256 matches
-
împiedicat să adopte o atitudine militantă, al cărei substrat presupune finalmente o credință melioristă. N-a ezitat el, oare, mereu între extreme? E oricum semnificativ faptul că a început prin a recomanda lecturi din Schopenhauer și a sfârșit prin a vesteji pesimismul la modă, acea atitudine care subminează adesea "bucuria de a trăi și dorința de a lupta". Opera lui Eminescu e dovada peremptorie că în pofida unei continue sfâșieri aporeice, poetul a rămas un luptător în sensul cel mai înalt al
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
muncă prin eroul de agitație și revoltă". Ideologi găunoși, agitatori interesați, revolte de stradă, abil folosite de ahtiații puterii, iată ce vedea istoricul nostru în revoluția de la 1789. Filosofia acesteia îi părea suspectă, "contractul social" o aberație. Nimeni n-a vestejit cu mai multă forță voluntarismul politic "stearpa ciocnire a silogismelor și urletul prelung al invidiei populare", pentru a exalta numai ceea ce este "creațiunea umană" ca atare. Istoria nu e reductibilă la document și spectacol, căci ea trebuie să formeze mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lăsând la o parte unele misive către Iorga și alți contemporani, e acea Scrisoare de la câțiva dascăli plecați în străini către colegii lor din țară, text apărut în oficiosul liberal, cu un motto de Fichte, în care conduita lamentativă e vestejită în numele acțiunii pedagogice, iar elita pusă drastic în cauză, ca una ce nu-și făcea regulat datoria. Comparația cu statele vecine îi alimenta serioase neliniști, căci era convins că "cei slabi și nepregătiți vor plăti cu existența lor starea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și comunicare, Arte și Tehnologii și opționalul Educație pentru sănătate. Se vor desfășura activități cu clasa, pe grupe și individual. Am realizat captarea atenției folosind o ghicitoare despre anotimpuri: Am un copac cu patru ramuri Una înverzește, una redește Alta vestejește și alta îngheață .” (anotimpurile) Am anunțat tema orei de recapitulare - „ Vremea” Încălzirea și răcirea vremii dau naștere la anumite fenomene ale naturii care aduc schimbări în viața animalelor, plantelor și oamenilor. Astăzi vom vorbi despre aceste schimbări în funcție de cele patru
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
la elemente din natură, dar și elemente lingvistice din stiluri funcționale cât mai diverse. Cuvintelor vechi, uzate, le redă viață, făcând asociații surprinzătoare, și, folosește adesea imagini vizuale și picturale nefiind un pastelist. Senzațiile auditive sunt transpuse vizual: „Cu foșnet vestejit răsună valea” sau „Așteptam într-un loc unde încă mai sună Din strunele undelor line izvoarele.” (Moartea căprioarei) Se observă la Labiș tendința întrebuințării concrete a unor termeni „direct legați de unele trăsături profund caracteristice ale conținutului.” Întâlnim des în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
două peisaje ce surprind imaginea Cișmigiului: "E o vreme splendidă, și grădina, sub cerul limpede de toamnă, e mai frumoasă ca totdeauna. În aer liniște; ici și acolo pică încetinel frunze galbene, învîrtindu-se-n clipe largi pînă la pămînt în jurul coadelor vestejite, și de departe s-aude glas de lebădă..." " Pare că, fascinată, vremea iarăși își contenește mersul. Și în văzduhul fluid nici o adiere, în frunzișuri nici un murmur, pe luciul apei nici un fior..." În cazul unor portrete realizate prin aproximări și negații
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
puțin portretul lui Marius Chicoș Rostogan, zugrăvit de Caragiale, dăm de o nedreptate: Nenea Iancu nu și-a bătut joc doar de un cara-ghioz de ardelean latinizant à outrance, ci de o trăsătură a ardeleanului pe care el, regățeanul, o vestejea, poate din gelozie și anume seriozitatea." În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de anume experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. Această tehnică este aplicată de multe reviste americane, dar și de unele publicații românești
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. c) Alinierea la dreapta e utilizată mai ales de graficieni pe coperta unor cărți
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sal va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. d) Alinierea la ambele extremități ale rândului tipografic este cea mai răspândită. Ea conferă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca În albie, și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale. I. Funeriu (1998) arăta că „studiile asupra lizibilității, precum și anumite exigențe care țin de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
continuă în liniște, hotărându-se a fi însărcinat d. Stoikițoiu, fost vice-președinte, cu ținerea arhivei și tot ce priveste societatea până în Octombrie, când de odată, cu un curaj ne mai pomenit și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor intrigi făcute de acest student în chestiune se repede tam
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ști omul ce e viața Că-i subțirică ca ghiața. Ar petrece zi și noapte Să se sature de toate. Că viața-i trecătoare Ca și floarea cînd Înfloare. Dimineața că-n pupește Peste zi că Înflorește Și, seara se vestejește. Dragostea, ca sentiment general. Exemplificăm : „În livada lui İon Toate păsările dorm, Numai una n-are somn Și umblă din pom În pom Cu gurița strigă İon. Vii la țața să te adorm Cu capu Ă pe pieptul gol. Nu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
