1,709 matches
-
gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac... Rațe sălbatice vin plutind duios, așteptând fărâmiturile de pâine... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac copacii își arată măreția și frumusețea culorilor, în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roșul
IN ASTEPTAREA UNEI FRUMOASE SARBATORI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_asteptarea_unei_frumoase_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/342478_a_343807]
-
gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac... Rațe sălbatice vin plutind duios, așteptând fărâmiturile de pâine... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac copacii își arată măreția și frumusețea culorilor, în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roșul
IN ASTEPTAREA UNEI FRUMOASE SARBATORI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_asteptarea_unei_frumoase_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/342478_a_343807]
-
minunăție! Vezi? Dar ce păcat fiindcă este trecător! Adăpost își are acolo o căprioară Acolo, în frunzișul des și mai ferit; Se bucură natura că este primăvară Culorile sunt vii, totul e-nflorit! Colo-n luminiș zboară libelule Și multe vietăți micuțe, drăgălașe, Frigul este-nchis departe în celule, Acum că este cald, toate sunt voioase! Sub soarele călduț al lunii mai Macii înfloriți se leagănă alene; Să privești natura, ai tot mai vrea să stai, Să simți cum bucuria pătrunde
RENAISSANCE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Renaissance_beatrice_lohmuller_1372786745.html [Corola-blog/BlogPost/363960_a_365289]
-
Ce să fac, Doamne... Acum e târziu. Am făcut în schimb altceva... VOCEA : Ai făcut, nimic de zis, însă nu e același lucru. Prima datorie a ființei omenești este să ducă mai departe decât ea viața. Aceasta e datoria fiecărei vietăți lăsate de Mine. Ori tu n-ai dus mai departe viața, decât partea ta. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (trist) Într-un fel am dus-o și eu, Doamne. VOCEA : Nu e viața, Costache. Ne înșelăm, dar nu e viața. Trupurile oamenilor sunt
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
nu sunt niciodată pregătiți pentru somn. Prin urmare, cele două fetițe încă mai explorau viața cu ochi curioși. Cea mare, Viviana, care avea cinci ani, tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă. Avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om
DUIOŞIE de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Duiosie_adriana_neacsu_1346672344.html [Corola-blog/BlogPost/343746_a_345075]
-
noștri./ Când doborâm o pasăre,/ doborâm un vis care rămâne/ și după ce ne trezim/ când vânăm un cerb,/ o stea de pe fruntea omului/ se carbonizează//” (Carbonizare, pag. 309). Anotimpurile („iarna e haina mea de duminică”), ninsorile și pădurea cu toate vietățile ei,, pământul care îl cheamă irezistibil reprezintă obsesiile majore ale poetului. În peisajele sale predomină, cu mici excepții, o singură culoare: albul, albul cireșilor în floare, al ierbii brumate, al tinereții, al purității, al stării de grație, al transfigurării. Nu
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
nu sunt niciodată pregătiți pentru somn. Prin urmare, cele două fetițe încă mai explorau viața cu ochi curioși. Cea mare, Viviana, care avea cinci ani, tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă. Avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
nu sunt niciodată pregătiți pentru somn. Prin urmare, cele două fetițe încă mai explorau viața cu ochi curioși. Cea mare, Viviana, care avea cinci ani, tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă. Avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le cerceteze cu mare curiozitate.Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată în iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. E o mogâldeața de om
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
a scăzut, că în găleată lasă dâră de lut. Vântul firav, abia că adie, agonizând de-a soarelui făclie. Iar din văzduh nu mai aduce ploaie, ci boală în secetă și-n văpaie. Când norii sunt prizonieri în cer, iar vietățile de sete pier, apa de băut se drămuiește, că soarele și-n umbră dogorește. Sătenii strigă mila Domnului, să slobozească ploaie câmpului. Preotul face slujbe creștinești pentru iertarea păcatelor lumești. Poate așa, Domnul se va îndura, văpaia verii s-o
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1439070302.html [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
