6,727 matches
-
Internaționale au fost internați în lagărele de la Saint-Cyprien și Gurs. Vida ilustrează cu desene și linogravuri Gazeta săptămânală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
numele haiducului maramureșean Grigore Pintea Viteazul). Și, tot în Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu ți l-a dat nimeni, l-ai furat! Zece zile carceră!». Și Vida Gheza face în Franța, în lagăr, zece zile de carceră pentru Horea, Cloșca și Crișan. Când iese din carceră e purtat pe brațe de ceilalți. Zece zile de carceră pentru o filă din istoria noastră. De ani de zile, Vida
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Vida Gheza face în Franța, în lagăr, zece zile de carceră pentru Horea, Cloșca și Crișan. Când iese din carceră e purtat pe brațe de ceilalți. Zece zile de carceră pentru o filă din istoria noastră. De ani de zile, Vida Gheza dă viață lemnului, intrând în istoria artei noastre!“. „Traversează toată Europa și se întoarce la Baia Mare abia în 1941, orașul împreună cu întreg Maramureșul fiind, în urma Diktatului de la Viena, sub ocupație horthystă. Fiind român și având cetățenie română, a fost
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
român și având cetățenie română, a fost atent supravegheat de poliție, fiind de trei ori concentrat în detașamentele de muncă forțată din Ungaria horthystă. În timpul șederii sale la Budapesta, urmează cursurile Academiei de Belle-Arte (1942-1944). După eliberarea de sub ocupația horthystă, Vida s-a înrolat voluntar în Armata Română, luptând pe frontul antihitlerist până la sfârșitul războiului, ajungând până în Cehoslovacia.” La 8 august 1944 se căsătorește cu pianista Elisabeta Kadar fiica pictorului rutean Geza Kadar din Sighetu Marmației, care a pictat icoane pentru
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Geza Kadar din Sighetu Marmației, care a pictat icoane pentru tâmplele și zidurile bisericilor din Racșa, Satu Mare, Șișești, Făurești - Chioar, Cărpiniș - Lăpuș, Sighet și Muncaci (acum Munkachevo, Ucraina).” În 1946 se naște Gheorghe, fiul artistului. Revenind, după război, acasă, Gheza Vida participă, în 1946, la Expoziția de artă plastică organizată, la Cluj, de Raoul Șorban, Emil Cornea și Carol Pleșa. În anul următor este prezent cu lucrări la Salonul de pictură și sculptură al Transilvaniei, organizat din inițiativa lui Virgil Vătășianu
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
judecând un boier”, iar în 1964 primește titlul de Artist al Poporului, când se inaugurează, la Carei, Monumentul Ostașului Român, la împlinirea a 20 de ani de la eliberarea întregului teritoriu al țării de sub ocupația fascistă. Monumentul a fost realizat de Vida în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, și i se decernează Ordinul Meritul cultural cl. I, iar în 1971, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. În anul 1974
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
și i se decernează Ordinul Meritul cultural cl. I, iar în 1971, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1963 apare primul film realizat de Mirel Ilieșiu despre Vida și opera sa, „Rădăcinile lui Gheza Vida”. Așadar, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la nașterea sculptorului Gheza Vida, unul din marii artiști ai secolului XX. Direcția de Cultură a municipiului Carei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
cl. I, iar în 1971, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. În anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1963 apare primul film realizat de Mirel Ilieșiu despre Vida și opera sa, „Rădăcinile lui Gheza Vida”. Așadar, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la nașterea sculptorului Gheza Vida, unul din marii artiști ai secolului XX. Direcția de Cultură a municipiului Carei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare din subordinea Consiliului Județean
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
anul 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1963 apare primul film realizat de Mirel Ilieșiu despre Vida și opera sa, „Rădăcinile lui Gheza Vida”. Așadar, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la nașterea sculptorului Gheza Vida, unul din marii artiști ai secolului XX. Direcția de Cultură a municipiului Carei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare din subordinea Consiliului Județean și publicația „Buletin de Carei” și-au propus să organizeze ample manifestări, la care
