528 matches
-
așa împlinirea sorții. Eram copil de-o șchioapă și tare mă bucuram de miel! Născut devreme-n Brumar, crescuse mult până în prejma Săptămânii Mari. Ziceam că e frățiorul mezin, îl botezasem Luțu și-i împodobisem gâtul subțirel c-un șnur vișiniu terminat în doi canafi. Mereu împreună, ne dam jocului fără griji. Nici în ruptul capului n-aș fi îngăduit să-l taie! Ai mei îmi spuseseră că junghiat e bun pentru vopsit ouăle. Cât despre fript, se făceau că plouă
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
un ton vinovat), nu am vrut... Sofia: Nu ai de ce să iți ceri scuze. Îl ia ușor de mână și continuă să îl privească blând și iubitor. Scenă 3 Sofia doarme într-un pat de lemn, cu marginile vopsite în vișiniu. Alături, John stă într-un fotoliu și o privește fascinat, zâmbind dintr-un colț al gurii. Sofia: Bună dimineață, străine! Stai de mult timp acolo? John: Doar de o oră. M-am trezit, dar nu am vrut să vă trezesc
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
întradevăr trăim într-un vis, niciodată nu mă văzusem cu Agneta în această postură, rar de tot când reușeam să ne vedem câteva clipe, eram fericiți! Acum eram la granița dintre realitate și vis. “Noroc!”- zise ea și dădu licoarea vișinie peste cap aproape o dată cu mine. “Noroc, Agneto!”, zisei eu aproape înecat de tăria băuturii. “Nu ți-am spus să nu-mi mai zici Agneta, pe mine mă cheamă Piri, bagă la cap odată!” Doamnee, mă gândii eu, ne îmbătăm, dacă
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
face, toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” Conversație ( Mariana Zavati Gardner) -Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. -Nu putem ieși...o să fim murați
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
față de încrederea în el, față de tot ceea ce ne înconjoară, este tocmai credința neclintită din sufletul nostru. Din această credință și iubire sinceră putem gusta și din poeziile Anei Maria Gîbu. ,, am în oase iarna visele tale îmi colorează sângele în vișiniul suprem cântă-mi oda macilor care se topesc în picturi străine lasă-mă să adorm stele în privirea ta apoi poți să pleci înflorim statuile din marmură și le dăm suflete meschine pe coloana mea se face curse periodice de
,, CÂND VOR MURI MACII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373541_a_374870]
-
Ne-amintea despre eroii de la Căile Ferate : "Când cu mâna dreaptă ridici discul, chiar dacă unii spun că e ușor, Tu nu uita că-n trenul care pleacă, sunt mii de vieți sau rodul vieții lor..." În uniforma C.F.R.-istă, cu vișinia lui caschetă E Impiegatul ce rezistă, plouat sau nins, cu o paletă! La fel arbitrului de centru, e ajutat de 2 acari Ce stau extremic pe poziții la fel ca el de temerari ! Cei ce lucrează în R.C -uri
DE ZIUA C.F.R.-IȘTILOR ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374852_a_376181]
-
dormitorul și cum intră, în stânga era un pat de două persoane și cu o lampă micuță cu abajur. În stânga era un dulap vechi din lemn masiv cu două rafturi. Deschise o ușă de jos și își scoase repede un trening vișiniu. Se dezbrăcă, lepădând capotul și pijamaua pe pat și imediat se îmbrăcă în trening. Apoi parcurse sufrageria în grabă și ajunse în hol. Prima oară vru să se încalțe în alți șlapi, dar fără să-și dea seama, puse mâna
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
în delir pe melodia “Sex Bomb” de Tom Jones. La un moment dat melodia “Sex Bonb” se oprește brusc, revine în fundal muzica de început subliminala și psihedelica și la semnalul de Consacrare, dat de o misterioasă doamnă cu pălărie vișinie, toate femeile care dansau în spirală invocă energia Zeiței Eurynome, după care încep să intre pe rând în transă și, în poziția de lotus, încep toate o meditație transcedentală, ocultă, de gradul IV, numita “Nașterea Reginei Mnemosyne “. După un timp
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
