331 matches
-
că știe cine este autorul articolului din Dreptatea semnat ABC ("alfabetul începea la fenicieni cu L.M.N."). Am publicat întreg acest dosar în România literară din septembrie 1995. Îl amintesc, aici, numai pentru a releva că "aiuritul" Lemnaru putea fi și vindicativ și drastic cînd era necesar. Tot ocupat, fără să facă nimic semnificativ, Oscar Lemnaru a publicat, în viață, un singur volum, Omul și umbra în 1946, firește la Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă, aflată, cum se știe, sub
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
în care mexicanii erau descriși drept leneși și neciopliți, relatează Associated Press. BBC i-a scris joi ambasadorului Eduardo Medina-Mora Icaza, spunând că a crea stereotipuri naționale face parte din umorul britanic și că prezentatorii nu au vrut să fie vindicativi. "Proprii noștri comici fac glume în legătură cu britanicii, despre care spun că sunt bucătari și romantici catastrofali; dar facem glume și despre italieni ca fiind dezordonați și exagerat de dramatici, francezi - aroganți și germani - exagerat de organizați", se arată în comunicat
BBC îşi cere scuze pentru remarcile antimexicane din emisiunea Top Gear () [Corola-journal/Journalistic/70696_a_72021]
-
filmul rămâne suspendat pe unul din cadrele obsesive care deschid un fals orizont, privirea femeii dictează acest cadru, însă el dobândește un sens tranfigurativ. Dincolo de acest orizont nu se mai află nimic, chiar și în moarte ceva din obstinația gestului vindicativ rămâne. Unul dintre personajele acestui film este tocmai acest spațiu mioritic pe care ne-am obișnuit să-l vedem într-o armonie deplină, armonie care s-a fisurat lăsând loc tragediei care se află profund înrădăcinată în inima matricei noastre
Pe-un picior de plai... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7139_a_8464]
-
este nevoie de "o mișcare mai amplă" în Guvern, o simplă remaniere nefiind suficientă, informează . Blaga a ținut să precizeze că este vorba despre o situație delicată a partidului și nu trebuie ca poziția lui să fie interpretată ca una vindicativă pentru că ar fi pierdut în fața lui Boc la congresuldin mai anul trecut. El a precizat că poziția partidului este importantă în aceste momente și de aceea se simte nevoia unei schimbări radicale, "nu doar pe ici pe colo", au declarat
Blaga i-a sugerat lui Emil Boc să-și dea demisia () [Corola-journal/Journalistic/46229_a_47554]
-
înduioșare, către iertare, și nu era crudă decît în mod inconștient. Fără a fi crudă, Veronica cea asemănătoare zeilor din vechiul Olimp nu era nici bună, nici rea, și, ca orice ființă combativă aparținînd unei elite, era lipsită de milă, vindicativă și predispusă la iremediabile pasiuni. Era călugărița, manta religioasă care-și devorează dragostea din exigență biologică de absolut.
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
poate aduce eseistului: să-i comenteze opera fără talent și, în al doilea rînd, să-l ia integral în serios. Primul prejudiciu dă nașterii subproducției care a împînzit Europa, al doilea stimulează reacția mustrărilor ideologice, adică moda înfierării pe temei vindicativ și pe criteriu de ranchiună. De la încrîncenarea răzbunătoare a lui Lucien Goldman, care l-a monitorizat pe Cioran timp 30 de ani la Paris pe motiv de recrudescență legionară, și pînă la sclifoseala isterică a Martei Petreu, autoarea celei mai
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
și nu numai ce a făcut) și colegul de dicționar. (Un inevitabil dicționar, desigur, subiectiv și născând și el frustări...) Convins că nu se va întâmpla nimic "major" după publicarea acestor rânduri, considerati-le tot o pagină de jurnal intim (?) vindicativ, dar pe mine același, al Dumneavoastră Arad, 15 iulie 1999
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
doi mari scriitori români despre care a fost vorba mai sus, - Eugen Ionescu, prietenul lor, fiind socotit doar un auxiliar, et pour cause. Iertarea, se știe, este slăbiciunea fatală, acută, lipsa istorică, plină de atâtea consecințe, a caracterului iudaic fanatic, vindicativ; iar reacția, bestială, antisemită, - sora ei vitregă. Nu-mi iese din minte Arcul de triumf al lui Titus de la Roma, împăratul care a dărâmat templul evreilor, monument unde am văzut cu ochii mei o scenă cumplită: Arcul mâzgălit în toate
Note americane (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14331_a_15656]
-
de calitate, Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon nu se sfiesc să vorbească tocmai de valorile pe care societatea deschisă le respinge fără menajamente. Iată și motivul pentru care vor fi repudiați. Deși extrem de polemică, cartea nu e resentimentară și nici vindicativă. Sobră și politicoasă în ton, principalul ei merit este că rămîne în granițele intelectualității de dreapta. Cu alte cuvinte, intelectualii de stînga nu sunt pomeniți pentru simplul fapt că nu sunt considerați niște interlocutori credibili. Iar cei de dreapta se