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
să organizeze ample manifestări, la care să participe cât mai mulți din cei care l-au cunoscut și i-au apreciat opera. Cu această ocazie, Consiliul Municipal Carei a decis să acorde titlul de Pro Urbe - post mortem, sculptorului Gheza Vida. Foarte frumoas din partea lor! Numai că, între timp, creația sa este lăsată de izbeliște. De pildă, una dintre cele mai importante opere ale marelui sculptor - MONUMENTUL ȚĂRANILOR MARTIRI DE LA MOISEI - a ajuns de nerecunoscut. Cioplit mai întâi în lemn, în
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
reintegrând în nobilele tradiții ale Maramureșului, amintirea celor douzeci și nouă de fii ai săi, uciși de cea mai rea fiară ce și-a purtat pașii pe acolo. Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiște, este sculptorul Gheza Vida a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor”. Centenar Gheza Vida, așadar! E bine să ne sărbătorim artiștii. Și mai bine ar fi s-o facem din convingere, nu din complezență, respectându-le și protejându-le opera lăsată nouă și
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
de fii ai săi, uciși de cea mai rea fiară ce și-a purtat pașii pe acolo. Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiște, este sculptorul Gheza Vida a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor”. Centenar Gheza Vida, așadar! E bine să ne sărbătorim artiștii. Și mai bine ar fi s-o facem din convingere, nu din complezență, respectându-le și protejându-le opera lăsată nouă și urmașilor noștri moștenire. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Centenar Gheza Vida, articol
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Gheza Vida, așadar! E bine să ne sărbătorim artiștii. Și mai bine ar fi s-o facem din convingere, nu din complezență, respectându-le și protejându-le opera lăsată nouă și urmașilor noștri moștenire. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Centenar Gheza Vida, articol de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 786, Anul III, 24 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
se-ascundă în cuibul vrăbiilor, abadonatul PAISAJES Tal vez crees que pueda existir el paraíso y llegar a tocarlo brevemente con las mănos pero solo a la primavera le nacen hojas en los árboles sin proponérselo Ahora sabes que la vida se nos escapa cuando la amarramos al viento y que en una misma fotografía no caben todos los paisajes que nos gustan PEISAJE Crezi, îmi închipui, ca paradisul poate exista și că l-ai putea atinge o clipita cu mâinile
FERNANDO SABIDO SÁNCHEZ, POEME de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359368_a_360697]
-
eurosceptici. Lipsa de patrie naște monștrii roșii și oameni fără destin, care devin un Destin închis al Lumii, al înstrăinării și îndepărtării de esența ființei. Când limba nu mai e locul de adăpost al ființei, iar ființa ajunge o ficțiune vidă, e semn că patria dispare nu numai din “n-topografia carpato-dunăreană”, ci și din inima ta, ori unde te-ai afla pe Terra PIG sau pe Terra Mirabilis. Iată cum am ajuns azi să trăim într-o generația de analfabeți
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (2) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360386_a_361715]
-
extrateritorială”- există opt civilizații care fac obiectul studiului său: iudaică, japoneză, hindusă, islamică, ortodoxă, occidentală (catolică) latino-americană și africană. Samuel Huntington afirmă că toate aceste culturi nu mai au azi nici o putere de regenerare a ființei umane, aflată în stare vidă, (acum în stadiu avansată de hibridizare, în comă tehnică și politică la nivel social planetar), și că numai o “cicnire dintre culturi și civilizații, sau o catastrofă ecologică ori o “mutație genetică” le-ar mai putea rezista și resuscita pe
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII (2) NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PR de CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360383_a_361712]
-
