738 matches
-
curgerea luminii fețe fețe Porționează aștrii cărunteții Cununi de crini trăiri provocatoare Au fost gândite-amvon al împlinirii Pe streșini țurțuri ai redobândirii Doar gânduri rouă pe mărgăritare Sub umerii totemici mă răsfață Vezi tu, în mine trupul tău se-mbină Violă albă-n formă de verbină De ce te miri că-s plină de speranță Iubitul meu din toată omenirea Ne prinse viața curgerea-n fațete Și minunate vise fără ghete Cu zi și-apoi cu noaptea-s fericirea Referință Bibliografică: Gânduri
GÂNDURI ROUĂ PE MĂRGĂRITARE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375939_a_377268]
-
corpuri își transmiteau unul celuilalt involuntar senzații interesante. Încercă să se depărteze cât mai mult de corpul tânăr ce-i vibra în brațe ca o frunză în adierea brizei din zorii zilelor de vară târzie, sau ca o strună de violă în mâna unui violonist maestru cum era Ștefan în problema seducerii femeilor. Capul Daliei se odihnea pe umărul bărbatului, simțindu-și creșterea precipitată a bătăilor inimii, în timp ce mâinile lui Ștefan coborau ca o mângâiere continuă de pe umeri pe spate, apoi
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
nu a dezamăgit niciodată exigența publicului român. Înzestrat cu o energie molipsitoare, muzicienii, precum și spectatorii, rezonează sub bagheta sa. Vioara la care cântă a fost fabricată în anul 1697 de către Carlo Giuseppe Testore, aceasta fiind „sora mai mică” a celebrei viole a lui Wolfgang Amadeus Mozart. În fiecare an, austriecii se întorc cu entuziasm, afirmând că ar putea aduna într-un roman peripețiile prin care au trecut în turneele românești. De la simple anecdote, la inedita reprezentație din 2010, când autocarul cu
REGII VALSULUI, JOHANN STRAUSS ENSEMBLE, REVIN ÎN ROMÂNIA PENTRU AL 11-LEA AN CONSECUTIV! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373290_a_374619]
-
nu încercase să iasă cu nici o fată până la Mara. Pur și simplu îl enervau fetele. TOATE fetele! Reuși să se concentreze la scenă și să ignore monologul pornit de Mara în dreapta lui. Ce rost avea să-i explice că o violă nu era vioară, că un contrabas nu e un violoncel și că opereta nu e operă? Era clar că la muzica clasică Mara plutea într-o zonă mai mult decât crepusculară. Reuși doar să dea din cap cu aprobare, măcar
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
într-o alcătuire trainica. 20 Noaptea sufla rece, țipat-a Enitharmon peste grozavul vînt. Cu palidele-i mîini bărbatul și-l îmbrățișează, și peste capul ei plăpînd Șed Umbre ale Morții Veșnice în aerul de plumb. Însă duiosul fluier, flautul, violă, armóniul, harfa și chimvalul, Si sonul dulce-al vocilor de-argint alínă așternutul cel trudit 25 Al lui Enitharmon; dar vaierele ei îneacă harfele nemuritoare. Tare și mai tare via muzică peste văzduh plutește, Slabă și mai slabă lumina zilei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E îl passo blândo misuri un blândo suon, la magiche accoppiando carole alla canzon. Erriam sotto la lună , scegliendo fior da fiore; ogni corolla în core porta la sua fortuna. Coi gigli e le viole scriviam de' nomi arcăni; dalle fătate mani germoglino parole... parole alluminate di puro argento 451 e d'or... cârmi e malìe. Le fâțe hanno, per cifre, i fior. Din istoria operei “ Nu se întâmplă prea des că un om cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și registrele instrumentelor. La începutul actului ÎI, Msr. Quickly își cântă salutul ei Revernza pe un scurt ritm dansant în timp ce segmentele Buon giorno, buona donna și Povera donna! punctează conversația ei cu Falstaff. La sfarsit Verdi lasă numai coardele grave - viole și violoncele - să ofere un ecou ironic la gesturile personajelor. Micuța optime (opt note) care definește oră când Falstaff urmează să se întâlnească cu Alice (dalle due alle tre) este ca un motto vesel, în timp ce referirile la Meg, cealaltă presupusa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Boris Buzilă, [Interviuri cu C. Apostol], RRI, I, partea I, 106-112; Dana Dumitriu, Constantin Apostol „Amarul sânge al strugurilor”, RL, 1970, 10; D. Florea-Rariște, „Amarul sânge al strugurilor”, IL, 1970, 4; Liviu Chiscop, „Amarul sânge al strugurilor”,ATN, 1970, 7; Viola Vancea, „Război cu zurgălăi”, RL, 1972, 3; Popa, Ist. lit., II, 683. C.T.
