1,941 matches
-
în pădurea comunală și au amenajat o frumoasă zonă de agrement în satul Sânmartinul Sârbesc“. (Drapelul Roșu din 17 iunie 1980). 5 ani „O barcă veche de milenii. Muzeul Banatului a avut parte în această săptămână de o descoperire senzațională: viiturile produse în urmă cu două luni au adus la suprafața râului Timiș, între Giroc și Șag, o barcă veche de până la 3000 de ani“. (Agenda din 17 iunie 2000). „Căldură mare în Timișoara. Căldurile excesive din ultima perioadă i-au
Agenda2005-24-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283795_a_285124]
-
membrilor echipelor maghiare implicați în operațiunile de intervenție, în cadrul intervalului 9 mai-23 iunie 2005. La eveniment au luat parte prefectul județului Timiș, dl Ovidiu Drăgănescu, precum și alți reprezentanți ai autorităților locale și instituțiile implicate în lucrările de înlăturare a efectelor viiturilor. Spectacol umanitar La sfârșitul săptămânii trecute, Televiziunea Română - TVR 2, Radio Antena Satelor, TVR Timișoara și Radio Timișoara au organizat un spectacol folcloric umanitar și Teledon, iar fondurile și donațiile astfel obținute vor fi folosite pentru reconstrucția Școlii Generale din satul
Agenda2005-26-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283850_a_285179]
-
Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O, toamnă dragă! La versul meu cu-nțepături, Deși au fost doar firmituri, Ai dat năvală-n arături Și-ai depășit la drum centuri! Ai dat, spre noapte, viituri Din ploi-torent de picături, Lăsând pe pomi scrijelituri Ca semn de-a tale semnături... Te-ai repezit cu mușcături Și-ai nivelat ridicături, Ai provocat dărâmături Și-n diguri ai făcut spărturi... Ne-ai învelit în cuverturi, Când noi aveam
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
râvnă de Scriptură, înțelepciunea i-a sporit, La fel Sacra lui Slujire de când s-a călugărit. În peșteră, pe mal de râu, el zi și noapte s-a rugat În Post aspru a sa viață DOMNULUI i-a închinat ! După viituri de ape trupul său a fost găsit În arome prea plăcute și deloc neputrezit... În satul său în Parohie(e bine a se cunoaște) Au fost o jumat' de secol găzduite-a sale moaște Luate-apoi spre Rusia, după războiul turco-rus
SF. DIMITRIE CEL NOU BASARABOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384637_a_385966]
-
proiectului îl constituie realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru reducerea riscului de inundații pe râul Trotuș și afluenții Sântul, Ciugheș, Camenca și Asău, cu scopul de a înlătura posibilitatea de producere a pagubelor materiale și pierderi de vieți omenești în momentul producerii viiturilor. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 90% din fondurile Uniunii Europene, restul de 10% este asigurat de la bugetul de stat. Valoarea estimată eligibilă a proiectului este de 105.168.376 lei, din care contribuția Uniunii Europene prin Fondul de
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET REDUCE RISCUL LA INUNDAŢII ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC AL RÂULUI TROTUȘ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383097_a_384426]
-
proiectului îl constituie realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru reducerea riscului de inundații pe râul Trotuș și afluenții Sântul, Ciugheș, Camenca și Asău, cu scopul de a înlătura posibilitatea de producere a pagubelor materiale și pierderi de vieți omenești în momentul producerii viiturilor. Lucrările de protecție împotriva inundațiilor propuse în Faza I includ lucrări de apărare de mal, praguri de fund pentru consolidări și recalibrări de albie, în vederea apărării de inundații a localităților: Palanca, Brusturoasa, Asău și Comănești, județul Bacău. În cadrul prezentului proiect
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET REDUCE RISCUL LA INUNDAŢII ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC AL RÂULUI TROTUȘ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383097_a_384426]
-
am dus. Asta a fost totul. Am învățat și eu cum e în capitalism. În cel autohton măcar. Tăcerea s-a așternut iarăși, de se auzeau bine vocile unor oameni care îndepărtau crengile purtate și învârtejite în albia pârâului de viitura ploii din ajun. Curat capitalism, băiete, am observat atunci, dacă tot ai adus tu vorba de Caragiale! Și m-am ridicat, mulțumindu-i primarului că mă omenise, ca să-mi văd de drum spre casă. Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Cravata cu
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
torenți care spală solul, facilitează eroziunea și distrugerea straturilor granulare a acestora și formarea de anțuri și viroage. Iarna, stratul de zăpadă constituie o rezervă importantă de apă pentru agricultură, însă atunci când zăpada se topește brusc, pe pante se formează viituri puternice care spală solul, producând mari pagube în agricultură. în zona noastră, zăpada cade neuniform, în funcție de circulația atmosferică și temperatura aerului. Ninsorile încetează când temperatura zilnică depășește 50C. Fenomene meteorologice cu urmări asupra desfășurării normale a vieții oamenilor și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știe unde au fost iazurile pe Dunavăț și locurile de moară; au dispărut nevoile de apă și au dispărut și toponimele legate de această activitate. Nici în Lunca nu se mai știe unde a fost Iazul Morii, distrus de o viitură în 1888. Un vad de iaz de la Fruntești care era lângă „Chilia” (azi pădure) pe dealul din dreapta la ieșirea din Fruntești spre Lozinca. „Vad chilii” - din documentul din 14 ianuarie 1817 - poate fi localizat. La fel, poate fi localizat „vad
