițimia). Pe de altă parte, prin Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în volume și broșuri. 1830-1935 (I-III, 1936) și prin Cei mai de seamă folcloriști români (1938), N.-V. se numără printre pionierii bibliografiei folclorului românesc. SCRIERI: Printre străini, București, 1913; „De închiriat o cameră mobilată”, București, 1914; În preajma
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
și caracterizări etnografice. În Șcheii Brașovului. Junii și costumul de sărbătoare al femeilor române, București, 1932; Jocurile noastre naționale, București, 1933; Les Danses populaires roumaines, București, 1933; Portul național românesc, I-II, București, 1933-1934; Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în volume și broșuri. 1830-1935, I-III, București, 1936; Le Folklore roumain versifié, București, 1936; Costumele naționale din România întregită, I-II, București, 1937-1940; Cei mai de seamă folcloriști români, București, 1938; Jocurile naționale românești, București, 1938; Monografiile orașelor
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
Deva, județul Hunedoara, București, 1945; Dicționarul jocurilor populare românești (în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), București, 1980; Povestea unui orfan, București, f.a.; Vraja iubirii, București, f.a. Culegeri: Folclor românesc din Ardeal. Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj, București, 1935; Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din comuna Plopeni, plasa Bucecea, județul Botoșani, București, 1936; Strigături la jocurile populare românești, București, 1936; Strigături alese de la horă, București, 1938. Traduceri: Guy de Maupassant, Strigăt de alarmă, București, 1914. Repere bibliografice: N.I. [Nicolae Iorga
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
cinci cruci (datate În 1939, 1948, 1959, 1965 și 1974). Concluzia este aceea că epitaful ritmic ar fi apărut la sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50, În legătură cu o ,,criză În gestiunea riturilor funerare laice și bisericești”. Mai precis, epitaful versificat ar fi preluat funcția verșurilor - lamentații funerare maramureșene, de origine semicultă -, o dată ce confesiunea greco-catolică a fost desființată În 1948. În acest fel, cenzura intervenită În ,,oralitatea publică a verș-ului” ar fi favorizat ,,dezvoltarea unui surogat public și deci semicult”, căruia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de pilde” a lui Dinicu Golescu, pe care o folosea, independentă de o lucrare similară a lui Iordache Golescu, necunoscând ideea de culegere fidelă, ca mai târziu la Iuliu Zanne, care îi datorează masiv, Povestea vorbii este o antologie paremiologică versificată a cărei valoare e dată, esențial, de harul lui P. Principiul de ordonare a materialului, asociativ, face să funcționeze „vorba, din vorbă în vorbă”, asemenea unui carusel aflat într-o mișcare amețitoare, parcă fără sfârșit. Se pleacă de la o temă-titlu
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
scene ale dramei religioase Irozii (Craii sau Magii), piesă în cinci variante, transcrise în 1837-1838. Dintre acestea, doar primele trei au fost reproduse integral de Elisabeta Nanu, în „Anuarul Arhivei de Folclor” (1942). Mironosițele (manuscris datat 1852) reprezintă un mister versificat, frecvent în Europa de Vest. Inițiativa de a pune în scenă o astfel de piesă într-o zonă folclorică cu puternice rădăcini tradiționale îl dezvăluie pe autor ca pe un creator conștient de interesul consătenilor pentru spectacolul dramatic. Deși e vorba de
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (1988). Din corpusul Creația populară moldovenească, a pregătit volumele Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Grigore Botezatu), Chișinău, 1985; La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
copii contribuie la educarea noilor generații În spiritul dragostei de partid, al devotamentului față de URSS și genialul Stalin, conducătorul forțelor păcii și socialismului. Cuvintele tovarășului Stalin să ne fie mereu prezente În cuget”. Octav PANCU-IAȘI68, care debutase editorial cu narațiunea versificată amintită, În anul precedent, Își Însușește „pe deplin” critica lui Geo Șerban: „Cu deosebit interes și nu cu mică emoție am citit În Flacăra articolul privitor la problema literaturii pentru copii. (Ă). Așa cum subliniază articolul (Ă) placheta mea (Ă) aduce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
date biografice nesemnificative. Așa Încât, cei ce vorbesc În bucățile respective, nu sunt personajele, ci poeții. Ele reproduc doar, ca niște aparate, discursurile acestora. (Ă). O altă formă a schematismului mult răspândită, este aceea de a enumera alandala Într-o piesă versificată, toate problemele actualității. Concludentă este În această privință poezia Cântecul Congresului pentru pace pe care o semnează N. Țațomir În lașul nou, nr. 5-6 (septembrie 1950), În care sunt Înregistrate În mod mecanic aproape toate chestiunile politicii curente. (Ă). Conținutul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nostru pentru apărarea păcii. Unde nu există această preocupare Încep devierile antirealiste. Poezia intitulată Muzica pentru pace a Ninei Cassian ilustrează tocmai una din aceste devieri primejdioase: formalismul. Cum găsește cu cale poeta să dezvolte tema? Printr-un lung raționament versificat, În care Încearcă să arate - În general, fără nici o raportare la lupta concretă a maselor - ce Înseamnă pentru noi pacea. În loc să se străduiască a oferi măcar o idee limpede a necesității luptei pentru apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Homer și Orfeu, precum și Argonauticele lui Apollonios din Rhodos, epopee apărută parțial în 1976 și integral în 1992. Hexametrul greco-latin din Imnuri a fost echivalat cu macedonskianul vers de 17 silabe fără rimă, iar în epopee proza alternează cu pasajele versificate. Din literatura latină, A. s-a oprit asupra unor tragedii ale lui Seneca (Medeea și Octavia) și asupra câtorva episoade horațiene (Horațiu, Opera omnia, II, 1980). A alcătuit și antologii tematice sau cu caracter de sinteză: Legende mitologice din opera
