12,519 matches
-
ROMAN) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DULCE COPILARIE - cap. I “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
bolii lui. ,,Ciudat! Deși starea de nevăzător mi-a adus atâta durere, acum parcă aș vrea să se prelungească încă puțin pentru că o adulmec cu toate simțurile, prin toți porii. Doamne, ciudate sunt căile Tale! Cum poate rămâne atât de vie o frântura de viață pe care am împărtășit-o atât de puțin! Același parfum, aceeași atingere..., Lăură mea, Lăură! Cine știe câte întrebări te-au bântuit în tot acest timp și pe tine..., cine știe cât de greu va fi fost să.... Voi vedea
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1396373521.html [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
oprește o clipă să se admire, În oglindă fumurie a lacului, Și transparente picături de diamante, Așterne pe covorul câmpului. A așteptat, tăcută o vară-ntreagă, Ascunsă în dantelă unui nor, Că, în sfârșit să poată să culeagă, Rodu-mbătător al viilor. Cu pletele în vânt împrăștiate, Desculța, clipocind pe stradă... Pășind în urmă verii ce-a plecat... Toamnă, a ieșit la promenada! Citește mai mult PAȘI DE TOAMNĂÎn strai de frunze ruginițe,Toamna a ieșit la promenada,Un nor și vântul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
care cineva, știm noi cine(!), tot amesteca cu polonicul ingredientele care de atâta clocot mai dădea și pe dinafară. Sunt picătura de bulboană strivită de gheata ochilor tăi cetitorule și împrăștiată pe caldarâmul șlefuit de atâta șmotru al plebei de pe Via Apia Vitae de la palatal lui Caesar, pe care am străbătut-o cu înfrigurare, în aceeași arhitectura de pe vremea tot la fel de celebrului său fiu nelegitim, ingrat și nerecunoscător dibuit c-a participat la conjurație ... Găseam ca neavenite, într-o reconstituire fidelă
DE MÂNĂ, CU LENIN DECAPITAT LA MANDALAY BAY ÎN VEGAS (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_mana_cu_lenin_decapitat_la_mandalay_bay_in_vegas_vii_.html [Corola-blog/BlogPost/366833_a_368162]
-
noi cu cinstire îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Icosul 1 Ales de Dumnezeu pentru virtuțile părinților tăi, ai urmat calea cea încredințată, înmulțind talantul ca un vrednic iubitor de cele sfinte, lucrând ziua și noaptea în via lui Hristos, pentru care ai primit plata ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Condacul 1: Râvnitor al iubirii de Dumnezeu și învăpăiat de dumnezeiescul dor..., Icosul 1 Ales de Dumnezeu pentru virtuțile părinților tăi, ai urmat calea cea încredințată, înmulțind talantul ca un vrednic iubitor de cele sfinte, lucrând ziua și noaptea în via lui Hristos, pentru care ai primit plata ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când buzele tale își etalează grația. Într-o apoteoza a poeților care scapă mileniul ce vine Nisipul se strecoară sub călcâiele mării Se gâdilă și cade în refluxul din sine Când ștergi cu rochia culorile mării. Mirarea încremenește pe fruntea
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Apoteoza_poetului_al_florin_tene_1358065181.html [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
Al unui Vasile și-al unei Mării. Acum degeaba-i caut, departe-s duși, Cică s-ar fi pitit într-o poveste Și tot acolo ar fi rămas ascunși. De-atunci peste sat tristețea domnește, Lacrima curge din vița de vie, Că draga noastră casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
i-a revendicat nimeni . Alții au luptat și au rămas în viață , răniți sau nu , după șansa fiecaruia . Dar fără rămânerea lor în viață , poporul nu ar fi câștigat . Niciun război nu se câștigă de către morți . Morților , cinste și respect ; viilor , rămașilor , ce le oferim ? Cândva , nu de mult , Parlamentul le-a recunoscut meritele și a dat o lege a recunoștiinței , poate și a respectului . Ce ce vrea acum , să retragem respectul pentru acești oameni care au făcut posibil tot ce
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti by http://uzp.org.ro/comunicat-catre-parlamentari-si-jurnalisti/ [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
