797 matches
-
practică și-l trăiește țăranul, ascunde într’însul toate fazele și peripețiile istoriei poporului român, întocmai ca și limba românească... Dacă țărănimea română a fost ursită să conserve rasa, pământul, limba și credința noastră, înseamnă că ea este întruchiparea tuturor virtualităților și energiilor românești, că deci dintr’însa trebue să pornească și să se inspire tot ce e românesc. în trecut, din ea s’au ridicat, prin selecție naturală, boierii și în sânul ei s’au întors cei care-și pierdeau
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în felui lui la critical care prin explicație înțelege arătarea raportului causal.Aproape toți criticii științifici au făcut această eroare, înțelegând
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualităților ei. Perspectiva e aici imanent-estetică, nu genetică. La fel cum preciza George Călinescu și eu subliniez că pozitivismul visează în felui lui la critical care prin explicație înțelege arătarea raportului causal.Aproape toți criticii științifici au făcut această eroare, înțelegând
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
uși se numește internet. O dată ce-ai apăsat pe clanța ,,tastatură’’ și-o ,,împingi’’ cu ajutorul mouse-ului, ea se deschide și intri prin ,,holul’’ Google, te orientezi pe unde vrei ,,să călătorești’’ sau oriunde vrei,,să întâlnești’’. ,,Călătorind’’ în întreaga lume, virtualitatea te ajută să cunoști fel și fel de persoane. Mulți gândesc că în oamenii de pe internet nu trebuie să ai încredere, că trebuie să fii foarte atent cu cine stai de vorbă etc. Și nu spun că nu ar avea
FORŢA GÂNDULUI ŞI INTERNETUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340971_a_342300]
-
numim pe net. Și acesta ar fi că eu și cei apropiați mie, din diferitele motive însemnate de soarta mea, suntem văzuți la fel de ceilalți virtuali pe care noi, la rândul nostru îi cunoaștem. De aceea eu zic că și în spatele virtualității suntem oameni. Și că ar trebui cât de mult putem, să fim demni de această denumire - oameni. Minciunile, hoțiile, batjocorelile le întâlnim atât în viața privată, cât și în cea virtuală. De-a lungul timpului, de când am început să folosesc
FORŢA GÂNDULUI ŞI INTERNETUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340971_a_342300]
-
ce ține-n cumpănă Cuvântul” este versul profetic al incipitului cărții, ce va fi dezvoltat, amplificat, pas cu pas, prin acumulări de sensuri și semnificații poetice. Citind, constatăm mutații fundamentale din spațiul religios în universul liric, impunând tonul grav al virtualităților artistice. Intrând în miezul cărții, exemplele sunt dintre cele mai sugestive: „Semnele sfârșitului. Poezia e-n soare, în lună, în stele. Munții se clatină, Câmpia bolește ... ”, „Tăcere în cer. O, Moarte, unde îți e biruința din urmă? Cu îngerii de
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
spre infinitate, în calitate de ,,chip al lui Dumnezeu,,. Sentimentul infinitului, legat de natura și viața persoanei umane, pe care aceasta îl trăiește în funcție de eforturile de spiritualizare, demonstrează că omul nu este o stare fixă, înțepenită, pe axa devenirii sale, ci o virtualitate, o potență, o țintă ce trebuie atinsă. ,,Persoana umană se dovedește, prin caracterul ei inepuizabil, ca o existență fără sfârșit. Ea nu se poate opri niciodată în creșterea ei, nu poate înceta niciodată în comunicarea ei mereu nouă, în primirea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
va mai apuca să suspine ...și așa la toți - tuturor - pe rând... - până când nu va mai exista credința nimănui în trucajul morții - și nu vor mai exista spasmuri cumplite - ca forme ale plictisului generalizat - cu căscături trosnind alene - molimă a virtualității demente - decadenței molatic funebre ...de aici - va începe iar - lumea curată - lumea ochi viu în viu ochi - nu ochi în striclă - sticlă-n ochi ...Crăiasa Zăpezilor Otrăvit Aburite - va sucomba - spre Triumful Înrourați Trandafirilor *** NU FACI CONVERSAȚIE CU UN ASASIN
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
iubitei repere de identificare printr-o declarație ascendentă, ca într-un joc, presărat de indicii, de promisiuni, de asigurări, de mici interogații și sugestii, de mistere ale sufletului îndrăgostit, care preferă să cultive absența ființei iubite, dorul , tânjirea, starea de virtualitate, punând în antiteză continuă starea de „aproape” și „departe”: „Sunt pe-acolo și într-acolo ori dincolo,/ Sunt peste tot". „Privești uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Amintirea ta ar putea să mă afle, Dacă glasul tău m-ar
UN TEMPLU CU MUZICĂ DIN CUVINTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343048_a_344377]
-
