623 matches
-
Scriptură (De scriptura), douăzeci și șapte de Omilii despre sărbători (De tempore), nouăsprezece Omilii despre sfinți (De sanctis) și șaisprezece Omilii pentru călugări (Ad monachos). Ca predicator, Cezar se situează cu siguranță la un nivel de performanță notabil; cercetătorii apreciază vioiciunea și ușurința cu care comunică, atenția cu care se apleacă asupra nevoilor materiale și spirituale ale credincioșilor, cărora le vorbea renunțând în totalitate la orice ornament literar (și acest aspect dovedește diferența dintre spiritul secolului al cincilea, înclinat spre literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
16); multe altele prezintă versiuni în latină (15, 16, 17), armeană, georgiană, slavă veche; foarte bogată este tradiția numărului 16 privind respectarea duminicii. Deși limba discursurilor nu este nici pe departe doctă, ele dovedesc capacitatea autorului de a trata cu vioiciune teme teologice și teme din sfera religiozității practice; cele referitoare la ciclul Patimilor ies în evidență, așa cum am spus, prin dialogurile vii și nu lipsite de umor (dar și prin săgețile antiiudaice, de-acum tradiționale în cadrul acestei teme). Cercetătorii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
estetic, verosimil-țărănească prin oralitate, cursivitate, proverbe, zicale, expresii populare, într-o rostire originală. Spre deosebire de povestitorul popular, marele prozator are capacitatea de a fixa efectele oralității, de a aduce schema basmului la o formă unică. El se impune prin imaginație lingvistică, vioiciunea replicilor, umor, prelucrând formele folclorice cu mijloace care apațin oralității. Reușind să transpună în scris farmecele povestitorului, I. Creangă este genial în rostirea unor teme și idei primite, în "asumarea" unor basme din circuitul folcloric. El a preluat și a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turbarea sa". Evocă chipul mamei sale, femeie harnică și pricepută care voia să-l vadă pe Nică ajuns popă. Din întâmplările sale, reiese, în mod indirect, firea neastâmpărată, vioiciunea, istețimea, bun cunoscător al firii umane (plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cal, sămădăul coboară pe laviță alături de Ana și o ajută, plin de solicitudine, să împletească un bici pentru Petrișor, băiatul cel mare al lui Ghiță. Femeia abia își mai amintește, privind ochii săi verzi care acum se mișcă cu atâta vioiciune sau buzele care rosteau vorbele vesele, de omul rece și aspru la față, pe care-l privise c-o uimire copilărească atunci, în ziua aceea, când el sosise pentru întîia oară la Moara cu noroc, pe omul tăcut, pe care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de studenți, este, într-o anumită măsură, o exemplificare a studiului despre structura poetică a basmului, în introducere adăugându-se observații pertinente despre mutațiile basmului în funcție de condițiile istorice, geografice, morale și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
cei mai expresivi povestitori populari de astăzi, înzestrat cu o rară putere verbală de a reproduce realitatea și de a însufleți printr-un joc inimitabil toate amănuntele unei memorii inepuizabile”, a identificat în verva naratorului și în comportamentul personajelor sale „vioiciunea, șiretenia și erotismul”, ca trăsături specifice țăranului muntean. Criticul a ținut, de asemenea, să precizeze că talentul lui V. de a reproduce viața rurală nu e însoțit și de o capacitate superioară de sinteză, maniera realistă a povestirilor părându-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
de idola tribus; ironie, care este atitudinea sa înaintea vieții și a comodității de judecată contemporană, fie că se situează tradițional, fie că se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic, soluționat prin misticitate sau surogate teologice; criteriu estetic, opus cu vioiciune și tinerețe multiplelor confuzii ale valorilor; în sfârșit, dialectică sprintenă, combativă, de spadasin, căruia nu îi este necunoscută nici o dibăcie a duelului polemic, iar superioritatea numerică a adversarilor, un stimulent și o voluptate. ȘERBAN CIOCULESCU Paul Zarifopol este un spirit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
artei decât aceea a propriei gratuități - și un cititor luminat, cu un gust diavolesc pentru tot ce este subtilitate a expresiei și luciditate a minții. L-am putea denumi un voltairian, în sensul larg al cuvântului, adică o totalitate de vioiciune, nuanță și zeflemea intelectualizată. POMPILIU CONSTANTINESCU Se lămurise, și lămurirea aceasta se făcuse contra modei, într-un admirabil comerț cu clasicii, cu filologia, cu tehnica controversei. Paul Zarifopol, fără nici o exagerare, ajunsese un om perfect. Poate singurul cap perfect al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
