884 matches
-
case book. Waltham, Mass.: Crossroads Press [194]. Arbuthnot, John 1712. (nesemnat) Proposals for printing the Art of Political Lying (2 vol.). London: John Morphew [147, 301, 337]. Arendt, Hannah 1968. Between past and present: eight exercises in political thought. New York: Viking [104, 144, 147, 166, 177, 240, 304, 332, 337]. 1972. Crises of the republic. New York: Harcourt Brace Jovanovich [104, 143, 144, 146, 168, 240, 241, 243, 244]. Aronfreed, Justin 1969, The concept of internalization. Goslin, David A., ed., Handbook of
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Munroe, Ruth H., Munroe, Robert L., și Whiting, Beatrice B., ed., Handbook of cross-cultural human development. New York: Garland STPM Press, pp.501-528 [206]. Egan, Ted 1991. Would I lie to you? The goanna drover and other true stories. Ringwood, Vic.: Viking O'Neil [301]. Ekman, Paul 1985. Telling lies: clues to deceit in the marketplace, politics, and marriage. New York: Norton [112, 148, 237, 257, 338]. 1989. Why kids lie. New York: Charles Scribner's Sons [112]. 1992. Telling lies (ed. a II
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1968. A time to speak: on human values and social research. San Francisco: Jossey Bass [194]. Kermode, Frank 1991. Theory and truth. London Review of Books 13(22):9-10 [121]. Kerr, Philip 1990, ed., The Penguin book of lies. London: Viking [105, 264]. Kintz, B.L. 1977. College student attitudes about telling lies. Bulletin of the Psychonomic Society 10:490-492 [30. 63]. Kipling, Rudyard 1965. Puck of Pook's Hill. London: Macmillan [203]. Klockars, Carl B. 1974. The professional fence. New York: Free
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai bine așa, îi vindeau sau luau pentru ei prețuri bune de răscumpărare. Legea lor era aceea, nescrisă, a celui mai puternic și mai iute. Scăpa cine era în stare să se apere. Erau plini de viață și pustiitori ca vikingii. Iar în primii nouă ani ai împresurării Troiei în fruntea acestor jafuri și devastări a stat Ahile, cum spune chiar el. Mereu însoțit de Patrocles. Își părăseau locuința lor mare de lemn, rânduită ca acasă, și porneau cu corăbiile pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai bine așa, îi vindeau sau luau pentru ei prețuri bune de răscumpărare. Legea lor era aceea, nescrisă, a celui mai puternic și mai iute. Scăpa cine era în stare să se apere. Erau plini de viață și pustiitori ca vikingii. Iar în primii nouă ani ai împresurării Troiei în fruntea acestor jafuri și devastări a stat Ahile, cum spune chiar el. Mereu însoțit de Patrocles. Își părăseau locuința lor mare de lemn, rânduită ca acasă, și porneau cu corăbiile pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
așa: în diverse localități, oamenii liberi și nobilii începeau să participe direct la adunările locale; acestora li se adăugau adunări regionale și naționale alcătuite din reprezentanți, dintre care unii sau toți urmau să fie aleși. Adunările locale. Voi începe cu vikingii, nu doar din motive sentimentale, ci și pentru că experiența lor este puțin cunoscută, deși relevantă. Din cînd în cînd vizitez ferma norvegiană aflată la 80 de mile în nord-est de Trondheim, de unde a emigrat bunicul meu dinspre tată (care, spre
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nord-est de Trondheim, de unde a emigrat bunicul meu dinspre tată (care, spre bucuria mea, încă mai este cunoscută ca Dahl Vestre). În orașul Steinkjer din vecinătate se mai poate vedea un ansamblu în formă de barcă din pietre mari, unde vikingii liberi se întîlneau regulat între aproximativ 600 d.H. și 1000 d.H., pentru a ține o adunare în scopul de a lua diverse hotărîri, adunare numită în limba scandinavă veche Ting. (Întîmplător, cuvîntul englezesc thing provine de la un cuvînt din engleza
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
hotărîri, adunare numită în limba scandinavă veche Ting. (Întîmplător, cuvîntul englezesc thing provine de la un cuvînt din engleza veche însemnînd și lucru și adunare). În vecinătate se găsesc locuri similare, unele chiar mai vechi. În jurul anului 900 d.H., adunări ale vikingilor liberi se întruneau nu doar în regiunea Trondheim, ci și în multe alte zone din Scandinavia. Ca în Steinkjer, Ting se ținea într-un spațiu deschis, delimitat de pietre mari, verticale. La adunarea Ting oamenii liberi își clarificau disputele; discutau
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