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
dépoétisation évidente. Le texte source présente un rythme et des rimes proches à la prosodie des poèmes folkloriques roumains. Par contre, la traductrice offre comme équivalent du nom " frumoasele " (littéralement : " leș belles (femmes) ") le syntagme prosaïque " le sexe beau " qui " viole ", en quelque sorte, la poéticité du texte d'arrivée, contribuant à une banalisation flagrante du message. On retrouve également quelques rimes inédites dans la version de cette traductrice, construites à l'aide du travail interprétatif ou par l'ajout d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
192. 440 Le concept appartient à Jean Cohen. V. Idem, p. 109 : " Toutes leș figures, nous le montrerons, ont pour but de provoquer le processus métamorphique. La stratégie poétique a pour seule fin le changement de sens. [...] Și le poème viole le code de la parole, c'est pour que la langue le rétablisse en se transformant. Là est le but de toute poésie : obtenir une métamorphose mentale. " C'est nous qui soulignons. 441 Paul Valéry, " Questions de poésie ", în Œuvres complètes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
primară în satul natal, face studii secundare în Piatra Neamț. În 1914 se înscrie la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu și participă, ca elev militar, la campaniile din Moldova (1917-1918). Urmează Conservatorul (elev al lui Alfons Castaldi, studii de vioară și violă, studii de compoziție cu Mihail Jora) și este distins în 1926 de George Enescu cu o mențiune onorifică pentru Cvartetul de coarde nr.1. În 1926, absolvind Facultatea de Drept, intră în diplomație și este trimis la Berna, Oslo și
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
după Caragiale, alcătuit de Călin Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, București, 2002; Momente, I-II, îngr. și pref. Ion Vartic, București, 2002; Parodii în versuri și proză, îngr. și postfață Florentin Popescu, pref. Alexandru Condeescu, București, 2002; Publicistică, pref. Viola Vancea, București, 2003. Traduceri: Alexandre Parodi, Roma învinsă, Sibiu, 1887. Repere bibliografice: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, VI, București, 1979, 215-241, 328-358, 396-431, VII, București, 1980, 267-290; Titu Maiorescu, Opere, II, îngr. Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Domnica Filimon, Alexandru George și Al. Săndulescu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
care le-a publicat sub formă de articole, note, materiale documentare în „Dacoromania” și în „Erdélyi Irodalmi Szemle”. A scris cu predilecție despre personalități ale trecutului cultural maghiar care au avut legături cu viața și cultura românească, cum au fost Viola József, medic la Curtea Moldovei, poetul Sükei Károly, fiul preotului reformat din București, Szontagh Samuel, farmacist maghiar din Muntenia, Ponori Thewrek József, primul traducător maghiar al proverbelor românești, pictorul Barabás Miklós, care a trăit și a lucrat într-un timp
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