surorilor -// Jelui-m-aș crinilor -// De dorul vecinilor -// Drumu-mi este lung și-ntins -// De un dor mare sînt cuprins -// Drumu-mi este lung și lat De un dor mare m-am uscat -// Și m-am uscat ca cicoarea -// Și m-am vestejit ca floarea -// Bate vîntul de la vale -// Cu miros de iarbă moale -// Bate vîntul de la deal -// Cu miros de leuștean -// Din foișoru ce-l nalt -// Moartea mi-l coboară-n pat -// Din patu cel aurit -// Mi-l coboară pe pămînt -// De pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
imaginea de shtetl caracteristică târgurilor evreiești bucovinene: Așezarea nu era doar un orășel. Siret era un ștetl evreiesc în adevăratul înțeles - social și literar - al cuvântului. Era tipul de ștetl al micilor orășele în care a înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
munci Pre amorezați...” Ioan Cantacuzino (CÎntec grădinăresc) vorbește și el de „doi ochișori” care: „... omoară și Învie”, Văcăreștii, Pann, preromanticii, toți sînt adoratori fanatici ai ochilor. Grigore Alexandrescu rezumă acest cult al privirii În poezia română: „O singură privire viața vestejește Cu lanțuri de amor”... După ochi, În scara de valori a lui Conachi vine sînul sub forma, uneori, mai Îndrăzneață a țîțișoarei. Complexitatea simbolică a ochiului s-a putut constata. Vocația sinului e să „Înghie”: „Spre sînul cel de albcțc
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
culorilor, pentru antrenarea analizatorului vizual, a percepției și a capacității * Moment de relaxare se va intonă o strofa din cântecul „Toamnă”, copiii putând execută mișcări. „A, a, a! / Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, / Iarba-n câmp se vestejește / A, a, a! / Acum e toamnă, da” * „Jocul onomatopeelor” se selectează onomatopee care conțin sunetul „a” (mac, oac, tic-tac etc.) * „Jocul silabelor” elevii vor rosti silabe directe și indirecte: mă, să, ba, pa, aș, aj, ar etc. * Găsirea unor cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene Botez Toți acei ce întreaga vară Au lucrat din zori în seara, Toamna au roade bogate, Au și fructe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nume. Strugurii de Ilie Mirea Struguri galbeni, aurii Roșii, negri, brumarii I-a copt toamnă sus în vii, „Haideți să-i mâncăm copii!” Toamnă (cântec) A, a, a! Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, Iarba-n câmp se vestejește A, a, a! Acum e toamnă, da! E, e, e! Plăcută vreme e! Struguri, prune, mere, pere, Noi avem după plăcere. E, e, e! Plăcută vreme e! I, i, i! Haideți copii la vii! Strugurele must se face Și nouă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
constituie un argument destul de solid pentru a susține ideea potrivit c]reia ele au interese relevante din punct de vedere moral. Plantele nu au un punct de vedere prin intermediul c]ruia s] poat] privi viața. Copacul nu simte c] se vestejește și moare din lips] de ap], dar cangurul are aceast] capacitate. Deși plantele au un scop natural, ele nu manifest] nici o atitudine în ceea ce privește acest scop, iar etapele care trebuie parcurse în atingerea scopului nu sunt conștientizate și simțite. Argumente similare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Toamnă. Ea coborî din bostanul fermecat cu coșul plin cu roade, iar când a intrat în împărăție, toți i s-au închinat. Slujitorii sunt pedepsiți de vraja ei.Toți se tem. Până când și mie îmi era frică să nu mă vestejească. Dar Ea m-a rugat să-i stau alături și să-i fiu mână dreaptă. Eu nu am acceptat și, de aceea, ea s-a supărat, făcându mă lemn. Dar deodată eu m-am trezit pe o bancă lângă prietenii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vânt. Soarele se ascunde pe undeva, căci stăpâna Toamnă îl amenință cu vânturi grele care să șteargă parcă razele lui calde și blânde. Gâzulițe și țânțari vezi mai rar, căci afară-i frig și îngheață. Licuricii fosforescenți luminează prin ierburile vestejite. Dar așa numita Doamnă își învelește teritoriile cu veșmântul său, se așază pe un scaun, ia un toc și o foiță subțire pe care îți scrie cu aur istoria. Dar unde, nu se știe.... Angelica Dragoslav AMURG DE TOAMNĂ Întotdeauna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În județul Hunedoara de astăzi și se păstrează urmele ei. MIRCEA CEL MARE ȘI SOLII de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea Încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un stejar Întinde brațe vestejite, Astfel dupe dealuri verzi și numai flori, Stă bătrânul munte, albit de ninsori. Curtea este plină, țara În mișcare: Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos, mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dictare propozițiile dictate ; O2 să aleagă forma corectă a ortogramelor sau, s-au, sa, sa. O3 să completeze corect cuvintele care lipsesc din propoziții ; O4 să alcătuiască pentru fiecare ortogramă dată o propoziție. Subiectul evaluării : I1 Dictare Florile s-au vestejit din cauza brumei. Marin sau Ionel să rămână la vie. Furtuna s-a oprit. Cartea sa este nouă. I2 Tăiați cu o linie forma scrisă greșit : Elena s-a dus în oraș cu sora sa. Elevii clasei noastre s-au pregătit
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]