1,913 matches
-
în funcție de disponibilitatea sezonieră a speciilor pradă. Hrana vidrei este completată de diverse specii de șoareci, șobolani, păsări, raci, șerpi, țestoase, broaște, scoici, melci și insecte. Vidrele consumă până la 1 kg de hrană pe zi. Teritoriul ocupat de vidre este unul de mari dimensiuni, suprafața acestuia variază în funcție de calitatea habitatului, disponibilitatea resurselor de hrană și competiția cu alți indivizi. Vidrele au teritorii ce pot varia ca suprafață între 1 km la 40 km de curs de apă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
limitele și punctele de interes ale teritoriului cu excremente, jeleu anal și urină. După o perioadă de inițiere, de aproximativ un an, petrecută alături de femelă, vidrele tinere se separă și încearcă să-și găsească un teritoriu. Aceste exemplare de vidră pot ocupa temporar iazuri piscicole sau alte habitate acvatice unde pot găsi hrană. Vidrele nu au o perioadă specifică de reproducere, femelele se pot înmulții o singură dată în 12 luni. Vidra poate avea între 1 și 4 pui, însă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
situații în care pot fi observate împreună sunt pe parcursul perioadei de aproximativ un an în care femela își inițiază puii și în perioada de reproducere când femelele pot fi observate împreună cu un partener mascul. Vizuinile natale, în care vidra își fată puii, sunt localizate departe de albia râului principal și departe de activitățile omenești. Vidrele în România au puțini prădători naturali, carnivorele de talie medie și mare precum: lupii, șacalii, urșii și râșii pot reprezenta un pericol pentru vidre
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
vidra își fată puii, sunt localizate departe de albia râului principal și departe de activitățile omenești. Vidrele în România au puțini prădători naturali, carnivorele de talie medie și mare precum: lupii, șacalii, urșii și râșii pot reprezenta un pericol pentru vidre, îndeosebi pentru pui și juvenili. Vidrele adulte sunt foarte agresive și au capacitatea să se apere de carnivorele mari chiar și de câinii domestici cei mai agresivi. 5. Perioade critice În perioada rece, vidra poate fi afectată de accesibilitatea la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
râșii pot reprezenta un pericol pentru vidre, îndeosebi pentru pui și juvenili. Vidrele adulte sunt foarte agresive și au capacitatea să se apere de carnivorele mari chiar și de câinii domestici cei mai agresivi. 5. Perioade critice În perioada rece, vidra poate fi afectată de accesibilitatea la sursele disponibile de hrană, iar, în perioada de reproducere (nașterea puilor până la înțărcare) de asemenea poate fi vulnerabilă – afectată de atacul prădătorilor – câini hoinari în special, dar și de eventualii braconieri, pescari sau
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
hrană, iar, în perioada de reproducere (nașterea puilor până la înțărcare) de asemenea poate fi vulnerabilă – afectată de atacul prădătorilor – câini hoinari în special, dar și de eventualii braconieri, pescari sau administratori de ferme piscicole. 6. Cerințe de habitat Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană. În România vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de asemenea poate fi vulnerabilă – afectată de atacul prădătorilor – câini hoinari în special, dar și de eventualii braconieri, pescari sau administratori de ferme piscicole. 6. Cerințe de habitat Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană. În România vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
este strâns legată de existența resurselor de hrană. În România vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților. Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile. În
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților. Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă. 7. Fotografii Fotografii relevante ale speciei sunt prezentate în Anexă. Tabel 21 - B. Date specifice specie Lutra lutra la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților. Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă. 7. Fotografii Fotografii relevante ale speciei sunt prezentate în Anexă. Tabel 21 - B. Date specifice specie Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia 1435 – Lutra