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
ca ajutor la un stabiliment pentru copii cu deficiențe, Victor se trezește conducătorul unei găști improvizate - una refăcută hidos, din copii angelici, însă bolnavi de sindromul Down. La mormântul individului confundat în copilărie cu Moș Crăciun, el improvizează o scenetă vindicativă (un „lan de secară” al romanului!) pentru micuții infirmi, din păcate nereceptivi, chiar îndopați cu vin. De fapt, infirmitatea șefului e la fel cu a celorlalți. Trupa caricaturală refăcută de un șef matur reîncarnează un trecut în care, din păcate
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
are ritm, tablourile sunt vivante, pline de miez și noimă. Sigur, există și gratuități digresive, exagerări fără acoperire, căderi în scheciuri ieftine și frivolitate. Autorul reușește mai ales acolo unde este rău, vitriolant, unde se dă-n vileag impostura, răutatea vindicativă, flagrantul între esență și aparență, adulterarea normelor etice și înlocuirea acestora cu voluptatea de a denigra și de a relativiza prin suspiciune generalizată. Toate formele cunoscute ale satirei sunt prezente, de la comicul onomastic (Familia Gulye) până la portretul caricatural și eșantioane
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
în alte ocazii ni se destăinuie a fi ,pierdut", a simți ,o dureroasă presiune pe timpane", a vedea ca ,prin ceață". Sau ne relatează cum ,turuie" un regulament militar, ,cuprins de o furie a rostirii, de un delir verbal, nestăpînit, vindicativ, de parcă aș fi împărtășit mulțimii ultimele gînduri de la înălțimea unui eșafod imaginar". Așadar e specificat de o emotivitate vie, tensionată, de nuanță viril-orgolioasă, ispitită de autoscopie ca și de transpoziție în claritățile ideii. Dar stihia istoriei l-a silit a
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
instanțe ale vieții culturale, chiar și în situația (cea mai frecvent întâlnită) în care ele n-au aptitudinile necesare. Anii trec, frumusețea se degradează, pasiunea se stinge, dar în spațiul culturii rămân instalate până la sfârșitul vieții aceste impostoare, complexate și vindicative. Cu alte cuvinte, pentru minutele de plăcere pe care și le procură unii pontifi ai vieții culturale, trebuie să plătim cu toții" (pp. 115-116). Dincolo de aceste excelente pagini de observație socială și micile anecdote cotidiene, jurnalul lui Alex Ștefănescu surprinde oarecum
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
bătrânei ajunsă împărăteasă vreo mustrare, ea i-ar fi dat acest răspuns năucitor: "Ce vreți, nu aduc imperiului decât un serviciu, făcând educația tinerilor băieți bine dotați"!... Această mică prințesă germană, ajunsă pe tronul Rusiei printr-o crimă, crudă și vindicativă, deboșată și pasionată, despotică și sângeroasă, a știut atât de bine să se identifice cu supușii săi, încât domnia ei a marcat națiunea rusă de triumfuri incomparabile și de prosperitate. Mijloacele vinovate de care s-a folosit, regimul ei scandalos
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
pregnanța stilistică, Arșavir va rămâne în posteritate prin mansuetudinea sa, prin toleranța și deschiderea generoasă în fața fluxului ideatic al vremii sale, pe care-l receptează și-l analizează cu mirare ingenuă, aprobativ sau nu, dar niciodată cu ură sau inflamări vindicative. N-a fost, cum singur o recunoaște, nici scriitor, nici filozof. Există astfel în jurnalul său o notație din 1970, care nu e decât o amplă autocaracterizare prin negație: "Stofă de călugăr sau anahoret n-am (mișună unele pofte în
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
muncă e primit cu răceală și evitat. Într-un cuvînt, e în pielea autorului o latență de nefericire perpetuă pe care însemnările cărții o evocă stăruitor. La așa vocație suferindă, te-ai fi așteptat ca autorul, prins de elanul memoriei vindicative, să dea naștere unei bolgii resentimentare în care sechelele rămase să sugereze o atmosferă de răfuială retrospectivă. Cînd colo, cartea nu numai că e blîndă sub unghiul portretizării dușmanilor, dar păcătuiește prin grija de a-i menaja pe cei care
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
Gabriel Dimisianu nu e genul de scriitor pe care să-l citești ca să-ți satisfaci o meschină poftă de bîrfă colegială. Cînd e vorba de intimități sau amănunte delicate, Gabriel Dimisianu nu flagelează, ci menajează. Și fiindcă nu are nimic vindicativ în tonul cu care resuscită amintirea trecutului, autorul e credibil. Structuralicește, pare un sceptic necalofil căruia spectacolul literaturii i-a oferit atîtea exemple de triumfuri aparente și de prăbușiri definitive, încît își poate îngădui luxul de a fi neîncrezător și