însă, intenționat malițioasă la adresa corpului profesoral, în special a celui feminin, născută dintr-un veșnic spirit de frondă al unei eleve protejate de un tată universitar. Dacă acest volum a putut lăsa impresia unei oarecare înzestrări pentru observația realistă și vioiciunea dialogului, cert este că Sunt studentă! (1933), construit pe același calapod, schimbat fiind doar cadrul școlar cu cel universitar, fixează coordonatele în care trebuie citită această prozatoare: schițe satirice și caricaturi ce nu pot depăși nivelul de copiere a realității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
un metronom, precis, ascuțit ca un bisturiu, efectuând în trupul operei incizii adânci și eficace. Încă înainte de a se manifesta plenar în scris, spiritul mușcător al lui Șerban Cioculescu s-a revărsat în intervenții verbale juvenile și iconoclaste, purtate cu vioiciune și sagacitate pretutindeni, la seminariile lui Mihail Dragomirescu, ale lui Charles Drouhet, la ședințele Institutului de literatură și în cenaclu. Foiletonistul a dus lupte acerbe contra rătăcirilor ideologice din perioada interbelică: „...născut polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o: „...de la formula realistă la formula psihologică, de la aceasta la romanul filosofic, de aici la romanul socialțărănesc, apoi la romanul politic-urban și în cele din urmă la cel polițist: atâta variație, vioiciune și în definitiv libertate a spiritului creator față de sine însuși n-a mai atins niciun alt romancier român.”2 Despre cea mai importantă prozatoare a literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu - Vladimir Streinu emite această judecată de referință: „...PapadatBengescu reține pe cititorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
un ins numit Adam: personaje demonice care, instalate în casă, rămân până la moartea stăpânilor, distrugând toată agoniseala acestora și nenorocind satul. Alte două piese, Tatăl nostru, uneori (Un telefon ca o pasăre) și Petreceri duminicale, sunt comedii de situații, pline de vioiciune, punctate de momente savuroase, una aducând în scenă liceeni, alta expunând o idilă între un june fost pușcăriaș și o virtuală doamnă Bovary. Capcana de nichel conține o investigare a confruntărilor din familia unui medic, a voinței de realizare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
joc? Cum și ce joc preferă? Există teme sociale de joc cu care se ocupă mai mult decât altele? Cum se joacă? Se izolează în propriul său joc unde e puțin spațiu pentru alții ? Este jocul plăcut și caracterizat prin vioiciune? Inventivitatea este cea care caracterizează jocul liber? Activitatea fizică a copilului Este activitatea fizică a copilului plăcută, poate chiar concentrată ? Evită copilul activitatea fizică? Este el deosebit de agitat într-un mod care să fie dificil? Concentrarea atât asupra activității fizice
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Este ca un tată care glumește cu copiii săi și care, făcându-se că îi părăsește, îi instruiește, îi corectează, îi încurajează. Această atmosferă se prelungește uneori mult timp<footnote J. Tixeront, op. cit., pp. 265-266. footnote>. Bogăția, profunzimea, logica și vioiciunea ideilor sale, cunoștințele lui enciclopedice, memoria sa fenomenală și precizia în citarea și interpretarea Scripturii, precum și descoperirea bogățiilor de sensuri ale scrierilor acesteia, frumusețea și atracția stilului, figurile retorice, expresiile surpriză, actualizările neașteptate, jocul de cuvinte folosit în unele locuri
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
a jumătate de veac de la luptele duse la Mărășești, Mărăști și Oituz, veteranii din comună evocau aprigele încleștări cu dușmanii cotropitori. Bunicul meu, Costache Iosub, avea amintiri neșterse din aceste lupte și-mi povestea cu multe amănunte. încă plin de vioiciune, spunea: Eram un bun grenadier. Acolo unde mă postam nu mai aveau nici un spor dușmanii. îi distrugeam, fără milă. Gândul îmi era totdeauna la pământul acesta, pentru care au luptat și plăieșii lui Ștefan cel Mare, la nevastă și la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iunie 1947, d-lui învățător Molocea Constantin i s-a făcut inspecție specială pentru acordarea gradației de merit. Spicuim în continuare din aprecierea făcută cu prilejul acestei inspecții: Elevii sunt curați, vioi și disciplinați . . .Disciplina de care sunt stăpâniți elevii, vioiciunea și întrecerea în a da răspunsuri dovedesc că această clasă este foarte bine pregătită. Fiind înv. cultural a organizat în anul școlar 1945/1946 cursuri pentru alfabetizare și culturalizare la școlile primare din comună. D-l Molocea e președintele Cercului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fluente, cu parfum arhaic (Nunta domniței Maria cu Ianuș Radziwill, Nunta domniței Ruxanda), precum și altele, cu tentă sămănătoristă, avându-și punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul vieții și operei sale, umple câteva lacune, îmbogățind substanțial bibliografia cercetărilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