mio amore Ce-ar fi să mergem astăzi în Toscana? Știi, e o fantezie a mea mai veche Să ne plimbăm pe-acolo rusticana Dorință-a mea și gândul tău pereche. Pe panta blândă a verzilor coline Îți rotunjește-n via-n rod parfumul Și mărginește panglica ce vine Șerpuitoare de departe - drumul. Acolo, undeva, lângă-un liman, Cu ziduri ocru și obloane verzi, Pitită lâng-un vechi templu roman, E-o casă mică, ce din ochi o pierzi. E villa veche
TOSCANA, MIO AMORE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459841922.html [Corola-blog/BlogPost/368220_a_369549]
-
pui niciodată nici-un sfanț / Aici, lângă icoana afumată; / Lăsați măcar un Dumnezeu fără de plată, / Și flori ușoare, neplătite-n pat, la danț - // Atunci e-atât de lină și pustie / Biserica în care o bătrână / Mai vede-un rest la toată lumea vie, / Un rest de flori, ce-i tremură în mână...” (Cutia milei). “Cu lumina vieții de apoi” vrea să-i fie unse diminețile lui Jianu, astfel ca, lacrima-cântare să-i devină “lacrimă-nchinare” (Mângâie-ne, Doamne). Precum vameșul de la ușa templului, poetul
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
veșnicia pâinii de la sat - // Și tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt - // Că-așa sunt tații noștri de la țară, / Poeme răstignite printr-o vie, / Și limbile copiilor îi ară / Să-i facă pâinea cea de fiecare poezie... / Ianuarie 2004”. Volumul cuprinde și lirică de dragoste dedicată soției, iubitei, femeii în general, ori idealului feminin la care orice poet visează. Poetul își numește soția femeie-înger
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că a fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-a rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, a dat greș și cu a doua și cu
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
readoptat din turcă, prin intermediul romanei, ca -lì-, cuvintele formate având terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja la m., -a și -es la f.. § Un sufix asemănător, -lìv-/-lìw-, provine din bulgară (-лив), via română (-liv/-liu). La feminin semivocala w din sufixul -lìw- devine j. kòst/a > kostelìvos gùra > guralìvos kàka > kakalìvos grìźa > griź
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
nave cu o misiune asemănătoare. De fapt, gazda evenimentelor pe care le-am văzut, au fost cam în acest fel: - debarcarea acelor membrii din echipaj care nu doreau să continue drumul vasului în Somalia, pentru a lua fiecare vreun avion via pentru țară de baștină; - îmbarcarea mărfii ce trebuia dusă în Bosasso, pe care o luaserăm deja de cum se aflase vestea voiajului în Egipt; - asigurarea securității vasului. În primul rând s-au luat măsurile de securitate, unde acolo la DJIbouti s-
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1470138753.html [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
simplă suită muzicală de gânduri. Este o suită muzicală de gânduri emoționale. - Cât din viața dumneavoastră este scris? Al. Florin Țene - De când am început să scriu poezie, de la vârsta de 14 ani, visând pe malul râului Olt sau pe Dealul Viilor drăgășenene, citesc și scriu. De pe atunci scrisul a devenit pentru mine o profesie. În acest context am îndrumat și pe alții să abordeze frumoasa îndelednicire. Am înființat Cenaclul Literar Gib.I.Mihăescu, la Casa de Cultură din Drăgășani, pe când eram
INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN TENE, PRESEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de MAXIMINIAN MENUŢ în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/344931_a_346260]
-
lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa unui public. Această observație a subliniat-o george Călinescu în genul epistolar, în
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa unui public. Această observație a subliniat-o george Călinescu în genul epistolar, în volumul Scriitori străini
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]