în primul rând M. Cărtărescu nu face distincția dintre imaginație, imaginar și imaginal*. Imaginația și imaginarul nu pot fi decât faldurile individuale sau colective ale unei singure realități. Și de aceea această imaginație e, uneori, “castrată”, pentru că definește ființa umană vidă, înlănțuită doar pe un singur nivel de realitate, așa cum se întâmplă în “Postmodernismul românesc” la M. Cărtărescu și în “omul recent” definit de H.R. Patapievici. (amândoi scriitori nu lipsiți de talent, cu o erudiție metalică, dar mutilați sufletește, deformați profesional
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
de vară urmașul lui Mircea cel Mare al lui Michaiu Bravu!... Revouție!... Trădare!... Mașinație!... Complot!..., ai? Ca să vezi, în ce cap pătrat de beizadea zac acum “concepții geniale”!... Dar mai rostește și matale odată ființa asta ajunsă acum o ficțiune vidă, dacă tot te crezi poet, Manoile, tată! - Cum altă-dată cogito-se-s-a la curtea reginei Christina a Suediei (1626-1689), în ultimul său an de viață franțuzul Rene Descartes (1596-1650): Când regină îi tot spunea că mai întâi “Exist, ca să gândesc!” - Descartes o
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Terra PIG de “deprogramare” a popoarelor, înghițite deja într-o altă sferă de putere a Timpurilor Ultramoderne și profane. Ești încă tânăr, mic și schizoid, dragă Mircea cel Mare! Și doar ști bine cât de greu se rostește acum ființa vidă, neagră sau metisă și gravidă prin “implant uterin”, când te îndepărtezi de Electra și de Ifigenia, de Sara și de regină Atlantida Ana și trăiești doar cu pușlamaua roabă al lui Agar...Sau când alegi doar “Mărul de lângă drum”, otrăvit
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
aș ridică și-aș zice, simplu: „Trage!” El Caballero Amigo, si aparecieras ahora, Ante mi puerta hace un siglo sellada, Y dijeras: „Hacia tu esposa amada, Como bien sabes, no hay șino un camino”, Harto de cronófagos subterfugios, De una vida sin meta, ni sentido, Harto de mí mismo, más que de todo, Simplemente en pie, diría: „Dispară!” Traducción del rumâno al español: Roșa Lentini. Referință Bibliografica: Eugen Dorcescu, El Caballero / Eugen Dorcescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1873, Anul
EUGEN DORCESCU, EL CABALLERO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340413_a_341742]
-
locul, de altfel! ). În lipsa talentului, exhibarea unei astfel de popularități drept merit este penibilă, de prost gust. Eu cred că o mulțime care nu se definește prin raportare la un cititor avizat, altul decât cel de pe Facebook, este o mulțime vidă. À bon entendeur, salut ! Referință Bibliografică: Aurel Conțu / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
AUREL CONȚU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340485_a_341814]
-
explice la Ministerul de Finanțe/Treasury scopul călătoriei, să primească vize la categoria „people to people”). Acești misterioși oameni cu peruci stau câteva zile la Havana, într-un loc numit La Pradera, unde, pe pereți, scrie Garantizamos su calidad de vida, apoi se-ntorc cu niște sticluțe pe care le pitesc ca niște traficanți, să nu fie descoperiți la vamă; ajunși acasă, pun sticluțele în frigider, de unde le scot doar când niște asistente medicale vin pe ascuns să le facă injecții
Cucerirea revoluționară a lui Fidel pe care toată lumea și-ar dori s-o păstreze: Cimavax, vaccinul cubanez pentru tratarea cancerului () [Corola-blog/BlogPost/338704_a_340033]
-
We Are Here”, băieții de la One Direction au ridicat sala în picioare cu „Best Song Ever”, australianca Iggy Azalea a făcut un show incendiar pe piesă ei „Fancy”, iar trupa Coldplay a cântat împreună cu întreaga sală, hitul internațional „Viva la Vida”. Sâmbătă, 27 decembrie de la ora 22.20 - Concert: Crăciun cu Michael Buble (SUA, 2013) Cântărețul și compozitorul Michael Buble este protagonistul acestui eveniment de televiziune produs de rețeaua NBC, care-l prezintă pe superstarul multiplu câștigător al premiului Grammy interpretând
Mariana Rusen: Programe speciale de Craciun la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339446_a_340775]
-
este „DSm Super Vector Space of Refined Labels”, publicată în 2011 la Zip Publisher din Columbus Ohio. Ca stil și conținut fotojurnalul instantaneu „În Vestul Nesălbatic” este remarcabil. El constituie o lectură plăcută și instructivă. Rămâne valabil postulatul din fotojurnalul „Vida pura” (2012): „Vizitez și învăț”. Un mare savant învață pe alții și cu modestie învață din lumea în care trăiește. Astfel, dă o lecție de știință și de caracter care-l face excepțional. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]