294 matches
-
au închis și pă Hrizea vistier, punându-i pricină să-i ia seama de visterie, nădăjduind că va găsi bani mâncați ai țării la el. Care, luându-i boierii lui Șărban-Vodă seama, în câtăva vreme, s-au aflat ai Hrizii vistier bani cheltuiți pentru țară tal. 30.000” - Anonimul Bălenilor), nedescurajat de „insuccese”, Șerban Cantacuzino (care, special pentru Hrizea, înființase funcția de mare vornic 347) perseverează în desfășurarea acțiunii de desființare a inamicului. întâi material, sub presiunea unor „munci groaznice”: „De
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
capitală: „Care, văzând că cu acestea nimic nu-și poate face voia lui, cu altă moarte groaznică l-au omorât, de s-au plinit voia tiraniei lui”. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări, că „martirizatul” vistier a fost tras în țeapă la Snagov înainte de 13 iulie 1680 și că parul ascuțit, înfipt de un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi348. Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu (Hrizea Karydi intrase, deci, în „casa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înștiințăm de la zapciu cel orânduit cum că i-au și dat acei taleri 15, i s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu, s-a năpustit (rezum povestea după Constanța Ghițulescu, în șalvari și cu ișlic, pp. 298-303) asupra ginerelui său, Dumitrache Georgică, și l-a dat în judecată, fiindcă, după cinci ani de conviețuire cu fiica lui Drăgulinescu, acesta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
continuase și după ce Ion Purcărea murise, lăsând-o pe Tudora văduvă și scăpând-o de păcatul preacurviei pe care-l făptuise până atunci. S-ar zice că proveniența socială umilă (nevastă de porcar) a amantei îl irita foarte tare pe vistierul Neagu Drăgulinescu („neam de boier”, cum se autocaracterizează el). îl supăra și faptul că această relație - pe care Dumitrache Georgică nu se sfia să o afișeze - atenta (zice Constanța Ghițulescu, loc. cit.) la economia familiei. Se pare că pe înveninatul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
via Tudorei”), șase boi mari („au împărtășit-o și din vite” - reclama socrul ulcerat), „cinci vaci, opt viței de acum mărunți, unsprezece oi cu mare cu mică”. Văduva căpăta „cheag” și prestigiu social și aceasta îl scotea din sărite pe vistier, care „pune în balanță diferențele sociale existente între cei doi nu atât pentru a marca dezonoarea unei asemenea legături” (Constanța Ghițulescu, loc. cit.), cât din rațiuni economice. Prima cercetare, întreprinsă de episcopul de Buzău, Constantin (călcarea moralei îndrituia prezența Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt intacte) înaintea ispravnicilor păreau a stinge „cauza”, dar mărturisirea Tudorei, care recunoaște că i-a fost țiitoare lui Dumitrache (arată episcopul Costandin și paharnicul Varlaam în înștiințarea trimisă mitropolitului) și scurtul stagiu petrecut de aceasta la „gros” reaprind mânia vistierului și declanșează violența. Neagu Drăgulinescu se năpustește în casa văduvei, o bate și apoi o târăște prin târg - el, boierul, avea privilegiul de a-și face singur dreptate - până la „grosul” de unde abia ieșise. Cade și acuza cum că Dumitrache ar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este încredințată, învățăturilor... și întregii opere a lui Neagoe Basarab. * Mai rezerv câteva rânduri unui alt discurs funebru (specia s-a arătat a fi productivă în literatura română) compus tot la înmormântarea unei femei (văduvă, se pare) - Sofronia, sora marelui vistier Dumitru Buhuș, măritată cu Pătrașcu Ciogolea din Calafendeștii Sucevei, despre care Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că a fost pârcălab de Orhei și apoi de Hotin (prin 1619). Un fiu al său, rămas prin 1627 fără titlu, iscălește un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în toată „strâmtorarea” (presupusă) a lui, Pătrașcu Ciogolea și-a adus, pentru educația copiilor (Sofronia i-a făcut trei băieți, care vor face, toți, carieră dregătorească în Moldova: pe Constantin, pe Pătrașcu - cel ce se va însura cu Todosia, fiica vistierului Toader Boul, ajungând astfel cumnat cu Voievodul Gheorge Ștefan - și pe Miron), un dascăl din Ardeal - pe diacul Toader din Feldru (unul dintre acei cărturari ardeleni care au lucrat ca profesori peste munte, în Moldova). După ce și-a terminat slujba