din mâna mea, îl citi repede printre rânduri cu ochii ei bionici-oranj și fără să mai stea mult pe gânduri apela urgent prin I-fonul ei celular pe o curioasă Vicepreședintă a femeilor, care trona “ascunsă” sub o pălărie mare, vișinie, în cercul din grupul Doamnelor de bine, undeva în colțul stâng din sala congresului. Când recepționa apelul Vicepreședinta se desprinse repede din grupul de doamne și cu pași grăbiți veni lângă Președinta femeilor cu pălărie neagră. Aceasta îi șopti ceva
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
era plină de podoabe și de inele din tot felul de metale rare și alte pietre prețioase din cine mai știe ce meteoriți și obsidian. Pe cap, peste părul ei negru strălucitor și lung, purta o pălărie curioasă de catifea vișinie, cu buline albe și mari pe boruri și mici și albe pe o panglică neagră cu fundă, care se închidea cu o floare albă fosforescentă de lotus, dar care se pare că transmitea o rezonantă biofotonică specială, poate numai de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
spre grupul Doamnelor de bine și intrară în mijlocul lor. * * * Ori cât ar părea de ciudat, trebuie să recunosc că la un moment dat am fost total surprinsă de seducția și capacitate de detecție extrasenzorială a acestei curioasa Vicepreședintă cu pălărie vișinie, poate cea mai sofisticată dintre Doamnele de bine. Să fi fost ea, oare, Lilith? Zeița din Orientul Apropiat, Zeița fertilității și abundentei, cea care aduce egalitatea, refuză subordonarea și reprezintă și floarea de lotus? * * * ( Hiroshima* și Nagasaki** sunt două orașe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
înțelegând cu mintea și cu inima fiecare vers al poeziei, am învățat-o și, tinand-o minte, intrăm cu gândul în odăile cerești ale moșului. A venit și ziua serbării. Îmbrăcată frumos, ca o mică doamna, cu rochiță de catifea vișinie, cu guler alb brodat, - pe care mama nu uita să ne-o cumpere și mie și Ninei în fiecare an de Crăciun, cu ghetuțele lustruite și curate - pentru că mama ne mai cumpăra și șoșoni albi ca să le apărăm de noroi
CRACIUNUL COPIILOR de RODICA-ELENA LUPU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344923_a_346252]
-
Dragobete m-a surprins hibernând. Pe urmă a venit galopant o primăvară hămesită. O explozie de flori. Nici n-au înflorit bine magnoliile, c-au dat năvală caișii, zarzării. La tine a înflorit piersicul? S-au bulucit peste ei cireșii, vișinii. Au urmat, perii și merii. Castanii au aprins lumânări la festin. Salcâmul și liliacul s-au îmbătat în mirosul propriu. Rușinoși, bujorii s-au bucălat din alb în roz și apoi în roșu aprins. Eu și nucul, n-am participat
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescut Am fumat străzi de frig, anii duși, renăscând un poem îngropat, timpul nostru de lut Într-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând. Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu Îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci- Nu mai știu dacă foc ori de rouă pe lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un leșin
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, cai în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind patimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat fremătând... Într-o noapte, cândva, ne-am iubit amețit străvezii și înalți și aproape târzii pe tulpini de străzi vechi împletind poezii Într-o noapte, cândva, în sfârșit ne-am găsit. Camelia Radulian Referință Bibliografică: Într-o
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
putea să înțeleagă ce găsea ea atât de interesant la tabloul acela. O ramă neagră, prea mare pentru gusturile lui, contrastând puternic cu roșul unui fundal radiant, pe care se înșurubau hipnotic două spirale albastre, între care, dintr-o pată vișinie amorfă, părea să se strecoare o umbră alungită, asemănătoare staturii unui om. - Cât a costat monstruozitatea aceasta? O întrebase, într-adevăr mai violent decât intentionase, dar ea nici măcar nu catadicsise să îi răspundă. Atârnase tabloul deasupra patului, fără să-i
TABLOUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376391_a_377720]
-
grăbită să își privească tabloul. Încet, nedumerit, ridică privirea către obiectul care trona deasupra patului. Rama neagră, prea groasă pentru gusturile lui, contrasta puternic cu fundalul roșu, radiant, iar între cele două spirale albastre, înșurubate hipnotic în decor, prin pata vișinie amorfă, păreau să se strecoare două umbre alungite, asemănătoare staturilor unor oameni. Referință Bibliografică: TABLOUL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1356, Anul IV, 17 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile
TABLOUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376391_a_377720]
-
drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
palidă și proeminența oaselor feței, dar și silueta firavă, acoperită aproape în totalitate de așternuturi. Alături de pacientă, mama stă neputincioasă pe un scaun, cu umerii plecați, cu palmele împreunate ca pentru rugăciune. Tânăra asistentă se așează pe marginea patului și vișiniul costumului de spital pare o pată dureroasă peste culorile terne. „Te doare?” întreabă luându-i mâna slabă în palmele ei. „Nu”, șoptește aproape stins și pleoapele coboară din nou peste ochii căprui a căror licărire aproape a pierit. „Nu mă
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, ... Citește mai mult Vișinii albiți de floareși o-nmiresmată boarece ușor și lin adie,să ies din casă mă-mbie.Plec îndată la plimbare,alegând mica cărarece mă duce jos, în vale,cât mai este un pic răcoare.Iarba fină, verde crud -un covor
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucea ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu poate fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului“. La început, Gavrilescu vrea să renunțe: „Venisem pentru racoare, pentru natură“, dar apoi, pus să
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
elegant”, „spilcuit”, „aranjat”, „cochet”, „dichisit”, „fercheș”, „ferchezuit”. Toate extrem de potrivite unui dandy de pe malurile Senei, ce poartă „venghercă de postav negru cu brandenburguri și cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de se vedea numai vârful botinei de lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături, aflăm că pantalonii sunt de culoarea năutului, adică gălbui, că vengherca e o haină scurtă de postav sau că, de pildă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acestea crez că poci răspunde pe capul meu că apa avea de la 60 până la 65 grade de căldură, atât numai, când ieșii îmi văzui pielea că se închisese și mai mult de roșală: din rumen mă făcusem stacojiu, pe urmă vișiniu. Procleții mei mă luară și iar mă întinseră peste rănichi și mă înfășurară cu un șal alb la cap, apoi mă duseră îndărăpt iar prin salele prin care intrasem, cu grijă ca la fiecare schimbare de atmosferă să-mi puie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Oltenia, obținut prin transformarea - procedeu curent - a unui veșmânt de Curte, este făcut dintr-o astfel de catifea venețiană roșie, broșată cu fir de aur, din a doua jumătate a secolului al XV-lea; tot din Peninsulă venea și catifeaua, vișinie la culoare, tunsă în două niveluri și brodată cu aur într-un fir ce închipuie vrejuri, fructe și flori, din care a fost făcut un veșmânt domnesc ce va fi apoi transformat în văl de tâmplă la Mănăstirea Putna 295
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
brățarele de diamant, ca să facă rost să mi le trimită și pe aceste cât mai curând, o dată cu pontalele. Pe lângă aceste, să ne mai trimită domnia sa și un serasir, a cărui bătătură să fie de aur alb, iar urzeala de mătase vișinie, dar fără flori. Să ne mai trimeată și un serasir alb la fel ca cel adus lui Arhon vistier, pe care l-a refuzat. Să mai spuie domnia sa lui Iliașcu să ne caute mărgăritar subțire, alb, ca acela pe care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]