unei schimbări a religiei (după cum s-a întîmplat atunci cînd au acceptat religia creștină în locul vechii religii scandinave); și chiar alegeau sau își dădeau acordul în privința unui rege căruia i se cerea deseori să jure credință legilor acceptate de Ting. Vikingii știau prea puțin sau nimic, și le-ar fi păsat și mai puțin, despre practicile politice republicane și democratice din urmă cu 1000 de ani din Grecia și Roma. Operînd conform logicii egalității pe care o aplicau oamenilor liberi, se
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
din urmă cu 1000 de ani din Grecia și Roma. Operînd conform logicii egalității pe care o aplicau oamenilor liberi, se pare că și-au creat singuri forme de guvernămînt. Faptul că ideea de egalitate exista de mult timp printre vikingii liberi din secolul al X-lea este atestat de răspunsul dat de cîțiva vikingi danezi care, pe cînd călătoreau pe un rîu în Franța, au fost întrebați de un mesager, strigînd de pe mal: "Care este numele stăpînului vostru?" "Nici unul", au
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pe care o aplicau oamenilor liberi, se pare că și-au creat singuri forme de guvernămînt. Faptul că ideea de egalitate exista de mult timp printre vikingii liberi din secolul al X-lea este atestat de răspunsul dat de cîțiva vikingi danezi care, pe cînd călătoreau pe un rîu în Franța, au fost întrebați de un mesager, strigînd de pe mal: "Care este numele stăpînului vostru?" "Nici unul", au răspuns ei, "toți sîntem egali".3 Însă trebuie să rezistăm tentației de a exagera
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pe un rîu în Franța, au fost întrebați de un mesager, strigînd de pe mal: "Care este numele stăpînului vostru?" "Nici unul", au răspuns ei, "toți sîntem egali".3 Însă trebuie să rezistăm tentației de a exagera. Egalitatea cu care se lăudau vikingii exista doar printre oamenii liberi, chiar ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu care se lăudau vikingii exista doar printre oamenii liberi, chiar ei variind prin avere și statut. Mai jos decît oamenii liberi erau sclavii. Asemenea grecilor și romanilor, iar în această privință, asemenea europenilor și americanilor cu secole mai tîrziu, vikingii aveau sclavi: dușmani capturați în luptă, sau victime nefericite ale incursiunilor asupra popoarelor învecinate, sau pur și simplu persoane cumpărate prin vechiul și omniprezentul comerț cu sclavi. Și spre deosebire de oamenii liberi prin naștere, atunci cînd sclavii erau eliberați, ei rămîneau
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pășunilor montane, au dobîndit un simț al egalității în întregime opus ierarhiei fundamentate pe statut din feudalismul medieval. Acest spirit distinct avea să domine apariția de mai tîrziu a democrației în Republica raețiană"4. De la adunări la parlamente. Atunci cînd vikingii au înaintat în vest spre Islanda, au dus cu ei și practicile lor politice, iar în unele localități chiar au recreat un Ting. Mai mult: prevestind apariția de mai tîrziu a parlamentelor naționale din alte zone, în anul 930 d.H.
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sporirea în consecință a puterii regelui și birocrația centralizată de sub controlul acestuia au redus importanța adunărilor naționale, ele și-au pus totuși amprenta pe ceea ce a urmat mai tîrziu. De exemplu, în Suedia, tradiția participării populare la adunările din perioada vikingilor a evoluat în secolul al XV-lea într-un precursor al parlamentului reprezentativ modern, atunci cînd regele a început să convoace întîlniri ale reprezentanților din diverse sectoare ale societății suedeze: nobilime, cler, orășeni liberi și oameni de rînd. În cele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
peste vîrsta de 20 de ani. În acel an a fost nevoie de o luptă încordată pentru a extinde sufragiul la puțin peste 7% (fig 2)! În Norvegia, în ciuda promițătoarei aparențe de participare a poporului la adunările Ting din perioada vikingilor, procentajul nu era mult mai ridicat 7. FIGURA 2. Electoratul din Marea Britanie, 1831-1931 (date din Encyclopedia Britannica (1970() În al patrulea rînd, pînă în secolul al XVIII-lea și mai tîrziu, ideile și convingerile democratice nu erau nici larg împărtășite
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Vlad Macri (n. 1965) este absolvent al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București. Începând din 1990, lucrează în presa scrisă. Autor al postfețelor romanelor Silmarillion și Stăpânul inelelor de J.R.R. Tolkien și traducător al lucrării Islanda medievală - Vikingii, de Regis Boyer, precum și al volumului pentru copii și tineret Legende, mituri și povești, el își face apariția acum într-o altă ipostază: cea de autor de carte. Interesat de resorturile culturale ale obiceiurilor alimentare și ale stilurilor culinare, Vlad
