13,667 matches
-
fiindcă majoritatea alimentelor cu care ne hrănim sunt din import: mere din Polonia, carne franco-germano-olandeză, zahăr din Brazilia, morcovi din Turcia, cartofi din Serbia... În compensare, din același reportaj înțeleg că ne-am dat pe brazda străinilor exportând carne de vită și de oaie în Egipt, Italia, Grecia, Bulgaria, Croația, Ungaria etc., importurile noastre fiind în valoare de peste 400 de milioane de euro, iar exporturile de vreo 120 de milioane... Păcat că nu mă pricep la comerț și nici la aritmetică
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
ceea ce împiedică o apropriere completă a personajului de către biograf conferindu-i-se primului o viață în afara cărții. Digresiune redivivus: Orlando e inspirată de o persoană care își manipula genul (feminin) cu mare talent. Cartea e povestea unei vieți imaginare a Vitei Sackville-West, de care Woolf a fost îndrăgostită. Multe dintre evenimentele care au loc în carte provin din istoria familiei Vitei, iar fotografii cu ea pozând drept Orlando sunt diseminate în ediția originală a cărții (deși nu în cea românească). Potter
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
e inspirată de o persoană care își manipula genul (feminin) cu mare talent. Cartea e povestea unei vieți imaginare a Vitei Sackville-West, de care Woolf a fost îndrăgostită. Multe dintre evenimentele care au loc în carte provin din istoria familiei Vitei, iar fotografii cu ea pozând drept Orlando sunt diseminate în ediția originală a cărții (deși nu în cea românească). Potter elimină însă toate referințele specifice la Vit Sackville-West. Revenind la biograful imaginat de Woolf, el nu trebuie desemnat prin acest
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
apoi folosite de gherile. Acum totul ajunsese o paragină deasupra căreia planau câțiva corbi. Între șanțurile săpate odinioară de roțile căruțelor, ce duceau acum spre grajduri pustii, crescuseră bălăriile. Câmpurile pe care Melmont le privise cu ochii copilului trimis cu vitele la păscut, fuseseră de mult abandonate. Ceva mai încolo, nici o colibă nu mai avea acoperiș. Cu o presimțire neagră crescându-i în piept, Melmont începu să urce poteca de munte. Ajunse în cele din urmă la casa care-i aparținuse
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
de el. Cum e cu putință? se întrebă dânsa. Era aproape să mor din dragoste". Deodată, își aminti de femeia din Lublin, care-i spusese: "O să fii nora mea", " Nu, n-am să fiu!, rosti răspicat Miriam-Lieba. Nu sunt o vită legată cu o funie și dusă la piață pentru a fi vândută!" încetă o clipă să gândească. Privi de la fereastră în noapte, la zăpadă și la lună. "El n-o să mă târască după dânsul cu de-a sila. Oh, cât
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
publicul de multiplex va părea exagerat, iar pentru cinefili, exagerat de - vorba unui american - "decafeinizat". Jos pălăria însă pentru actori, lungmetrajul beneficiind de distribuție de nume mari, la cei doi thespieni protagoniști adăugându-se Jessica Lange, Marillon Cottilard, Danny De Vito, Helena Bonham-Carter. Un lungmetraj - de data asta "noutate video" - pe nedrept, zic eu, ignorat de critici, în pofida unei prestații actoricești de excepție, este Să omori un rege, realizat de Mike Barker. Încă înainte de terminarea montajului, filmul a deținut un record
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