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impact, care pot defila oricând „sur les grands boulevards de la Poesie”: „de ce te-am iubit înainte de naștere?”; „praznicul misterului”; „dacă pe noițele unghiilor trandafirii/ e tipărit destinul?”; „cuvintele noastre agonizând/ agățate în cârligele desperecherii”; „s-au rupt atâtea diguri la viiturile din mine”; „vulpile amușinau/ spaima din sufletul oricui”/; „la provă în spumă se sparge destinul/ și steaua se-ntoarce râzând în adânc”; „și-n sângele brodat, tăcerea!”; „trebuia cândva/ să spinteci măcar cu un hai-ku/ mațele iubirii”; „pocnesc mugurii/ lui
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
ochii aceia, sau dincolo de ei, mai licărește chiar și așa, amputată, o conștiință... sau, mai degrabă, ceea ce a mai rămas din ea”. Și imaginea unui trunchi de copac fără ramuri și doar cu câteva resturi de rădăcini, aruncat de o viitură pe un mal pustiu, îi apăru Arinei în minte. “Când ți se taie contactul cu ceea ce știai, cu ceea ce erai și te pierzi în spațiu și timp, rămânând doar un prizonier într-o atât de șubredă carcasă, oare ce mai
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
și Inspectoratului pentru Situații de Urgență în astfel de cazuri, aceste entități fiind în măsură să furnizeze informații privind situațiile de urgență. Dată fiind situația hidrometeorologica actuala, avertizarea hidrologica cod portocaliu referitoare la scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide în special pe râurile mici și afluenții din bazinul superior al râului Trotuș și afluenții mici ai Șiretului mijlociu se prelungește până joi, 13 octombrie, ora 8. De asemenea, avertizarea hidrologica cod galben care vizează bazinele râurilor Bistrița și
SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
-
se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
căpăta optimism și încredere în acțiunile noastre prezente ori viitoare. Omului modern - apăsat de atâtea pârghii și mecanisme sociale, etice, morale, politice, culturale, construite, parcă, în defavoarea lui - îi este din ce în ce mai greu să se înfrâneze sau să opună o minimă rezistență viiturilor care vin peste el. Într-un cotidian în care se scrie doar pentru a reda decadența acestei lumi, pe care cu toții o cunoaștem dar, despre care nu am vrea să mai știm, într-o lume în care arta este făcută
OAMENI, OAMENI, OAMENI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364704_a_366033]
-
Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Bârlad, Jijia, Bașeu, Siret inferior FENOMENELE VIZATE: Creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu depășiri ale COTELOR DE ATENȚIE, de INUNDAȚIE și PERICOL, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale MOMENTUL PRODUCERII FENOMENELOR VIZATE: Dată: 15.05.2014 oră 14:00 - 16.05.2014 oră 18:00 TEXTUL MESAJULUI: Având în vedere situația hidrometeorologica actuala și prognoza meteorologică pentru următoarele
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
pe afluenții râurilor: Suceava, (județul Suceava), Moldova (județele Suceava și Neamț), Bistrița (județele Suceava și Neamț) și Trotuș (județul Bacău). Sunt prognozate creșteri de debite și niveluri, cu depășiri ale Cotelor de Atenție, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale. „În aceste condiții, Administrația Bazinală de Apă Siret monitorizează evoluția cantitativa și calitativa a fenomenelor prognozate și intensifica măsurătorile de la stațiile hidrometrice. De asemenea, se monitorizează zonele critice și modul
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
cor Al vieții unit popor! Cad copacii și te strigă: Strigate de neuitat, Strigate de diamant, Strigate de mari călugări, Strigate din crăpături ... Însăși sufletul femeii Ce din rădăcini te are Stă și plânge de copaci ... Cad copacii și e viitura ... Tu nu știi să taci, Liniștind natură prin natura! Cad copacii de prin ceruri Cad copaci plângând în coruri Cad copacii Ceru-i fără noi ... Cad copacii Și ne regăsesc cam goi! Cad copacii Suntem prinși în plasă Ție, nici macar
CAD COPACII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349804_a_351133]
-
adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei opac și cenușiu zdrențuie faldurile nesfârșite ale zării și prin vadurile proaspăt săpate se revarsă valuri de teamă și moarte. Talazuri uriașe și grele fac să se
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei opac și cenușiu zdrențuie faldurile nesfârșite ale zării și prin vadurile proaspăt săpate se revarsă valuri de teamă și moarte. Talazuri uriașe și grele fac să se prăbușească zidurile milenare ale cetăților. Din catedrale n-au mai rămas
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pământ și cer într-o relație intimă. Valurile unei mări excitate încercau un joc de atingere a norilor; natură virgină cu ploi descătușate, nisipuri mișcătoare, viituri necunoscute, foc din fulgere și vulcani, fructe, curcubee și flori. Toate se împărțeau atunci la doi. Dar unul... și-a propus reevaluarea sufletului. Noaptea i-a acoperit toate urmele. Celălalt, cu apucături de recrut, a scris visele ne-mplinite-n creion, pe
PRIMUL TESTAMENT VECHI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365480_a_366809]
-
vecinii aveau casele departe de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în minte, că vedea cu ochii deschiși cum a omorât un om fără apărare
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
vecinii aveau casele departe de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în minte, că vedea cu ochii deschiși cum a omorât un om fără apărare
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
și simplu au dat iama în pomii fructiferi și i-au transformat în lemne de foc. Iar acuma când munții și dealurile sunt rase ca-n palmă, nu cred că-i potrivit să ne mirăm ba de furia ploilor și viiturilor, ba de cea a vânturilor și nămeților... Nu trebuie să fii specialist ca să-ți dai seama că cea mai mare bogăție a României este pământul așa cum ni l-a dat Dumnezeu, pământ bun de uns pe pâine în faimoasele noastre
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]