2,167 matches
-
ei când eu n-oi mai fi?” Aprecierea, respectul, adorația, admirația sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar fi atins în condițiile, și numai atunci, când cel ce studiază și analizează vestigiile scoase la suprafață are mai mult decât ochiul atent, este de bună credință, decât știința unei astfel de arheologii, când însăși cercetătorul re-creează. Căci aceasta ni se pare a fi specificul: se reconstituie un suflet de poet ce nu poate
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_marele_noroc_al_litera_al_florin_tene_1357967162.html [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
2005, Ileana Român, Insula Ada Kaleh, Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li- patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh- insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE 1. Cartea de impresii Varvară Magdalena Măneanu muzeograf În mare parte civilizația al izolatului turco musulman de pe Insulă Ada Kaleh
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1371450369.html [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
când am fost că imam de ramazam în anul 1937 ,luna noiembrie ,ziua 16 la Ada Kaleh .Să rămâie aici că o veșnică amintire ., cl.a-VIII-a ,16.X.1937. Sub altă formă materialul se află publicat în: Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 Referință Bibliografica: FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. Cartea de impresii / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 899, Anul III, 17 iunie
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1371450369.html [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
ax central unește cerul cu străfundurile pământului și ale cărei brațe laterale, deși par mărginite de stânci și pereți calcaroși, se pierd totuși în nemărginire. Valurile vieții au trecut, dar au rămas teritoriul cu frumusețea lui unică și inconfundabilă și vestigii grăitoare. O atracție irezistibilă pentru orice călător pe pământul Basarabiei o constituie cramele de la Cricova, orașul subteran al vinului, situat la aproximativ 11 km. de Chișinău. Pentru prezentarea cramelor de la Cricova pe lângă propriile impresii, vom valorifica și informațiile ghidului și
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > O ALTĂ SULTĂNICĂ Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > VESTIGII DE GÂND Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Îți fulgeră minunea din tine răvășită De vechi furtuni astrale ascunse-n ochi de vânt. Și te strivesc mecanic iubiri și legământ Uitate
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Vestigii_de_gand.html [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
-n ghioc, de-atâtea toane. Ne știe , cine oare , de suntem ploi de gând? Sau cine ne-a gonit spre cântecul de liră? Degeaba ne ascundem când stelele se miră, Că umbrele se duc în întrebări , pe rând. Referință Bibliografică: Vestigii de gând / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Vestigii_de_gand.html [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
țara druizilor - muzică irlandeză și cultură celților o conduc pe Uca Marinescu într-o nouă călătorie pe care o face aproape în totalitate pe jos. Caută familiile irlandeze care își cultiva tradițiile în muzică, în obiceiuri și păstrează cu sființenie vestigiile rămase din istoria tumultoasa a țării lor. Simte misterul naturii care învăluie istoria țării în enigme. (Expediție solitara). 2006 - Vizitează Tunisia și Marocul, loc al întâlnirii civilizațiilor africane, arabe și europene cu orașul Fes, Marakesh și deșertul Saharei, de asemenea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/21217/ [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1255 din 08 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Orașe fără nume înecate-n ploaie, îmbolnăvite de-un cer mohorât. Sub o ploaie neexorcizată pășesc mecanic printre drumuri, clădiri locuite de praf - părăsite de viață, vestigii celebre rămase vremii suvenir. Merg înainte... fără cuvinte, ducând cu mine câteva amintiri, poze cu oameni și gândurile ei. Înaintez cu încredere pe sub cupole și turnuri imense distruse, reclame și cimitire de lucruri scumpe învechite. Norii trăiau în aceeași balanță
DRUMUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Cristian_pop_1402211681.html [Corola-blog/BlogPost/365451_a_366780]
-