de a crea strategii pentru rezolvarea diverselor probleme/situații; ... – dezvoltă simțurile, capacitatea de observare și de interacțiune cu mediul; ... – dezvoltă inteligența emoțională; ... – dezvoltă abilitățile motrice și vocale; ... – favorizează managementul emoțiilor și exersează răspunsul adecvat în situații de criză; ... – pune în lumină virtualități latente, dezvoltă potențialul individual. ... În acest scop e foarte important ca arta teatrului, care conține mijloace de arta actorului, să nu fie privită în chip "tradiționalist" sau "meșteșugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
de a crea strategii pentru rezolvarea diverselor probleme/situații; ... – dezvoltă simțurile, capacitatea de observare și de interacțiune cu mediul; ... – dezvoltă inteligența emoțională; ... – dezvoltă abilitățile motrice și vocale; ... – favorizează managementul emoțiilor și exersează răspunsul adecvat în situații de criză; ... – pune în lumină virtualități latente, dezvoltă potențialul individual. ... În acest scop e foarte important ca arta teatrului, care conține mijloace de arta actorului, să nu fie privită în chip "tradiționalist" sau "meșteșugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
un caracter planetar. Acest lucru are o consecință fundamentală în relațiile interpersonale. „Odată cu paradigma informațională, spațiul ca flux înlocuiește spațiu ca loc, iar timpul cronologic al orologiului este înlocuit cu un timp atemporal: istoria își pierde ritmicitatea. În aceste condiții virtualitatea devine realitatea însăși, simbolurile nefiind simple metafore, ci realități trăite. Nu este vorba de o simpla dominare a mass-mediei electronice, chiar dacă ea este un instrument indispensabil al noii culturi virtuale, ci de o fluidizare a spațiului și o anihilare a
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
sau a mediilor electronice unde toate expresiile fie sunt instantanee, fie sunt fără secvența previzibilă. Toate expresiile tuturor timpurilor și tuturor spațiilor se amestecă într-un același hipertext, în mod constant reamenajat, și ele sunt comunicate pretutindeni, indiferent de moment. Virtualitatea tinde să devină realitatea noastră pentru că se desfășoară în cadrul acestor sisteme simbolizate fără loc și fără durată”.8 Despre limitele tehno-științei. Știință și conștiință Știința autentică nu este instrumentală, vocația ei răspunzând nevoii profunde de cunoaștere. Cercetarea științifică actuală este
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
se sustrage uneori cuvântului când inspirația i se refuză: „...stă acum ca un ceas neîntors/ și așteaptă Pasărea Vorbitoare/ să-i ciugulească din urma pașilor/ neinventatele cuvinte”. Poetul nu are de înfruntat, înțelegem, atât realitatea, lumea cu poveștile ei, cât virtualitățile cuvântului - „neinventatele cuvinte”, pe care doar creația le poate însufleți. Pentru Ion Iancu Vale, poetul este asemenea unui izvor în care „lăcrimează un înger”, „sechestrat sub o stâncă”, un izvor care se oferă tuturor celor osteniți, capabil, de aceea, să
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
lume tehnicizată, monopolizată și manipulată de virtual, bolnavă prin aceste arestări dependente, bolnavă de false cariere și false iubiri. Metafora, căci filmul “Birdman” este o metaforă a generației de prag, de trecere dintr-un secol de virtuozitate într-altul de virtualitate, se expune prin final: zborul sinucis, ca asumare. Finalul este situat ca incipit: “-Ai primit ceea ce-ți doreai de la viața asta? Eu, da! - Ce voiai? - Să mă consider iubit, să simt că sunt iubit pe pământul acesta!” Raymond Carver-
CRONICĂ DE FILM- BIRDMAN( REVISTA PLUMB, APR 2015) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374865_a_376194]
-
lume tehnicizată, monopolizată și manipulată de virtual, bolnavă prin aceste arestări dependente, bolnavă de false cariere și false iubiri. Metafora, căci filmul “Birdman” este o metaforă a generației de prag, de trecere dintr-un secol de virtuozitate într-altul de virtualitate, se expune prin final: zborul sinucis, ca asumare. Finalul este situat ca incipit: “-Ai primit ceea ce-ți doreai de la viața asta? Eu, da! - Ce voiai? - Să mă consider iubit, să simt că sunt iubit pe pământul acesta!” Raymond Carver-
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
către desăvârșire, sau, cu alte cuvinte, omul cum ar trebui să fie. Acestea ne permit să considerăm cartea, pe drept cuvânt, ca o mărturisire de credință, cristalizată într-un construct, în care se împletesc și se îmbină poiesis-ul cu poetica virtualității și intensiunea cu extensiunea sufletească... Configurarea Omului frumos de către artistul Dan Puric are implicit un urcuș spre altitudinea stadiului moral și religios, presărat, nimbat și însoțit de o smerenie și umilință active, fiindcă are de învins vrășmași și dușmani redutabili