teleormănean. Mi-a împuiat mintea cu sionismele lui. Iată un ortodox sadea, adept al lui Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite, si vide. 9 martie. Pe tava micului dejun, măcinici. S-au dus zilele Babelor, încep ale Moșilor, la fel de amestecate. Îndrăznesc să ies din nou, atent la gropi, la băltoace. Delicatul meu baston de cireș nu e făcut pentru asta. Nici
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
animale. În Formicarius, Johann Nider vorbeste despre vrăjitori care se transformă În lupi, la fel Giordano da Bergamo În Questio de strigis. În procesele de la Valais, de la Începutul anilor 1400, acuzatii au mărturisit că luaseră temporar forma de lupi, atacând vitele. Cronicarul Johann Fründ are pretentia că descrie vrăjitoarele din Valais: după opinia lui, diavolul căuta femei si bărbati necăjiti, cărora le promitea putere si bogătie. Totusi, acestia erau obligati mai Întâi să i se Închine, să-i aducă jertfe si
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Paul Diaconescu Patima Oborul de vite era o imensă arie de pământ bătătorit de mii și mii de copite. În jurul lui, case pipernicite: mahalua oborului. Gicu Cocoș locuia într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
2. Carne și grăsime, % min. Din care grăsime, % max. 65 15 Clorura de sodiu, % 1,5...2 Azot ușor hidrolizabil, mg/100 g 50 Staniu, mg/kg max. 100 Plumb lipsa Caracteristici fizice și chimice pentru conserve din carne de vita tabelul 12.3. Carne și grăsime, % min. 55 Clorura de sodiu, % 1,5...2 Azot ușor hidrolizabil, mg/100 g 55 Staniu, mg/kg max. 100 Plumb lipsa Caracteristici bacteriologice. Conservele de carne de porc în suc propriu trebuie să
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
la punctul 1, luat pentru analiză g sau ml ; 0,00585 cantitatea de clorura de sodiu corespunzătoare la 1 ml azotat de argint 0,1 n, g ; Ambalare, marcare, transport și depozitare Conservele de carne de porc și carne de vită în suc propriu se livrează în cutii de tablă cositorita cu un conținut net de 300 g ±10 g și 450 g ±10 g. Cutiile se ambalează în lăzi de lemn cu un conținut maxim de 50 kg sau în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
altul amîndoi tac în răstimpuri pentru că vor pur și simplu să trăiască. Matinală O teorie senzațională descoperită-n crăpăturile tencuielii bucăți de somn cenușiu risipite pe-aleile Parcului o piatră sărată pe care a lins-o un înger precum o vită un nor atîrnat de zenit uscîndu-se precum o pereche de blugi. Clopotul Dangăt de clopot meșteri care făureau un Dumnezeu fluid scînteietor din dangătul clopotului și spre seară îl dizolvau gînditori în Dumnezeul cel adevărat. Dovadă Există arme fluide cum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
și elastic crupa albastră lungă Pace vouă cîmpiilor caselor, calul cu o floare în tîmplă aude calul cu potcoavele arse simțind moartea în cutele negre și dese pace pace înflori și din moarte ochii dați pe spate și lungi ca vitele iubind pămîntul cu boturile arse Pe noi cei care ne-au dus în spate caii să ne ierte atît compunerii și descompunerii malului de unde ies capete de femei vinete: cuie în umbre picioare de mîndre pulpe delicate culcate pe uleiul
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
avem frăție Doar lupta pentru noi ciosvârte, Și roată Lumii se învârte Cu noi lozinci la temelie Și va veni și-o vreme, poate, Când tot Cezarii ne vor face Frăție și egalitate, Cu dumnezeu Satan, în pace Ca niște vite, dobitoace, Îi vom slavi atunci, prin munca, Pe cei ce pâinea ne-o aruncă În timp ce Dumnezeu va tace Privind ce inima, ne face, Și nu vă dă nicio porunca...