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
bezmetic prin alcooluri Sâmbătă ore multe histeric prin alcooluri Azi până-n prânz umflat de alcooluri Mâine și-n toate zilele nu voi ieși oare din moarte? și de-abia Tabla de materii e sătulă de scrisul încâlcit al practicilor letale Vistierul cu mari cearcăne cu auzul însângerat de socoteli eronate Și de-abia e șapte dimineața și de-abia luni de august Pe malul crișului mierle o mulțime și alte păsări mici Se produc într-o veselie artistică Trec pe străzi
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
După o perioadă în care s-au schimbat mai mulți prinți din dinastia Selciuk și cavaleri, Imperiul Otoman acaparează regiunea Kușadasi în anul 1413. Orașul a fost primit cadou în mijlocul secolului al XVII-lea de către Okuy Mehmet Pașa, un mare vistier al Imperiului Otoman. El a construit zidurile orașului, un complex de moschee și inclusiv baia turcească. OTILIA PLOSCARIU Tabere l La Tismana și Săcelu În acest sezon, aproximativ 1 700 de turiști sunt așteptați la Centrul de Agrement Tismana, precum și
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
bântuită de furtună, În primejdie credința și pământul, legea, totul; Mînile frângând căta-vom unde-i Domnul și pilotul Oare cu o vorbă numai ne învață și ne scapă Ca o stea care răsare călătorilor pe apă". [SCENA] III VODĂ, VISTIERUL [LĂPUȘNEANU] Bună vreme, vistiere, că te văd ce vesel sunt. [VISTIERUL] Mă închin M[ăriei] Tale pîn' la poale și-n pământ. [LĂPUȘNEANU] Tare-mi pare, vistiere, cumcă calci a mire, ha! Iat-o floare ce-o poț[i] da
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frângând căta-vom unde-i Domnul și pilotul Oare cu o vorbă numai ne învață și ne scapă Ca o stea care răsare călătorilor pe apă". [SCENA] III VODĂ, VISTIERUL [LĂPUȘNEANU] Bună vreme, vistiere, că te văd ce vesel sunt. [VISTIERUL] Mă închin M[ăriei] Tale pîn' la poale și-n pământ. [LĂPUȘNEANU] Tare-mi pare, vistiere, cumcă calci a mire, ha! Iat-o floare ce-o poț[i] da miresei. [VISTIERUL] Multumim, M[ăria] Ta. [LĂPUȘNEANU] Ia spune-mi, vistere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Bună vreme, vistiere, că te văd ce vesel sunt. [VISTIERUL] Mă închin M[ăriei] Tale pîn' la poale și-n pământ. [LĂPUȘNEANU] Tare-mi pare, vistiere, cumcă calci a mire, ha! Iat-o floare ce-o poț[i] da miresei. [VISTIERUL] Multumim, M[ăria] Ta. [LĂPUȘNEANU] Ia spune-mi, vistere, ție-ți place văduva cea albă a lui Calabă Mesteacăn E... cu ochi vicleni și dulci de vădană și[-a] aruncat lațul după unul din boierii cei mari ai mei, după
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ți place văduva cea albă a lui Calabă Mesteacăn E... cu ochi vicleni și dulci de vădană și[-a] aruncat lațul după unul din boierii cei mari ai mei, după tine... Se pare că n-ai zice ba! {EminescuOpVIII 211} [VISTIERUL] Aș! Așa în treacăt, căci e frumoasă. [LĂPUȘNEANU] Dar cum a murit Calabă? Nu-i vorbă, mie-mi pare bine că m-am scăpat de el; căci [î]l iertasem, dragă Doamne, și ca mâne l-aș fi văzut la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Așa în treacăt, căci e frumoasă. [LĂPUȘNEANU] Dar cum a murit Calabă? Nu-i vorbă, mie-mi pare bine că m-am scăpat de el; căci [î]l iertasem, dragă Doamne, și ca mâne l-aș fi văzut la Curte. [VISTIERUL] Era unul din vrăjmașii cei mai mari ai M[ăriei] Tale și poate că o slugă credincioasă să fi fost mai prevăzătoare decât nestatornicia voastră domnească. [LĂPUȘNEANU] Bine... Dar auzeam, vistere, că tu ai pus ochi pe nevasta lui? [VISTIERUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