invariabilă. De altfel, toată această „moșie” era - convențional - cultivată, o parte cu păioase, cealaltă cu porumb. Capătul pământului dinspre pădure îl numeam „la bursuci”. Acest toponimic nu era întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți, dar destui ca să facă pagube. Un fel de bursuci nomazi, pentru că se mutau în fiecare an spre partea cultivată cu porumb. Când știuleții ajungeau cu boabele la faza de dezvoltare, „în lapte”, erau hrana de
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
ochii albaștri, dar simți că te poate înșfăca pe de-a-ntregul, ca păsările de pradă. Are o versatilitate de actor-orchestră. Ofelia Popii 1001 de roluri, într-o mare vocație și uriașă putere de muncă și dăruire artistică, izbucnesc din această “vietate magică”. “Ofelia Popii a fot senzația acestei săptămâni în rolul Mephistofel, în visceralul Faust al lui Purcărete”, scria Herald Tribune. Actrița Ofelia Popii a fost distinsă cu premiul Herald Angel la Edinburgh. Este laureată de două ori cu Premiul UNITER
Actori și regizori de prim plan vă urează să aveți un Crăciun fericit și să vă rupeți palmele aplaudând by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105892_a_107184]
-
încurcătură. „UND GOTT SPRACH:” declamă GABRIEL în ariile sale din „Creațiunea” lui J. Haydn. Cuvântul, al cărui înțeles emană din însăși devenirea celestă, divină, atotcreatoare și atotstăpânitoare, se îndreaptă spre zămislirea tuturor celor ce ne înconjoară, a tot ceea ce este vietate, dar mai ales ființa umană. Undeva, în negura istoriei umane (zic „negură” la fel de confuză ca și când aș pronunța azi „viitor”), cuvântul, sunetul, relațiile sonore în articularea vorbită, par un dar prin care încet, încet, omul nostru, noi înșine ne identificăm cu
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
noroc... Era prin '76, eu eram student în București. Îmi plac și mi-au plăcut mereu animalele, păsările exotice, peștișorii de acvariu, așa ca mai toate duminicile, mi le petreceam prin „oboarele și piețele” unde se comercializau tot felul de vietăți. Într-una din duminici, mai pe la spartul targului, adică spre sfârșit, am văzut o cațelușă foarte frumoasă și am mângâiat-o puțin. Era așa mică! Cred ca avea doar patru săptămâni și de regulă, se „ia” de lângă mamă la vârsta
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Florin_marinescu_linda_serenada_tar_florin_marinescu_1359256430.html [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
care tot cresc, ce necontenit cresc, ce cu degete de aur, de paie, țărînă aruncă pe mine? ce de sus pînă jos amar îți e trupul de piere lauda în jur, de pier stelele vecine ce vei face cu-această vietate ce crește, ce crește, în singurătate preschimbîndu-se-n mine? n
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
de alpinist, cu care mă cațăr la eternul Ghețar, al muntelui după care tânjesc. Albul e orbitor, urcușu-i istovitor, eu - ca marmota, năluca fluierând, ascuns pe-o pantă, apar și dispar, ies la suprafață, părere și fum, o piatră, o vietate-s de-acum? Culoarea ierbii o voi avea, voi fi apă și lut. Un bătrân, un nou născut? Cuvinte fragede, ca pământul din plaur, mi se-nghesuie-n gură, dar tac, liniștea-i toată lumină, strălucitoare, vibrândă, ca-ntr-o
Costumul negru by Adrian Popescu [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
Paul Aretzu * încălzindu-ne la raiul bisericii. pe sub solzi tăcerea este limpede primind în pustie supărările bolii. ca niște vietăți ce-și ling rănile. între palme amărui. umflându-ne în pene ca orătăniile din îngrăditură. și cu nările umflate. * treceau prin jur niște păsări, niște animale. ființe numite de ceilalți. caligrafiau cu mare grijă prin nisip și pe geamurile caselor
MUNTELE VIU by Paul Aretzu [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
De om neînălțată, ci veșnică și de-ți deschizi cu umilință vatra În miezul ei găsi-vei ca pe-un sâmbure de curăție și statornicie Chiar veșnicia; pereți netrebnici vor cădea în lături Ca învelișuri sarbede cum carapacea netrebnică a vietăților de apă de ies de încercare Străvezii și pure ca însăși Casa Domnului Praesepe Împreună cu mulțimea mă voi așeza la picioarele Tronului și dinaintea Mielului Cu veșminte albe, purtând un ram de finic Mai întâi voi orbi străfulgerată De cele
ARGO Navis by Ioana Diaconescu [Corola-website/Imaginative/14899_a_16224]
-
