256 matches
-
ca băieții". Toate ființele omenești sunt libere și egale, nu contenește a sublinia profesorul. Datorită lui, Monique ajunge să cunoască în sfârșit dragostea, seninătatea, izbăvirea. Tinerei fete care își reproșează că nu mai are a-i oferi decât un "trup vestejit", un "trup public", profesorul îi răspunde, plin de romantism, că pentru el trecutul nu există și că dragostea este întotdeauna începutul oricărui lucru... Succesul unui scandal Chiar dacă acest happy end o salvează pe Monique de la pierzanie, el nu ferește romanul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ani buni comparat cu o sămânță rea sau cu un suav boboc de trandafir importate de dincolo de Canalul Mânecii și aruncate în neprihănita grădină franceză. Imaginea aceasta nu mai era necesară reprezentărilor colective. Ea pălise parcă, iar în același timp se vestejise și idealul de tânără asemenea unui "crin virginal". Flirtul se aclimatizase pe pământul Franței, iar francezii nu mai vedeau în țările protestante un model, atrăgător sau dimpotrivă. Cel mult, se mai întâmplă uneori ca anumiți scriitori sau călători să sublinieze
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
O. (Ștefan Oprea) apărea un necrolog În aceeași notă familială și responsabilă: ,,A adormit de liniște, ca florile din poezia să. Diminețile se gândesc Încă la el, iar el, În genunchi, trage noaptea din luna și se Îmbracă În ea, vestejindu-se că un trandafir albastru de câmp. Avea numai 17 ani! Poezia abia Îl atinsese cu aripa, Înfiorându-l de moarte!” Și reda un buchet din creația celui adormit Intru liniște: ,,Umbrele copacilor strălucesc În stele Diminețile se gandesc la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
decembrie 1986. A căzut o stea. Steaua lui Malin. A soților Ana și Alexandru Tăcu și a Alinei, sora mai mică a celui cu steaua plecată de pe o bolta care Îi putea fi mereu...luminoasă. S-a frânt, s-a vestejit și s-a stors Într-un nume sau un gând un mugur care putea fi mereu o floare de regenerare a parfumurilor intelectuale. Nu făcuse gazetărie, că era prea crud pentru o asemenea profesie cu mari riscuri, dar o visa
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să se mai Înșiruie alte lacrimi, publicând necrologul pomenit Într-un capitol anterior. Și urmau versuri, multe versuri. Cu ,,Teiul lui Eminescu”, ,,Primul avion” și... ,,Trandafirul de câmp”. Trandafirul albastru de câmp care, atunci când Îi vine vremea ori inoportun se vestejește că și... Malin. Sandu Malin Tăcu, devenit un gând, o amintire, se odihnește impasibil, Într-o altă lume, tot a prietenilor: la cimitirul PodgoriaCopou, Într-un cadru mirific, așa cum Îi plăcuse să trăiască din primii ani ai copilăriei, verdeața, flori
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
arbori În sus Lumină Își spală ochii În trandafirul albastru de câmp” A adormit de liniște, ca florile din poezia să. Diminețile se gândesc Încă la el, iar el, În genunchi, trage noaptea din luna și se Îmbracă În ea, vestejindu-se că un trandafir albastru de câmp. Avea numai 17 ani! Poezia abia Îl atinsese cu aripa, Înfiorându-l de moarte!” Ștefan Oprea „O mulțime de poeți și-au pierdut mințile sau viața spre ieșirea din tinerețe. Și e vorba
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
retrocedarea către România, la 1856, a celor 3 județe basarabene, a fost o eroare și o nedreptate. Românii aveau atunci o singură mângâiere, aceea că premierul englez se numea Disraeli și că erea evreu. Toate glasurile independente din Europa au vestejit opera acestui congres în care s-a consacrat dogma jafului, nedreptății și a imoralității. Țările mici au fost jertfite fără nici un scrupul, țările mari precum Rusia, Anglia și Austria ieșeau din congres cu prada în gură: Rusia cu Basarabia, Anglia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și Africa centrală! - acționa extrem de eficient prin mijloace simple, e drept, dar noi totuși, neașteptate, nu