VISTIERUL] Era unul din vrăjmașii cei mai mari ai M[ăriei] Tale și poate că o slugă credincioasă să fi fost mai prevăzătoare decât nestatornicia voastră domnească. [LĂPUȘNEANU] Bine... Dar auzeam, vistere, că tu ai pus ochi pe nevasta lui? [VISTIERUL] Ochi?... Așa * n-ar prinde. După cum o ia cineva. Unii ar lua-o a nume de rău, alții ar lua-o prea cu temei... Eu am luat lucrul mai ușor... și..... doua zile // mi-a fost de-ajuns... câteva închinăciuni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
neted îți e gâtul... ce-nfășat * în mirodenii, Parc-ai fi mergând la nunta, ori ai fi mergând la denii Să ochești vro fată mare... Ce frumsețe, ce, gătire! Când te vad, vistere-mi vine-a zice: că tu calci a mire. [VISTIERUL] Poate-o slugă credincioasă ce-a știut de-acele rele A voit să ia din cale toate piedicele-acele; În sfârșit, din întîmplare asta iese bucurie. L[ĂPUȘNEANU] (strînge mîna) [VISTIERUL] Piere umbra cea cumplită din revoltele de ieri, Astăzi tronul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vad, vistere-mi vine-a zice: că tu calci a mire. [VISTIERUL] Poate-o slugă credincioasă ce-a știut de-acele rele A voit să ia din cale toate piedicele-acele; În sfârșit, din întîmplare asta iese bucurie. L[ĂPUȘNEANU] (strînge mîna) [VISTIERUL] Piere umbra cea cumplită din revoltele de ieri, Astăzi tronul e al nostru! [LĂPUȘNEANU] Ce odor de vistieri! (strigăte afară) Treci colo-n cămara ceea, să aștepți când te-oi chema: Ce vrei tu?... de ochii lumii trebui chiar a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-acele rele A voit să ia din cale toate piedicele-acele; În sfârșit, din întîmplare asta iese bucurie. L[ĂPUȘNEANU] (strînge mîna) [VISTIERUL] Piere umbra cea cumplită din revoltele de ieri, Astăzi tronul e al nostru! [LĂPUȘNEANU] Ce odor de vistieri! (strigăte afară) Treci colo-n cămara ceea, să aștepți când te-oi chema: Ce vrei tu?... de ochii lumii trebui chiar a judeca... [SCENA] IV POPOR, MARIA [MARIA] Ei, lăsați-mă să vorbesc, căci ceea ce se-ntîmplă nu mai poate păta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ucigașul părintelui fiilor mei [LĂPUȘNEANU] Așa se-mpacă lucrurile. Haide-mbracă-te în haine strălucite de serbare Și peteală pune-n păru-ți, pune flori azi în cunună * Vreau să râd... Că-mi râd de dușman...; Chiar nu caut răzbunare... [VISTIERUL] Dar, M[ăria] Ta, se poate?... [LĂPUȘNEANU] Taci!... a-ți vinde pe-un prieten Și a-i amăgi nevasta pe când e în închisoare Se putea... Totul se poate... Cum ești omorât de moarte... [FEMEIA] Ei, de voie, de nevoie, voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se poate?... [LĂPUȘNEANU] Taci!... a-ți vinde pe-un prieten Și a-i amăgi nevasta pe când e în închisoare Se putea... Totul se poate... Cum ești omorât de moarte... [FEMEIA] Ei, de voie, de nevoie, voi primi ș-această soarte... [VISTIERUL] Aide, draga mea mireasă... Așa [e] menit de lege, Te-amăgii de măritată și te iau, se înțelege... FEM[EIA] O, tu ucigaș! Mă crede c-o făcui doar din iubire, [LĂPUȘNEANU] Cine-ar sta să te mai crează... Tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce pierdui nu voi afla, Drept că mi-ai luat norocul, dar mi-ai dat onoarea mea Și cât o fi lumea lume totuși înc-o să se știe Cumcă nu de bunăvoie, ci pentru alte cuvinte Am luat bărbatu-acesta... [---] morminte [VISTIERUL] Dar oricum cu judecata-s mulțumit. [FEMEIA] Da, ] mulțumită, Căci nu văd să fie-n lume altă cale... Bunătatea... [LĂPUȘNEANU] Tu și tu... de rău de bine, mulțumiți... dară dreptatea? (ridică mantia de pe cadavru) Dar acesta, dar viteazul care, fără
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și poate ba... Dar legat ei îl găsiră... De l-ar fi aflat așa Cum putea să se ucidă....? Și mai este, vere, una... Omu-avea, bre, o nevastă... Și nu știi cum e nebuna Și cum în sfârșit sunt toate... Vistierul aruncase Ochi asupra ei... mai știu eu? Cine știe? [ARBORE] Lasă, lasă, Tu ești grăitor de strâmbe... [BRAD] Câte spun sunt toate drepte. Cine vrea să-l vază încă la fereastră să aștepte... [ARBORE] Un prohod pe uliți trece... [BRAD
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]