adevărat. Pare c-a trecut peste-amintiri, cu bidineaua, La Fontaine. Cică venise un nou conducător. Avea ambiții mari. În primul rând, schimbă mocheta! Apoi, după ce evaluă situația (c-o bărbăție demnă de un grizzly uriaș), lansă și un program. Toate vietățile se adunară. Ursul nostru carpatin (o să râdeți, avea coadă - ba, chiar două-trei), văzând o vulpe-n fiecare, se declară beligerant cu tot trecutul falnic al pădurii. Că, cică blănurile-s jigărite, că lupii urlă cam strident, că veverițele prea fac
Cu mârțoaga-n pușcărie by https://republica.ro/cu-martoaga-n-puscarie [Corola-blog/BlogPost/338189_a_339518]
-
excluse de la transportul de bagaje; 17.3.2. - obiectele de natură să stânjeneasca sau să incomodeze călătorii ori să cauzeze o pagubă călătorilor sau căii ferate; 17.3.3. - obiectele interzise prin actele normative ale autorităților administrative; 17.3.4. - vietățile, potrivit art. 18. 17.4. Calea ferata are dreptul să se asigure, în prezența călătorului, de natură obiectelor introduse în vagoanele de călători și în stație. Dacă nu este posibil să se identifice persoană care a luat cu ea obiectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
ferata efectuează verificarea în prezența Corpului gardienilor feroviari sau a organelor de poliție. 17.5. Supravegherea obiectelor pe care călătorul le ia cu el în vagon revine acestuia. 17.6. Călătorul este răspunzător de orice pagubă cauzată de obiectele și vietățile pe care le ia cu el în vagon. 17.7. Aceste dispoziții nu influențează răspunderea pe care o poate avea calea ferata potrivit art. 34. 17.8. Bagajele de mână care depășesc limitele de mai sus se predau că bagaje
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
răspunderea pe care o poate avea calea ferata potrivit art. 34. 17.8. Bagajele de mână care depășesc limitele de mai sus se predau că bagaje înregistrate la vagonul de bagaje sau la magazia stației de plecare. Articolul 18 Transportul vietăților în vagoanele de călători 18.1. Animalele, păsările, reptilele, peștii, insectele vii nu se pot lua în vagoanele de călători. 18.2. Excepțiile de la art. 18.1 sunt prevăzute prin normele uniforme. 18.3. Călătorul răspunde de prejudiciile produse de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
în vagoanele de călători 18.1. Animalele, păsările, reptilele, peștii, insectele vii nu se pot lua în vagoanele de călători. 18.2. Excepțiile de la art. 18.1 sunt prevăzute prin normele uniforme. 18.3. Călătorul răspunde de prejudiciile produse de vietățile luate cu el în vagon. Această dispoziție nu influențează răspunderea pe care o poate avea calea ferata potrivit art. 34. Articolul 19 Avarierea și murdărirea vagoanelor sau a instalațiilor Călătorul este obligat să despăgubească calea ferata pentru daunele cauzate prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
Încărcătură vagoanelor descoperite și a platformelor nu trebuie să depășească gabaritul de încărcare admis pe liniile din parcurs. Dimensiunile gabaritului de încărcare sunt prevăzute în standardele de stat care se publică și de calea ferată. 58.8. Transportul mărfurilor perisabile, vietăților, cu gabaritul de încărcare depășit, cu sarcina pe osie depășită, mesageria, transportul multimodal și în mijloace particulare se execută în condiții speciale. Condițiile speciale și tehnologia de transport se stabilesc în normele uniforme privind transporturile. 58.9. Materiile și obiectele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117305_a_118634]
-
și să le exploateze pentru supraviețuirea într-un areal neprielnic, supus primejdiilor de tot felul. Adaptarea la mediu este o problemă esențială pentru om. “Numai când mâlul începea a se fixa / ascunzând pui de pești și de reptile în noroi, / vietăți pe care / copiii se distrau desgropându-le,/ pătratele de pământ lucrat cu luni înainte lăsau să le apară / marginile, mai întâi timid, apoi cu hotărâre, / și egiptenii se întorceau la câmpurile și / riturile lor, / spre-a cultiva unica monedă / cunoscută în
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
au rostul codurilor în a dezlega misterul acelor cuvinte. Codurile sunt de fapt pentru cei care exersează, pentru cei care învață să-și lepede cenușiul, acoperindu-se, în timp, cu albul pur. Noi, oamenii, avem o libertate pe care nicio vietate de pe pământ nu o are însă suntem sclavii propriei noastre etnii, pentru că Dumnezeu ne-a lăsat deplina putere de a discerne. Și atunci când întoarcem spatele, prin tot ceea ce gândim și facem rău, ca ființe îndărătnice ale chinului conștient, Dumnezeu ne
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]