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia. 2. Informații specifice speciei Vidra- Lutra lutra L. este un carnivor semiacvatic situat în vârful lanțului trofic acvatic din situl Natura 2000 - ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei. Habitatul utilizat preponderent de vidră în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este format din habitatele ripariene ce conțin specii pradă, îndeosebi pești, raci și amfibieni. Preferă îndeosebi sectoarele de râu cu un grad scăzut de perturbare antropică și zonele cu păduri ripariene dezvoltate. Utilizarea habitatelor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în care deranjul antropic de pe maluri este scăzut. Pe văile Brătiei și Brătioarei, vidrele sunt, în general, timide și trăiesc ascunse, solitare - cea mai mare parte din viață, identificarea lor vizuală fiind foarte dificilă. În Văile Brătiei și Brătioarei vidra are un comportament predominant nocturn, fiind posibilă identificarea acesteia vizuală doar pe timp de noapte doar cu ajutorul camerelor cu termoviziune sau camerelor foto- capcană. 3. Statutul de prezență [temporal] rezident 4. Statutul de prezență [spațial] răspândită 5. Statutul de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
s-au efectuat studii complexe în aria vizată de proiect. Datele cuprind informații de tipul prezență / absență pentru sit-urile inventariate, pe cursurile de apă din teritoriul SCI-ului. Inventarul reprezintă o căutare exhaustivă a tuturor semnelor de activitate ale vidrei și orice alte indicii ale prezenței posibile, și oferă o imagine de ansamblu a valorii relative a habitatului speciei, în contextul prezenței vidrei și în alte habitate din apropiere sau a altor părți ale cursurilor de apă, și, totodată nivelul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
oferă o imagine de ansamblu a valorii relative a habitatului speciei, în contextul prezenței vidrei și în alte habitate din apropiere sau a altor părți ale cursurilor de apă, și, totodată nivelul aparent de utilizare a acestor zone de către vidre. Habitatele favorabile sunt reprezentate de zonele umede, în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de apă, și, totodată nivelul aparent de utilizare a acestor zone de către vidre. Habitatele favorabile sunt reprezentate de zonele umede, în special zonele de pe râul Brătia și confluența cu Râușor și Năvrap dar și pe pârâul Brătioara. Prezența vidrei a fost identificată de la altitudinea de aproximativ 500 m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei. În urma evaluarilor din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
m din sectorul din aval al sitului Natura 2000 până la altitudini de 800 – 900 m în amonte, atât pe valea Brătiei cât și pe valea Brătioarei. În urma evaluarilor din teren, s-a observat că semnele de prezență ale vidrei lipsesc din sectorul situat pe valea Brătiei între microhidrocentrala Brătia (Canton Capra) și captarea de la Gura Cernat. Din cele 38 de transecte parcurse, pe 7 dintre ele nu au fost identificate semne de prezență. Astfel 81,58 % din transectele parcurse
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Canton Capra) și captarea de la Gura Cernat. Din cele 38 de transecte parcurse, pe 7 dintre ele nu au fost identificate semne de prezență. Astfel 81,58 % din transectele parcurse au fost pozitive, cele mai multe semne de prezență ale vidrei fiind găsite în zona joasă a văilor Brătia și Brătioara. 9. Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției speciei Lutra lutra în ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei este prezentă în Anexă. 10. Alte informații privind sursele de informații Bibliografia poate fi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
B.1 Amenințareviitoare F03.01.01 Prejudicii cauzate prin administrarea vânatului / F03.02.04 Controlul prădătorilor B.2 Detalii Elemente expuse: speciile de interes comunitar Context: în zona R0SCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei există o densitate mare de ferme piscicole și o tradiție în păstrăvării, iar vidra (Lutra lutra) este considerată o specie dăunătoare ihtiofaunei, există posiblitatea de a se lua măsuri mai intense în controlul acesteia. De asemenea, există o serie de amenajări legate de administrarea vânatului Localizare: suprafețele acvatice Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