numai în „cadrul lagărului”, dar și în lumea modernă europeană: recursul la istoria națională pe care tot partidul comunist, în „prima perioadă”, stalinistă, a vestejit-o, în numele „intenaționalismului stalinisto-comunist”, reușind efecte grotești de operetă, ca și mișcări mari de mase destabilizate ca la rândul lor, dislocau întreg echilibrul nu numai între sat și oraș, dar și pe cel din interiorul orașelor mari și medii. Toate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sfinte, al căror decor, beneficiind și de aportul imaginilor, ne-a devenit familiar. Acest dezechilibru îl afectează și pe profan. Mănăstiri restaurate, case ale scriitorilor, cimitire-muzeu, panouri comemorative pe străzile Parisului, plăcuțe deasupra ușilor de intrare. Semnificantul înflorește, semnificativul se vestejește. Voga "locurilor de memorie" nu poate masca faptul că memoria noastră a ostenit să tot recupereze locurile pe care turismul comemorativ le pune la dispoziția ei, fiind din ce în ce mai puțin disponibilă pentru așa ceva. Industrializarea simbolisticii, o trăsătură originală a secolului XX
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca pruncii care strică jucăriile. Emoționat ca un om care se pregătește de drum lung... Personagiile oneste dintr-o piesă trebuiesc astfel construite încât să le saluți dacă le-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Sî scoatem/ Floricica din pământ,/ S-o scoatem cu rădăcină,/ Șî s-o răsădim/ Lamparatu-n grădină,/ Acolo locu-o să-i priiască,/ O să crească,/ Să-nflorească/ Și să nu mai vestejească” (Albele - Bacău). Accentul apăsat pus pe dezvoltarea fetei - floare ajunse într-un impas magic redă cursul existențial necesar atât la nivel individual, cât și la nivel macrocosmic. Floarea ofilită risipește capacitatea de rod a lumii, pe care o înglobează în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cămașa de corp în care a stat înfășurată, o umplu cu apă, aranjez crenguța în vază, iar vaza o pun peste dosarul cu corespondența literară de pe raftul de sub fotografia mamei, în locul sticlei de vodcă rusească, în care stă o garoafă vestejită. Sticla de vodcă o arunc în coșul de gunoi de sub chiuvetă. Dau drumul apei calde, mă bărbieresc în cîteva minute, să nu-mi mai văd fața asta obosită, mă spăl pe dinți și pe față, mă șterg cu prosopul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și opinăm că din cauza prea multei teorii greu percepute și pricepute pe măsură de puținii cititori, cotidianul „Vremea nouă” s-a transformat În săptămânal pentru a nu mai consuma copacii patriei din care se fabrica hârtia de ziar. e.b. Vestejiți-i pe puturoși! Necula a supralicitat intervenția sa În favoarea jurnaliștilor de la oficiosul partidului comunist - cuibul de șnapani Vaslui - , citând câteva titluri din numărul 1954/10 decembrie 1974, care i-au gâdilat În mod foarte plăcut urechile: „Munca de zi cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de emoție la gândul că voi avea ocazia s-o salut, dar cu vreo 30 de metri înainte de a ne întâlni, ea a trecut pe celălalt trotuar și n-am mai văzut-o. Astăzi, inima mea e freamăt de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
final al istoriei lumii. Universum unum”. Acuma, exact ca și în copilărie, am primit puterea de a iubi toate ființele, animate și inanimate, parcă în felul unic al Sfântului Francisc, despre care am scris un poem ce nu s-a vestejit deloc. De câte ori am ocazia îl recit aici, în Suedia, la festivaluri și întâlniri cu scriitorii. De fiecare dată, inconștient, îl umplu cu viața mea, într-un fel nou, pentru că, precum orice ființă, sunt în mișcare, mă schimb mereu, am altă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de emoție la gândul că voi avea ocazia s-o salut, dar cu vreo 30 de metri înainte de a ne întâlni, ea a trecut pe celălalt trotuar și n-am mai văzut-o. Astăzi, inima mea e freamăt de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
