236 matches
-
bisericilor daco-romane punea problema relațiilor cu papalitatea ale creștinilor nord-danubieni. În 1900, istoricul Dim. Onciul, în studiul "Papa Formosus în tradiția noastră istorică" (în Scrieri istorice, 1968) a pus problema jurisdicției scaunului roman în spațiul românesc, care se exercita prin vicariatul de Thessalonic. Ideea este reluată, în 1911, de V. Pârvan, în Contribuții..., cu argumente epigrafice, literare, arheologice, și apoi reluată de alți istorici, precum A. Sacerdoțeanu.24 În sud-estul Europei, între 325-381, s-au impus două scaune episcopale: Heraclea și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la disciplina și rânduiala bisericească. Noua arhiepiscopie era autocefală, dar păstra legăturile dogmatice, canonice și de cult cu Patriarhia de Constantinopol, iar, pe de altă parte, istoricii catolici (precum Zeiller) susțin că de fapt aceasta n-a fost decât un vicariat al papei.47 În ceea ce privește titularii, primul arhiepiscop de Justiniana Prima a fost Catelian (latin), iar dintre urmașii săi cunoaștem pe Benenatus, tot latin, implicat în 553 în discuțiile asupra condamnării celor "trei capitole". La sfârșitul secolului al VI-lea, cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Influența românilor asupra societății secuiești se manifestă în ocupații și obiceiuri, în onomastică și toponimie. Celelalte grupuri de secui din scaunele Odorhei și Mureș au fost așezate, mai târziu, pe teritoriile respective. Comunitățile (colectivitățile) secuiești aparțineau, sub aspect bisericesc, de "vicariatul de Thelegd", "comunitatea secuilor din Tileagd". După ce stăpânirea maghiară s-a extins spre răsărit, în a doua jumătate a secolului al XII-lea, până la limita Carpaților, al doilea grup de secui din părțile Bihorului a fost mutat pe teritoriul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de un mitropolit. Soluția locotenenței patriarhale intra atât în contradicție cu aspectul canonicității, cât și cu posibilitatea ei practică de funcționare. Pe de o parte, nu exista nici un argument în drept sau în fapt care să pledeze pentru admiterea unui vicariat prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și patriarhie patriarhul ar fi trebuit să lipsească de la îndatoririle sale bisericești paisprezece ani -, pe de altă parte, locotenența patriarhală sporea haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bucura de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260. Catolicii din cele două principate aparțineau de cele două vicariate apostolice: Vicariatul Apostolic al Valahiei, administrat de episcopul de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, cu sediul la București și Vicariatul Apostolic al Moldovei, cu sediul la Iași, administrat de către un episcop in partibus 261. O altă modificare majoră a modului de organizare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260. Catolicii din cele două principate aparțineau de cele două vicariate apostolice: Vicariatul Apostolic al Valahiei, administrat de episcopul de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, cu sediul la București și Vicariatul Apostolic al Moldovei, cu sediul la Iași, administrat de către un episcop in partibus 261. O altă modificare majoră a modului de organizare a comunității catolice din România a fost decizia de înființare a noilor structuri instituționale ale Bisericii Catolice, adoptată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1883, în sesiunea nr. 55 a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentanții țărilor participante au răspuns la un chestionar standard, întocmit de Comitetul de organizare, ce a avut rolul de a oferi o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a Vaticanului față de România, manifestată prin recunoașterea independenței (1878), a proclamării regatului (1881) și a Marii Uniri din anul 19181025. Sfântul Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 12. 261 Contextul european și evoluția problemei românești după 1856, au făcut ca șeful Vicariatului Apostolic din Moldova monseniorul Antoine de Stefano, să adreseze în martie 1857 un memoriu Comisiei Europene privind situația dificilă a catolicilor din Moldova și revendicările lor, printre care: recunoașterea oficială a cultului catolic, acordarea de drepturi politice și civile credincioșilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]