K03.06. Medie (M): presiunea L08. E.6. Confidențialitate Informații publice E.7. Detalii Presiunea B07 - Tăierea vegetației ripariene, a pădurii cu rol de protecție (T1) are un impact puternic negativ asupra speciei vidră, deoarece pădurile de pe malul apelor sunt utilizate de vidră ca zonă de adăpost și odihnă. Totodată prezența acestora scade turbiditatea apelor și diminuează efectul inundațiilor, îmbunătățind astfel calitatea habitatelor utilizate de către specia: Lutra lutra. Tăierea vegetației ripariene este o activitate ilegală desfășurată îndeosebi de comunitățile locale. Presiunea C01.01
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
habitatelor utilizate de către specia: Lutra lutra. Tăierea vegetației ripariene este o activitate ilegală desfășurată îndeosebi de comunitățile locale. Presiunea C01.01 - Extragerea de nisip și pietriș din albia râului este o activitatea ce are un impact negativ asupra populației de vidră din râul Brătia. Această activitate are în prezent o activitate scăzută însă se poate intensifica pe viitor. Exploatarea de agregate naturale perturbă activitățile necesare supraviețuirii (hrănire, reproducere, odihnă, creșterea puilor, marcare teritoriu etc.) ale populațiilor de vidră ale căror teritorii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
asupra populației de vidră din râul Brătia. Această activitate are în prezent o activitate scăzută însă se poate intensifica pe viitor. Exploatarea de agregate naturale perturbă activitățile necesare supraviețuirii (hrănire, reproducere, odihnă, creșterea puilor, marcare teritoriu etc.) ale populațiilor de vidră ale căror teritorii se suprapun cu activitățile de exploatare. Astfel vidra este nevoită să aibă o activitate nocturnă, atunci când lucrările de exploatare încetează. Exploatările de agregate minerale au un impact negativ asupra populației de vidră prin: Îndepărtarea sau degradarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
prezent o activitate scăzută însă se poate intensifica pe viitor. Exploatarea de agregate naturale perturbă activitățile necesare supraviețuirii (hrănire, reproducere, odihnă, creșterea puilor, marcare teritoriu etc.) ale populațiilor de vidră ale căror teritorii se suprapun cu activitățile de exploatare. Astfel vidra este nevoită să aibă o activitate nocturnă, atunci când lucrările de exploatare încetează. Exploatările de agregate minerale au un impact negativ asupra populației de vidră prin: Îndepărtarea sau degradarea vegetației ripariene și distrugerea vizunelor de vidră; Creșterea turbidității apei; Diminuarea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
etc.) ale populațiilor de vidră ale căror teritorii se suprapun cu activitățile de exploatare. Astfel vidra este nevoită să aibă o activitate nocturnă, atunci când lucrările de exploatare încetează. Exploatările de agregate minerale au un impact negativ asupra populației de vidră prin: Îndepărtarea sau degradarea vegetației ripariene și distrugerea vizunelor de vidră; Creșterea turbidității apei; Diminuarea numărului de specii pradă și scăderea ratei de succes la vânătoare; Degradarea ecosistemelor acvatice; Poluarea apei cu uleiuri și alte substanțe petroliere; Modificarea topografiei; Creșterea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
activitățile de exploatare. Astfel vidra este nevoită să aibă o activitate nocturnă, atunci când lucrările de exploatare încetează. Exploatările de agregate minerale au un impact negativ asupra populației de vidră prin: Îndepărtarea sau degradarea vegetației ripariene și distrugerea vizunelor de vidră; Creșterea turbidității apei; Diminuarea numărului de specii pradă și scăderea ratei de succes la vânătoare; Degradarea ecosistemelor acvatice; Poluarea apei cu uleiuri și alte substanțe petroliere; Modificarea topografiei; Creșterea accesului în zonă și stimularea altor activități antropice Presiunea D01.02 - În
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Văile Brătiei și Brătioarei există o rețea densă de căi de comunicație,având în vedere că majoritate căilor de comunicație din zonă sunt realizate pe văile apelor Brătia și Brătioara. Sectoarele de drum ce pot constitui un pericol pentru populația de vidră sunt: DC3 (zona Gămăcești - Brătia) ce este amplasat paralel cu albia râului Brătia, din aceasta se ramifică și alte căi de comunicație ce traversează cursul de apă prin poduri și DJ735 la intrarea în Cândești. Rețeaua de comunicații este reprezentată
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]