al gropii. Se pare că aici se găsește Căpitanul. E Căpitanul? Nu se poate ști încă. Înfrigurarea a cuprins pe toți. E o înmărmurire întreagă. Până și copacii au început să-și mai miște brațele pe cari frunzele rare și vestejite apar ca niște răni sângerii... Iată acum, s-a ridicat tot pământul de pe primul cadavru. Au apărut picioarele, îmbrăcate în postavul vărgat de închisoare... Mâinile date în lături au înjghebat o cruce. Să se mai fi păstrat oare?... Să mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească cu acuzațiuni neadevărate, ca să vestejească onoarea publicismului român, pentru a-și mulțumi rancunele sale personale sau pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici. Eu, președintele Congresului presei române, nu pot admite o asemenea presupunere, și de aceea am onoare a vă ruga, domnule
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de struguri sau zarzăre. După care, prin mai, își pun basca pe-o ureche, și valea. În urmă, și oameni, și gârle, și copaci, și "oaspeți ai primăverii" veniți pe neobservate pe sub blocada ploilor-ninsori rămânem un pic buimaci, un pic vestejiți, ca apoi s-o luăm și noi la trap, să ne împlinim cântecul pe anul acela." Frumos. Frumos de tot. Și se pare potrivit sau nu că am citit cu intonație? Ai fi preferat să citesc "alb"? M. C. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
s-a remarcat cu deosebire în proza, ca bun romancier și nuvelist. Rolul său în epoca a fost negreșit foarte important pentru că, mereu util și la post, a militat cu strălucită abnegație pentru înnoirea literelor românești (vezi amintitul caz Arghezi), vestejind recurenta sămănătorismului și a poporanismului, luînd atitudini împotriva tradiționalismului gîndirist. Asta deopotrivă în critică literară, scrisă parcă mereu pe baricade, în cenaclul lovinescian, unde amfitrionul, după fiecare lectură, rostea invariabil invitația: "Ce zici domn Aderca? Ce spui Bebs (Delavrancea)?" Era
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
strălucitoare, în vântul renașterii, cu ochii în razele ivite din ochii maeștrilor. Nicio clipă tu nu ne părăsești, ne schimbi doar locul, la orga pădurii să putem cânta, iluminați de vuiet - să rătăcim printre caturi, în mână cu buchetul niciodată vestejit, tot mai tineri. Devoțiune În ce să-ți plătesc? am întrebat pasărea care trecea. În pământ, îmi spuse. M-am uitat la noroadele de bulgări pe ogorul arat. Așteptau ca bivolii, cu capul în jos, umilit. Lasă-i, nu-i
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
dar este minunat de bine îngrijit și orânduit. Sunt câteva sute de morminte cu cruci de lemn de mesteacăn. Toate de aceeași mărime. Fiecare cruce are câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
dar este minunat de bine îngrijit și orânduit. Sunt câteva sute de morminte cu cruci de lemn de mesteacăn. Toate de aceeași mărime. Fiecare cruce are câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lu , lu Plânge mama miresi Și tot plânge și suspina Ca are-o floare în grădina Și-o rupt-o din rădăcina Și-o dat-o-n mâna străină La străini floarea nu crește, lu lu lu Numai se țâț vestejește Se țâț veștejește-n-cet Până se usca de țâț Că-așa-i rândul fetelor Ca și rândul merelor Până-s mere tinerele Stau pe crengi și-s frumușele Da pe când îmbătrânesc Ptică jos și putrezesc Ca altu nu folosesc Hai mama
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
simplă, fiecare fază trebuie controlată cu atenție pentru a obtine savoarea potrivită. Ceaiul alb Mugurii și frunzele foarte tinere, acoperite cu puf alb, trec prin două etape: tratarea termică pentru oprirea fermentării și deshidratarea. Frunzele nu sunt lăsate să se vestejească, nu sunt rulate și nici lăsate la oxidat, păstrându-se cât mai multe dintre caracteristicile inițiale. Pentru că este produs în cantități mici, prețul sau este mare. Ceaiul verde Frunzele sunt culese, lăsate la vestejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]