este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare.Un detașament al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară, ale cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului: Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic. În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofițer roman, care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap, în
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
parte de climatul reconfortant, tonic și în același timp beneficiezi de atât de căutata aeroionizare negativă. Dar te vor reține și izvorele tămăduitoare pentru diferite afecțiuni. O comoară a naturii, în care se impune și o cercetare arheologica sistematizată a vestigiilor antice din stațiune și poate, de ce nu? s-ar pune într-o lumină nouă elementele de medicină daco- romane, cunoscute în prezent. Germisara de azi ar trebui citită și ca o metaforă prelungită, cu sens ascuns în istorie, care uneori
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
nouă elementele de medicină daco- romane, cunoscute în prezent. Germisara de azi ar trebui citită și ca o metaforă prelungită, cu sens ascuns în istorie, care uneori e imposibil de rostit. Este o insulă plină de semne străvechi, ca un vestigiu prețios, care dă informații asupra existenței noastre milenare. Este de fapt un simbol, pe care trebuie să-l păstrăm, definind o important civilizație, care ne vorbește de istoria multimilenară a poporului nostru. ELISABETA IOSIF (Din volumul ORICE SEMN ESTE O
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
orice soi fac victime chiar și în țările așa-zis elevate precum Anglia, Franța și Germania, mai putem adăuga pe lista neagră a subjugării moderne a omului de către om componenta cu adevărat diabolică a xenofobiei: ura față de străini în numele apărării vestigiilor culturale autohtone, a limbii civilizate și a obiceiurilor culturale care, chipurile, ar avea de suferit în urma interacțiunilor cu o etnie „sălbatică” așa cum este văzut poporul răspândit al romilor; de fapt, e o altă fațetă a doctrinei „rasei pure”, atât de
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Liviu_oifileanu_dolor_de_angela_nache_mamier_suferintele_altruistului_.html [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]
-
într-un manuscris românesc, la începutul secolului al XVIII-lea . Nu insistăm asupra celorlalte izvoare liturgice, marea lor majoritate concordând cu cele arătate mai sus. De dată mult mai recentă este renunțarea la împărtășire în cadrul Cununiei, păstrându-se doar un vestigiu al acesteia: Chinonicul. 3. Despre practica împărtășirii în afara Sfintei Liturghii Dumnezeiasca Liturghie în cadrul căreia are loc Jertfa Euharistică, este actul, lucrarea prin care Dumnezeu coboară la om și apoi îl înalță pe om la El, de aceea, în mișcarea acțiunii
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_casatorie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
în pustie, unde nu se găsește preot, păstrează cuminecătura acasă la ei și o iau cu mâna lor proprie. La Alexandria și Egipt, chiar și fiecare laic are în mod obișnuit Împărtășania la el acasă și se împărtășește singur” . Un vestigiu liturgic al Împărtășirii cu Darurile Înaintesfințite este și slujba de origine monahală ce va da naștere Obedniței actuale, slujbă care este oficiată în zilele în care, din diverse motive , nu se săvârșește Liturghia deplină, și în cadrul căreia poate avea loc
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_casatorie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu-mi puteam imagina că voi trage de capătul pădurii căutând semințe am vrut doar una, cât o linte cer frunzelor să ia locul vechilor vestigii imitând șuieratul trupurilor goale o să-mi prind în păr umbra stejarului căutând în somn pe ramul adus de dorința mea nebună la picioarele tale lăstari eiii, și, ce dacă mereu am crezut că în curtea mea va fi sărbătoare? atârnam
NU TE LAS, CERBULE! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_te_las_cerbule_.html [Corola-blog/BlogPost/364467_a_365796]
-
soției, dar nu mai este cazul, ea îi comunică prima noua dragoste. În romanul Mirajul Nilului, este interesant cum o româncă vede și înțelege marea cultură a Egiptului, cum istoria, citită în liceu și în facultate, o ajută să examineze vestigii de notorietate universală. Un ochi asupra culturii noastre aruncă, fapt inevitabil, și egipteanul Adham, care într-o frază, îmbină ambele culturi: „arta lui Brâncuși este umană prin naturalețea ei optimistă și de mare valoare estetică. Egiptul este un muzeu al