sânge, limfă, bila galbenă și bila neagră), stabilind patru categorii temperamentale: sanguinic, flegmatic, coleric, melancolic. De la ei au fost păstrate până astăzi denumirile temperamentelor, nu însă și criteriile de clasificare, dată fiind naivitatea lui. La începutul secolului al XX-lea, Viola împarte temperamentele după constituția corporală în tip brevilin, longilin și normotip în funcție de predominanța trunchiului în raport cu membrele, a abdomenului în raport cu toracele, a diametrului antero-posterior în raport cu cel transversal. Adăugarea de către Pende la acest criteriu a modului de funcționare a glandelor cu secreție
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
București, 1979; Cartea de aur, îngr. și pref. Mihai Zamfir, București, 1986; Thalassa, îngr. și pref. Al Piru, București, 1993; Versuri și proză, îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1996; Versuri, îngr. Aureliu Goci, București, 1997; Excelsior, îngr. și pref. Viola Vancea, București, 2000. Traduceri: Byron, Parisina, București, 1878; [La Fontaine, Nicolas-Joseph Gilbert, Collin d’Harleville, Béranger, Chateaubriand, Lamartine, Rollinat, Hugo, Alfred de Musset, Théophile Gautier, Iwan Gilkin, Byron, Goethe, Schiller, Heine, Heinrich Zschokke, Teocrit, Petőfi], în Opere, III, București, 1967
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
alte criterii, ca în cazul celei destinate debutanților și al cărei titular a fost ani la rând Laurențiu Ulici („Prima verba”). Printre cronicari s-au mai numărat Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ilie Constantin, Dan Cristea, Sorin Titel, Dana Dumitriu, Viola Vancea ș.a. Demne de amintit sunt nu numai rubricile ce se ocupă de actualitatea imediată, ci și cele rezervate comentariilor mai ample, precum „Lecturi intermitente” de Perpessicius, „Considerații confortabile” și „Din întâlnirile lecturii” de Al. A. Philippide, „La o nouă
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
paiațe”, TR, 1966, 43; N. Carandino, „Micul infern”, GL, 1968, 14; Mircea Ștefănescu la 70 de ani, VR, 1968, 4; Ștefan Oprea, „Alecsandri”, CRC, 1969, 40; C. Isac, „Actorii au învățat să gândească” (interviu cu Mircea Ștefănescu), CRC, 1971, 24; Viola Vancea, „Joc de noapte, joc de zi”, RL, 1971, 49; N. Carandino, Mircea Ștefănescu, autor de teatru, AST, 1973, 1; Sică Alexandrescu, Mircea Ștefănescu, TTR, 1973, 4; Val Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Florin Faifer, Un teatru romanțios
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
colaborare cu Radu Cadelcu), București, 1977; Amărâtul fericit, Tel Aviv, 1983; Doctor în umor, Tel Aviv, 1985; Consultații gratuite, Tel Aviv, 1987. Repere bibliografice: George Pruteanu, „Șarpele și cupa”, CL, 1972, 11; Mircea Iorgulescu, „Șarpele și cupa”, LCF, 1972, 27; Viola Vancea, „Șarpele și cupa”, RL, 1972, 33; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 511-519; Mihail Mihailide, Medici scriitori români, București, 2001, 260-261; Aczél, Scriitori rom. Israel, București, 2003, 142-143. E.-E. T.