a lăsat un prețios tezaur al trecutului, iar oamenii ar trebui să-l aprecieze pentru curajul de a nu lăsa aceste antichități la marginea lumii, reînviindu-le și recuperându-le pe veșnicie! De aceea, putem să-i admirăm pasiunea și vioiciunea sa culturală, simțindu-ne mereu mândri de valoarea acestui autentic cărturar. în orice caz, pentru noi rămâne un stimabil căutător al istoriei DĂNEȘTILOR Vasluiului! Dr. LAURENłIU CHIRIAC, directorul Muzeului Județean Vaslui Costache Buraga, tatăl meu, s-a născut pe 2
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a ocupat funcții Înalte În țară și străinătate. A făcut parte din „Ordinul Suveran de Malta” și a fost Președinte de Onoare al „Societății Culturale Ținutul Herța” . Cu prilejul centenarului a fost sărbătorit la București impresionând participanții la reuniune prin vioiciunea și actualitatea preocupărilor sale. Verona Arthur (1868-1964) distins pictor al peisajului național și În mare măsură a zonei herțene. Intră În rândul marilor pictori ai neamului românesc - Luchian, Tonitza, Băncilă. După o experiență la Munchen, Întors În țară realizează o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Durabile sunt rezultatele activității de traducător a lui P., care a realizat, în colaborare cu Titu Dinu, versiuni ale unor scrieri din latină (Horațiu, Plaut) și franceză (Maurice Maeterlinck). Satirele lui Horațiu (1911; Premiul Academiei Române), transpuse în metru original, au vioiciune și autenticitate. SCRIERI: Gaudeamus, București, 1911; Triptic dramatic. Darul muzelor. Fugind de Charybdis. Jocul zeilor, București, 1912. Traduceri: Horațiu, Satirele, București, 1911 (în colaborare cu Titu Dinu); Plaut, Comediile lui..., București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu); Maurice Maeterlinck, Pasărea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
Este ca un tată care glumește cu copiii săi și care, făcându-se că îi părăsește, îi instruiește, îi corectează, îi încurajează. Această atmosferă se prelungește uneori mult timp<footnote J. Tixeront, op. cit., pp. 265-266. footnote>. Bogăția, profunzimea, logica și vioiciunea ideilor sale, cunoștințele lui enciclopedice, memoria sa fenomenală și precizia în citarea și interpretarea Scripturii, precum și descoperirea bogățiilor de sensuri ale scrierilor acesteia, frumusețea și atracția stilului, figurile retorice, expresiile surpriză, actualizările neașteptate, jocul de cuvinte folosit în unele locuri
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
decât cu Otello, si aceasta constă în a-mi încununa creația mea muzicală cu Falstaff. Compusă în cursul celui de al optulea deceniu al existenței sale, Verdi a reușit să demonstreze criticilor că el putea să compună cu o mare vioiciune a spiritului, aproape cu aceeași subtilitate precum Mozart. Verdi era conștient că numai un libretist precum Boito, de o înaltă clasa intelectuală, ar fi putut transpune toate nuanțele proprii lui Shakespeare în așa fel încât să facă din Nevestele vesele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care „ca un ocnaș în salină/ Am săpat blocuri de cleștar și lumină”. După o pauză de peste douăzeci de ani, în care i-au apărut totuși câteva plachete cu versuri pentru copii - personale și traduceri -, nu lipsite de prospețime și vioiciune prozodică și imagistică, ineditele din volumul antologic Poeme (1965) se depărtează, în general, de tonalitatea sumbră și lamentuoasă în care D. se exprimase anterior. Doar în câteva mai persistă imaginea celui cu „inimă rănită”, „suflet ulcerat”, minte „bântuită și bolnavă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
energie fizică și morală. Clima intens toridă predispune la melancolie iar cea temperată la veselie. Dacă solul bogat și fertil predispune la lene și desfrâu, cel steril dezvoltă voința, spiritul de Întreprindere, aventura. La fel, limpezimea cerului, frumusețea luminii și vioiciunea culorilor va dezvolta simțul formei. Stepa va cauza monotonie, vise nelămurite, dar muntele va influența neatârnarea de caracter. Cât privește izvoarele etnice ale sufletului românesc se știe că de la daci am moștenit vioiciunea și ingeniozitatea dar și duplicitatea și viclenia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]