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
Legiunea însăși". Ne dăm seama de vulnerabilitatea actuală a unor atari aserțiuni, care cu ușurință pot fi abordate într-o cheie parodică. Și totuși nu există deosebire între legionarismul incipient, dominat de Corneliu Zelea Codreanu, și cel degenerat în violențe vindicative, din etapa Horia Sima, între membrii idealiști ai mișcării, de la preoții și învățătorii din mediul rural, de la muncitorii oropsiți, de la periferiile marilor orașe, la intelectualii de vîrf ai țării și indivizii încrîncenați care s-au dedat la asasinate? Legionarul, precizează
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
riscînd să îndepărteze pentru mulți ani România și de Uniunea Europeană dar și de propria ei modernizare. Deocamdată, discursul său e marcat de încercarea de a împăca și una și alta, la fel cum discursul președintelui Iliescu se modulează, în funcție de împrejurări, vindicativ la Focșani față de Banca Mondială și europenizant la București, față de aceeași Bancă, pe care o consideră un partener al României pentru viitor. Cu cîinii fără stăpîn lucrurile nu stau prea departe. Tot amînînd rezolvarea unei probleme care prin anii '90
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
doresc să-i spun domnului Tudoran că avem dicționare diametral opuse în ceea ce privește prietenia. În timp ce Mihai și cu mine, consideram prietenia că faptul esențial al vieții (JL Borges), pentru domnul Tudoran prietenia este un alt animal, o specie preistorica sângeroasă și vindicativa. Menționez numai câțiva dintre prietenii pe care-i frecventam, unii dintre ei ne-au vizitat la reședința noastră din Ojai, California. · Robert (Bob) Conquest, din Palo Alto. · Virginia Zeani Rossi Lemeni și Nicola Rossi Lemeni. · James Billington, the Librarian - the
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
stîncile, vulturii, pădurea, revolta, cuvîntul, cuțitul și sîngele sunt motive lirice care se înscriu organic într-o sintaxă a metaforelor stănesciene născută din ,,realitatea fundamentală" a poetului, aflat acum sub zodie argheziană după ce trecuse revelator prin cea barbiană. Doar tonul vindicativ justițiar, ca la Coșbuc, marchează istoric aceste onorabile exerciții de stil la comandă. Mai importantă decît adecvarea la tema dată este aici abaterea de la normele ei, cum ar fi meditația din Pămînt asupra energiilor latente ale cuvîntului, unde forțele obscure
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
în conversație de focuri de artificii verbale în serie. Implacabil cu alții, nu suporta însă nici atingerea celei mai ușoare aluzii glumețe la propria-i persoană. Devenea astfel, involuntar, comic el însuși pe-o latură. Căci umorul contrariat poate fi vindicativ, nu-i așa?Ești de părere că o (bună) conștiință de umorist acceptă o reciprocitate a "mișcărilor", precum într-un duel? - Nu ignor la cine te referi, căci mi-ai spus-o telefonic, nu de mult. Am să-ți fac
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
care și-a părăsit țara în 1984, la vîrsta de 51 de ani, fiind silită să îndure trauma stabilirii într-un alt climat cultural. Ce ridică nivelul acestor memorii este tocmai perspectiva spirituală. Fără ea, nuanțele poveștii ar părea excesiv de vindicative, autoarea acoperindu-se de bănuiala că suferința i-a acrit ochiul descriptiv. Așa însă, toate peripețiile dureroase prin care trece Lidia Stăniloae sunt percepute ca avînd o încărcătură izbăvitoare. Autoarea suferă ca să priceapă, și ceea ce pricepe e că sensul vieții
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
Și e o înverșunare în grija cu care vrea să dea replica celor care l-au înfățișat pe Dumitru Stăniloae în lumini nefaste încît nu poți să nu te întrebi dacă Lidia Stăniloae chiar și-a atins seninătatea. O vînă vindicativă îi umbrește memoriile, autoarea cheltuind prea multă energie spre a se răfui cu Arsenie Boca, Răzvan Codrescu, Nicolae Streza, Sorin Preda sau cu mitropolitul Serafim al Germaniei. Predilecția de a consemna atacurile, bîrfele și neplăcerile de care are parte o
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
și s-a lăsat substituită, succesiv sau prin puseuri, de compasiune reciprocă, de prietenie, suferință, izbucniri de recrudescență sexuală, amărăciune, gelozie și furie, și apoi din nou veri tîrzii în care pîlpîiau licăriri de abandon sexual, pe urmă iar impulsuri vindicative și ură, și din nou compasiune, o împletire de emoții alternante, schimbătoare, întrepătrunse, dizolvate în îmbinări bizare și combinații neașteptate, ca niște cocktailuri amestecate de un barman smintit. Dar oricare ar fi fost amestecul, niciodată nu a existat vreun strop
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]