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
Sanda Radian). „Morala” fabulelor, uneori imprevizibilă, e rar exprimată explicit, fiind cel mai adesea difuză sau multiplă. Maniera este reluată, într-o altă ipostază, voit mai solemnă, în poemele din Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec (1957), unde sunt expuse versificat, uneori pedestru, alteori elegant, enunțuri de pretenție gnomică, sentințe vizând o „artă poetică” angajată, de fapt generalități pe teme estetice, precepte convenționale, mai mult platitudini decât iscodiri proprii sau expresii autentice. La modul minor, dar cu, deseori, aceeași abilitate, vervă
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Câte un „personaj” - cum ar fi „detectivul Arthur” și Julien Ospitalierul (preluat din Trois contes de Flaubert), parțiale alter ego-uri ale eului liric, dar și, cu „partituri” mai mici, Reparata și Pirata - e reluat în mai multe volume. Printre piesele versificate, B. strecoară uneori și mici narațiuni fanteziste, așa-zis în proză, de fapt tot poeme, în ultimă analiză: sunt compuneri onirice asemănătoare - dar vag, rămânând originale - cu povestirile din primele volume ale lui D. Țepeneag. S-a presupus și că
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Iosif (Moș Ajun, Sărută, nu jura...), G. Topîrceanu (În drum), Ecaterina Pitiș, Elena Farago, Ion Gorun, I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovanu ș.a. - în poezie, ale lui Ioan Adam, Petrea Dascălul - în proză. Se inserează și o piesă versificată, cu caracter religios, Două lumi de Elie Măgeanu (1924), lipsită de valoare. Publicistica vizează chestiuni de cultură, istorie (în 1922 apar amintirile despre Avram Iancu ale lui Ion Gorun), lingvistică, educație, religie, economie etc., critica și istoria literară fiind slab
CALENDARUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286027_a_287356]
-
de conținut prin interjecții, nu-i nevoie să fie demonstrată în continuare. Poezii de mântuială sunt și Echipa fetelor și Ulița colectiviștilor semnate de Petre Solomon în Cultura poporului nr 5-6. Echipa felelor este o alcătuire de versuri inutile - corect versificate dealtfel - și orânduite fără nici un miez: Măi băiete, măi băiete Ce-o fi acolo pe tarla, Numai fete, numai fete Să tot stai privind așa. O alcătuire de versuri la fel de nepoetică este Plotonierul de Ion Zăgan (Viața militară) în care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exemplu tipic de ideologie tăiată în strofe, trecută prin ritm și rimă și condimentată înainte de a fi servită, cu tot soiul de arome procurate din frecventarea clasicilor, pentru a face să dispară gustul fad pe care-l au îndeobște generalitățile versificate (...) în versurile de dragoste ale lui Eugen Frunză - cu toată aparenta lor căldură - nu s-ar fi simțit în largul ei nici o iubită (...). Trecând acum la ceea ce poetul Eugen Frunză ține să comunice femeii iubite, vom observa înainte de toate că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca spectacolul Hamlet cu Tony Bulandra concentrează virtuțile cronicarului. Reflectând la arta actorului, A. conturează portretele unor mari artiști ai epocii: Marioara Voiculescu, Maria Filotti, Const. Nottara, Gh. Ciprian ș.a. Poemul dramatic Odinioară (1919) descinde din tradiția literară a basmelor versificate și îmbină elemente de feerie cu cele ale teatrului istoric. Încetinită de numeroase tirade, eroice sau sentimentale, acțiunea dramatică se precipită spre final, cumulând răpiri, travestiuri, lovituri de teatru. Unele contradicții tipologice nu ocolesc figurile principale, altminteri bine individualizate: blândețea
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
de-a patra, nu se află la Batthyăneum. „Ea a constituit un fel de enciclopedie a datelor de științele naturii din vremea sa. Cunoștințele multilaterale aflate în ea - corespunzând cel mai bine destinației didactice a cărții - erau prezentate în formă versificată. De aceea, cartea a patra a fost adeseori reeditată, și anume pentru ultima dată în anul 1692...” Ruinae Pannonicae, operă de seamă a umanismului transilvan, semnată de medieșanul Christian Schesäus, se află la Batthyăneum într-o ediție sibiană de la sfârșitul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unde îi apar volume care cuprind versuri violent antiromânești. Este orientarea pe care a păstrat-o patru decenii, răstimp în care a tipărit enorm. Poligraf industrios, B. colportează clișeele propagandei sovietice în versuri, în romane, în dramaturgie, condus de principiul - versificat tot de el - potrivit căruia „Ni-i Moscova soare, iar Kievul frate”. În jurul vieții și scrierilor sale, oficialitățile sovietice au creat o legendă profitabilă. A tradus și din I. Ilf, E. Petrov și Serghei Esenin. SCRIERI: Discursul soarelui, București, 1937
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]