Evelyne Stănescu – Elmasry: Lumea care ni se relevă. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/evelyne-stanescu-elmasry-lumea-care-ni-se-releva-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339453_a_340782]
-
nașpa”. Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru. - În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică? - Deși se vorbește de conservarea „patrimoniului național”, nu se face nimic pentru păstrarea și valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani. Dar banii
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rușinea guvernanților noștri, avem mult mai puține șantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i învață pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintașilor - vezi și cazul
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
au încercat să strîngă bani de pe unde s-a putut, au înființat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes. Deși inițial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărît să ceară ajutor de la alții și i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivității. Cercetări de anvergură asupra cetății Callatis au fost demarate abia
Fabulos! Oraş antic descoperit sub Marea Neagră by http://uzp.org.ro/fabulos-oras-antic-descoperit-sub-marea-neagra/ [Corola-blog/BlogPost/92637_a_93929]
-
abia în 1962, fiind desfășurate, timp de zece ani, de căpitanul-comandor Constantin Scarlat, o figură emblematică pentru Marina Militară. Constantin Scarlat arată, într-un articol publicat în 1973, că pînă la momentul respectiv fuseseră descoperite cel mult 20% din totalul vestigiilor submarine din dreptul Mangaliei. Investigațiile au fost reluate abia în 1994, de data asta sub auspiciile Muzeului de Arheologie din Mangalia, care a colaborat, pînă în 1998, cu cercetătorii italieni de la “Cooperativa Metambuco” din Padova. După ei au venit, în
Fabulos! Oraş antic descoperit sub Marea Neagră by http://uzp.org.ro/fabulos-oras-antic-descoperit-sub-marea-neagra/ [Corola-blog/BlogPost/92637_a_93929]
-
manifestări științifice ori culturale. Deși președintele algerian s-a oprit și el, la un moment dat la această statuie, cercetările legate de faimoasa regină a Maghrebului nu sunt permise ori încurajate necunoscându-se prea mare lucru despre viața ei. Nici vestigiile presupusului ei palat nu beneficiază de nici o întreținere așa cum și site-ul respectiv este clasat pentru a nu se mai cunoaște nimic despre parcursul istoric real al Kahinei... Pavilionul Vântului (“Pavilion du Vent”) din Parcul Bercy, Paris, găzduiește și el
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440958720.html [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
bazinul hidrografic al Dunării a fost leagănul de formare și supraviețuire multimilenară a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-român" (1!). Săpăturile arheologice făcute sub auspiciile Academiei Române în zona defileului Dunării, cu ocazia deschiderii în 1964 a șantierului „Porțile de Fier", au scos la iveală vestigii de o importanță covârșitoare, care atestă existența vieții în această zonă din cele mai vechi timpuri. Cercetătorul arheolog Vasile Boroneant (n.1930), membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, laureat al Academiei Române, a lucrat pe acest șantier împreună cu cercetătorul
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
până la Ostrovul Mare. Cele mai vechi urme de viață din zonă au fost datate cu 35.000 ani î.e.n, descoperite în peșterile Chindiei și Livadita de la Coronini, localitate situată la 7 km în aval de Moldova Nouă. Urmează vestigiile descoperite la Cuina Turcului, de la Dubova, în Cazanele Mari la 17 km în amonte de Orșova, pe malul românesc al Dunării, datate cu 11.000 ani î.e.n. La Schela Cladovei s-au descoperit și una dintre cele mai vechi așezări
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
Mari la 17 km în amonte de Orșova, pe malul românesc al Dunării, datate cu 11.000 ani î.e.n. La Schela Cladovei s-au descoperit și una dintre cele mai vechi așezări dacice de pe Dunăre din sec. IV î.e.n., cu vestigii ceramice specifice: ceașca dacică. Mi-ar trebui mult spațiu tipografic pentru a prezenta toate descoperirile arheologice din această zonă, descoperiri care au făcut obiectul unor numeroase comunicări științifice Între 30 martie și 2 aprilie 2000 în Scoția, Universitatea din Edinburgh
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]