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
Coșovei, Mariana Codruț, Carmen Firan). Un grupaj aparținând unor tineri poeți care aveau cărți în curs de apariție la Editura Eminescu reunea texte de Nicolae Dan Fruntelată, Adrian Popescu, Vasile Dan, Cornelia Maria Savu, Doina Uricariu, Lucian Avramescu, Adrian Vasiliu, Viola Vancea, Ioana Ieronim, Ioana Diaconescu. Un roman polițist, în serial, dă George Arion. Se selectează și texte dramatice, semnate de Carmen Firan (cu o prezentare de Ion Cristoiu), Șerban Codrin. Sunt frecvente dezbaterile și anchetele pe diferite teme: O relație
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
adevărurile unei conștiințe marcate de vicisitudinile veacului. SCRIERI: Joc viclean, București, 1972; Nașterea bărbaților, București, 1974; Zona de umbră, București, 1978; Bricheta roz, București, 1985; Oile mele, București, 1999. Traduceri: Jules de la Madelène, Marchizul de Saffras, București, 1969. Repere bibliografice: Viola Vancea, „Joc viclean”, RL, 1972, 30; Dana Dumitriu, „Joc viclean”, ARG, 1972, 8; Mircea Iorgulescu, „Joc viclean”, LCF, 1972, 37; Dan Culcer, „Joc viclean”, VTRA, 1972, 9; Cristea, Domeniul, 348-351; Popa, Dicț. lit. (1977), 504; Tudor-Anton, Ipostaze, 224-228; Fănuș Băileșteanu
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
în China, București, 1980; Civilizația japoneză tradițională, București, 1984; Prizonierul deșertului, București, 1985; Dicționar de literatură japoneză, București, 1994; Crângul semnelor, București, 2001. Repere bibliografice: Sorin Titel, „Balanța cu umbre”, RL, 1971, 41; Mircea Iorgulescu, „Spațiile altora”, LCF, 1972, 52; Viola Vancea, „Spațiile altora”, RL, 1973, 1; Alexandru Ruja, „Spațiile altora”, O, 1973, 20; Valeriu Cristea, Fluctuații stilistice, RL, 1974, 38; Ardeleanu, Opinii, 141-145; Valeriu Cristea, Pseudorealism, RL, 1976, 15; Vasile Andru, Un roman al redresării morale, VR, 1977, 10; Dan
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
VANCEA, Viola (23.VI.1943, Rădăuți), poetă, critic literar și editoare. Este fiica Elenei Vancea (n. Moraritis-Dumitrescu), funcționară, și a lui Gheorghe Vancea, economist. A urmat la București școala generală (1950-1957), Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, absolvit în 1961, și Facultatea de Limba și
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Trei primăveri bănățene ale lui Camil Petrescu (în colaborare), Timișoara, 1975; Studii de stilistică, îngr. Cornelia Botez, postfață Sorin Alexandrescu, București, 1975; Studii de metodologie literară, introd. Al. Dima, postfață Ion Hangiu, București, 1976; Scrieri despre teatru, îngr. și introd. Viola Vancea, București, 1977; Scrieri de călătorie, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1978; Scriitori români din secolul XX, îngr. și postfață Mihai Dascal, București, 1979; Studii de filosofia culturii, îngr. Gelu Ionescu și George Gană, pref. George Gană, București, 1982
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
București, 1975; Scrisori din linia întâi, București, 1984. Traduceri: Walter Matthias Diggelmann, Puțin înaintea sfârșitului, București, 1969, Isidor Ruge a fost achitat, București, 1972 (în colaborare cu Rodica Demian). Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Nu te lăsa niciodată”, F, 1966, 9; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969, 26; Cristea, Interpretări, 171-173; Damian, Intrarea, 135-138; Negoițescu, Lampa, 225-257; Stănescu, Cronici, 176-184; Iorgulescu, Rondul, 171-174; Ungheanu, Arhipelag, 117-123, 188-191; Ungureanu, Proză, 248-250; Iorgulescu, Scriitori, 234-236; Negoițescu, Alte însemnări, 196-198; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 268-274; Cosma
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
deschis”, GL, 1960, 29; Eugen Simion, „Învățătorii”, GL, 1962, 20; Laurențiu Ulici, „Moara Săracă”, CNT, 1968, 5; George Muntean, „Moara Săracă”, F, 1968, 7; Boris Buzilă, „A venit un om”, RMB, 1968, 7268; George Muntean, „Inima omului”, CNT, 1970, 31; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; Eugen Luca, „Cavalerii dreptății”, CNT, 1973, 28; E. Vrânceanu, „Cavalerii dreptății”, VR, 1973, 8; Andrei Roman, „Colegii”, RL, 1979, 37; Vasile Băran, O carte despre eroism, RL, 1981, 19; H. Zalis, Vocația actualității, CNT
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]