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
mistuire celestă”. Lecturând-o cu atenție veți pătrunde în adâncul și înțelesul creației negulesciene. Veți realiza de ce, la poetul vizionar, „narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore, voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate”. În susținerea aceleiași idei - și nu numai - face scurte, dar clare precizări, doamna Eliza Roha, adresându-i-se direct domnului Negulescu, pe care-l numește „poet al nemărginirii”. În fine, înainte de a trece la alt subiect, vă atenționez
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
animat de spiritual de libertate, o libertate, totuși dificilă, care nu se lasă măsurată de constrângeri exterioare, ci numai de obstacole pe care singură și le ridică. Referitor la universal poeziei trebuie văzut ca pe un Cosmos autonom, ale cărui virtualități poetice trebuie să fie surprinse începând cu elementele fundamentale( focul, apa ) și terminând cu obiecte umile și prozaice, precum alimentele și mașinile.Opera trebuie raportată la antecedentele ori “circumstanțele “ ei. Acest raport este întotdeauna analogic.El implică certitudinea că a
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
aceea că “faptele ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică “.Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un parallelism causal exterior, ci prin căutarea unor argumente în implicitul însuși al operei, prin explicitarea virtualității ei. Perspective e aici immanent-estetică, nu genetică.George Călinescu spune că pozitivizmul își închipuie că critical prin explicație înțelege arătarea raportului causal. Toți criticii, așa ziși științifici, au făcut această eroare, luând opera de artă ca un simplu fenomen obiectiv
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
Ion Neculce etc.), cu mare dragoste duhovniceasca dăruite Părintelui RADU BOTIȘ, se duceau către o nouă ctitorie internetistică de-a să: www.glascomun.info. Deci, Sfântă Scriptură și bunele lucrări ale omului-cu-misiune își află sălaș de folos și în lumea virtualității, daca gândul de pornire al lucrărilor este curat și drept! Sfântă Scriptură capătă, deci, tălmăciri foarte practice și spre priința Duhului ORTODOX, prin lucrări de mare amploare științifică și de credincioșie - cum însuși glăsuiește Părintele RADU BOTIȘ, într-un impresionant
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
se joacă de multe ori de-a uciderea și părinții nu observă această plăcere a lor, ba uneori chiar este încurajată. Mai demult jocul de-a uciderea și uciderea din realitate se deosebeau enorm. Astăzi însă, odată cu progresul tehnologiei calculatoarelor, virtualitatea și realitatea s-au apropiat foarte mult. Ce să mai spunem de filmele din care nu lipsesc actele de violență! Pentru regizori, violența, îmi pare, că a ajuns ca „sarea și piperul”- condimentele necesare pentru a da gust unui film
ATAC CRIMINAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348794_a_350123]
-
invadate de simbolul concentrat de heraldică și de o frisonare dureroasă îmbinată cu nostalgia pentru categoriile ideale, luate ca eden, copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri. (Tramontana). Edenul la Montale este virtualitatea ontologică, dar și marea ca suveran principiu al existenței și al vieții: Tu prima mi-ai spus/ că măruntul zbucium/al inimii mele era doar o clipă. A te apropia de mare presupune a păstra neatins edenul ca întreg tezaur
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
mă voi bate să devin omul întreg pe care-l presimt încă de pe acum în mine...“, „Cartea unei generații - în ochii săi - „adevărata generație, torturată de setea de a se găsi pe ea însăși, de a se realiza în cadrele virtualităților de care dispune, fără să admită nici-un compromis cu viața de toate zilele și care ridică standardul întoarcerii spre lumină, luptă pentru reîntronarea sufletescului din om și pentru reabilitarea menirii lui adevărate“, „generația cerului“ cum o numea el“... „În pagini
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
invadate de simbolul concentrat de heraldică și de o frisonare dureroasă îmbinată cu nostalgia pentru categoriile ideale,luate ca eden,copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri.( Tramontana).Edenul la Montale este virtualitatea ontologică,dar și marea ca suveran principiu al existenței și al vieții:Tu prima mi-ai spus/că măruntul zbucium/al inimii mele era doar o clipă.A te apropia de mare presupune a păstra neatins edenul ca întreg tezaur
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]