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Greciei, trad. Ilinca Turcu, Paralela 45, Pitești, 2008. Campbell, Joseph, The Power of Myth (interviuri cu Bill Moyers), Anchor Books, New York, 1991. Campbell, Joseph, Myths to Live by, Souvenir Press, New York, 2000. Campbell, Joseph, The Masks of God: Creative Myhtology, Viking Press, New York, 1968. Carlyle, Thomas, Cultul eroilor, Institutul European, Iași, 1996. Cassirer, Ernst, Filosofia formelor simbolice, vol. II: Gândirea mitică, trad. Mihaela Bereschi, Paralela 45, Pitești, 2008. Cassirer, Ernst, Language and Myth, Dover Publications, New York, 1953. Cassirer, Ernst, Mitul statului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
51, 1981, pp. 139-150. Lee, Stan; Buscema, John, How to Draw Comics the Marvel Way, Simon & Schuster, New York, 1977. Liéber, Jean-Claude, "La bande dessiné écrite", în Langages, nr. 75, 1984, pp. 43-53. Loomis, Andrew, Drawing The Head and Hands, The Viking Press, New York, f.a. Maigret, Eric, "La reconnaisance en demi-teinte de la bande dessinée", în Réseaux, vol. 12, nr. 67, 1994, pp. 113-140. Maigret, Eric, ""Strange grandit avec moi". Sentimentalité et masculinité chez les lecteurs de Bandes dessinées desuper-héros", în Réseaux, vol
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lucru” și zdrobea năutul într-un bol pe care îl ținea în poală. Emmy se consolase întotdeauna cu gândul că, într-o bună zi, ea și Duncan vor sta împreună într-o casă nouă, cu o imensă mașină de gătit Viking, combină frigorifică și dulapuri pline cu vase din inox, dar visul acela se destrămase odată cu relația lor. Nu-i venea să creadă că se despărțiseră de cinci luni de zile. Era și mai ciudat cum ei — sau, dacă era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
În minte harta Africii, de la nord la sud, din Egipt până În Namibia, apoi de la est la vest, din Madagascar În Mauritania, căutând numele țării din careul Tamarei. În tot acest timp Îl vedea cu ochii minții pe doctorul Gad Eitan, vikingul arogant cu mișcări de felină, ca pe un copil amărât și neiubit, rătăcind pierdut prin junglele și deșerturile Africii. Nu găsi răspunsul. Dar se Întrebă dacă și cei ce vor veni după noi, Yoezer și contemporanii săi, cei ce vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
expresivitatea și care, ca mine mai nou, erau încăpățânați. Cu colegii mei am rămas în continuare prieten, cu Beate Finster, fata nebăgată în seamă care înflorea constant, îndeosebi însă cu Trude Essner și frumosul ei Manfred, cu capul buclat de viking din Nordfriesland, care mai târziu - asta ar fi o poveste în sine - a fost răpit și dus la Paris. Noul meu profesor va fi avut vreo cincizeci și cinci de ani, dar, cu barba lui albită de timpuriu arăta mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
gîndesc c-ar trebui inserat un r. Zbor deasupra unui cuib de cruci. Un nou fapt divers de senzațional, În Tineretul liber: „Savanții americani au reușit să readucă la viață corpul unui om Înghețat acum 1200 de ani”. Este un viking, cu care nu se-nțelege nimeni, dînsul vorbind o limbă moartă și nedezghețată. Autorul articolului se Întreabă Însă de ce nu s-a explicat modul În care l-au trezit pe Eric Părosul (așa l-au poreclit pe decongelat). I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sfaturi juridice; Paul Daintry, pentru semnătura lui Findlay și în general, pentru încurajare; Tim Radford pentru iuriologie??; plus Russell Levinson, Ralph Pite, Salli Randi, Peter Singer, Paul Hodges, Anne Grabby și Steve Hyam. Mulțumesc în mod deosebit tuturor celor de la Viking Penguin care au muncit din greu pentru această carte și neprețuților Tony Peake, Jon Riley și Koukla MacLehose, ale căror eforturi au fost neobosite. Cât despre sursele tipărite, capitolul Mark se bazează în mare parte pe informațiile extrase din Lobby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ca de obicei. —Spintecă și dă foc, Kate, nu ți-ar veni să crezi cât de primitiv este tratamentul. Mă simt ca un sat medieval pe care-l distrug din temelii. Numai că oricine ar prefera să fie prădat de vikingi decât de un oncolog, nu crezi? Înainte de tratament, Jill avea un păr des, arămiu, cu bucle elastice, și acel ten celtic ca spuma laptelui cu un praf de scorțișoară, pistruii. Cele trei nașteri - toți băieți zdraveni - nu au reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]