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 230. footnote>. Dorul continuu al omului după Dumnezeu cu Care se știe înrudit Umanitatea este orientată spre Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie al Nyssei - De vita Moysis este un tratat devotat evoluției vieții spirituale, pentru că voința umană este neîncetat solicitată să transforme patima în virtute. Contingența umană - cu adevărat, întreaga ființă contingentă - este autentificată prin deschiderea sa în fața Divinului. Este creată de Dumnezeu pentru a-și
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
bun”<footnote Idem, Contra Eunomium, P. G. XLV, col. 797A. footnote>. Îndumnezeirea în gândirea Sfântului Grigorie este o urcare interioară, perpetuă, către unirea cu Dumnezeu; ea „nu are decât o limită, aceea de a nu avea niciuna”<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 300D. footnote>. Când vorbește despre firea inteligibilă, Sfântul Grigorie precizează că, la rândul ei, aceasta este împărțită: „una este necreată și făcătoare a celor ce sunt, ea fiind pururea ceea ce este și totdeauna fiind la
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Unirea sufletului cu Dumnezeu, învață Sfântul Grigorie, rămâne totuși numai o părtășie la El, neavând în sine însăși fericirea, ființa și binele nemărginit<footnote Idem, Ad Ablabium quod non sint tres dii, P. G. XLV, col. 121. footnote>. Lucrarea De vita Moysis este, de fapt, o recenzie extinsă a ideilor lui Origen asupra acestei teme și poate fi considerată ca o sursă majoră pentru doctrina gregoriană a îndumnezeirii, exprimată în alți termeni. În această lucrare, Sfântul Grigorie descrie dinamica participării la
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
și a reînnoirii statornice în viața spirituală<footnote Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944, p. 293. footnote>. Referindu-se la participarea la Dumnezeu, în aceeași operă De vita Moysis, Sfântul Grigorie adaugă: „Ceea ce mi se pare că Moise, în lumina teofaniei, a înțeles, este că nici unul dintre lucrurile care cad sub simțuri nu subzistă în mod real, în afară de Ființa transcendentă de Care întreg universul atârnă. În nici o făptură
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
participarea la ființă. Ființa cu adevărat reală este ceea ce este imuabil, care nu este subiect nici al creșterii, nici al împuținării, la care toată creatura participă și care nu se diminuează prin această participare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 333B. footnote>. Conceptul de participare este elaborat și în Despre facerea omului. Sfântul Grigorie a realizat această operă pentru a completa Hexameronul Sfântului Vasile, după moartea neașteptată a fratelui său. Astfel, își ia întregul impuls
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
la Dumnezeu (μετουσία Θεοῦ), și nu în cel al îndumnezeirii. Dumnezeu reprezintă virtutea absolută (ἡ παντελὴς ἀρετή). Prin urmare, „oricine urmărește virtutea adevărată participă la nimeni altceva decât Dumnezeu” (oὐδὲν ἕτερoν ἢ Θεoῦ μετέχει)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 310A. footnote>. Aceasta nu înseamnă că Îl posedă pe Dumnezeu, pentru că, din moment ce acest bine nu are limite, dorința însăși a participantului nu are punct de oprire, ci se întinde în infinit. Nici discipolul virtuții nu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de a ridica spre participarea (μετουσία) la bunătăți, nu prin necesitate Și teamă, ci prin dorință (πόθῳ
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic Și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum Și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.), atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât Și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. footnote>. Acestei prime etape succede
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
sufletul este introdus în sanctuarele Cântării Cântărilor, al cărei obiect este unirea (ἀνάχρασις) sufletului cu Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, op. cit., p. 310. footnote>. Totuși, Și prin inducție, percepția gregoriană asupra „înălțării spirituale” (prefigurată, oarecum diferit, în „In inscriptiones Psalmorum”, „De vita Moysis” Și „In Canticum canticorum”) sugerează o evoluție doctrinară Și o profunzime a vieții fiecărui creștin în decursul timpului. Stadiile creșterii spirituale sunt, în nu mai mică măsură, niveluri ale elevării doctrinare<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
progresăm mai mult în cunoaștere, cu atât cunoaștem că Dumnezeu e mai necuprins Și mai ascuns în ființa Sa. Sfântul Grigorie este convins că „adevărata Sa vedere constă în aceea de a nu vedea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 377A. footnote>. Prin vedere trebuie a se înțelege aici cunoaștere. Dar în mișcarea apofatică, necunoașterea Și nevederea - în mod paradoxal - au semnificația unei adevărate cunoașteri. Pe măsură ce urcă spre misterul divin omul se umple de tot
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της επιθυμίας κόρον ευρειν (dorință niciodată satisfăcută)<footnote Ibidem, p. 92-93; a se vedea Și George S. Bebis, „Gregory of Nyssa’s «De Vita Moysis»: A Philosophical and Theological Analysis”, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. XII, nr. 3, 1967, p. 389; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Iată cum definește Sfântul Grigorie această năzuință a dragostei spre Dumnezeu: „Dragostea (η αγάπη
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]