1,784 matches
-
Încălțăminte erau cei mai mici și aici În fundul curții vizavi de magazia de lemne locuia Nuți iubita lui Paul Mormînt seara aceea pe dealul Cociocului după ore așteptarea Înfrigurată a luptei și cînd au apărut țigănușii lui Înarmați cu bricege vitejii mei de la Șincai fugeau de rupeau pămîntul eu slăbănogul eu cavalerul tristei figuri trebuia să le dovedesc că sînt mai tare m-au dus ca pe-o captură la căpetenia lor bravo ești curajos nimeni să nu se mai atingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ai lui Cristos. - Nu e cu putință! - Și totuși este ceea ce am văzut. Nu se mai spune oare că și ultimul Împărat, Frederic, nu ar fi murit, ci Încă mai călărește prin Germania, adunând oameni pentru ultima sa faptă de vitejie? - L-ai văzut și pe el? exclamă poetul neîncrezător. Când? - Multă vreme s-a scurs, răspunse medicul. Pe timpul cruciadei sale. Când Împăratul i-a păcălit pe toți, adăugă el căzut pe gânduri. - Pe cine a păcălit? - Pe păgâni. Și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
DAKON/ KAND SIA TIL KOGAION/ ILMATON HLIO YLO/ PLEISTE NAKTOILO. — Tradu-mi, să nu-mi spui că nu știi, mă interesează citatul, vreau să știu ce zice, se alintă doct Loredana. — Mare e Zeul, întotdeauna și pretutindeni, așa să spună vitejii cei curați când privesc spre Kogaion! Ucenicii să cânte: Sfânt e Domnul Nopții... cum să nu știu, e lege la noi ce scrie acolo, Domnul Nopții, Muntele-Împărat, Marele Preot Dac de acolo, din adâncuri, pedepsește rău de tot, ne păzeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e ca gulerele de aur ale regilor din Tara Ochii aidoma celor patru mări de oțel din Erin Cufundate În negura ploilor. Mavrone go Gudyo El să fie În bătălia voioasă și roșie Printre căpeteniile ce fac mărețe fapte de vitejie Viața să plece din el Ar fi ca și cum baierele sufletului mi s-ar desface. A Vich Deelish Inima mea e În inima fiului meu Viața mea este sigur În viața lui Un om poate fi tânăr a doua oară Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Stanca și o mai avea ca asistentă pe Geta Angheluță. Combinația Moni-Zoe era fantastică, ceva aproape de domeniul paranormalului, căci se completau teribil, constituiau de fapt un tot capabil de fapte din cele mai fabuloase. Examenele noastre erau adevărate fapte de vitejie și patriotism, ne luptam cu noi și cu clasa lui Loghin pe viață și pe moarte, ne adjudecam fiecare victoria, spre bucuria - s-a văzut mai târziu - a teatrului românesc. Pleșuv și definitiv bătrân, Moni trăia cu efervescența unui adolescent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
o mândrie ieșită din comun, de aceea Îi e rușine de mine, pentru că-i cunosc toate punctele vulnerabile. În realitate e un bărbat foarte slab. De fapt, toți avem slăbiciunile noastre, dar În fața altora Încercăm să le ascundem, facem pe vitejii, nu-i așa? În cazul lui, Încerca să facă impresie bună mai ales femeilor, pentru că e obsedat sexual... Cum Îi mai merge? Ce face În Bowery? Spune-mi ce făcea acolo. Nu știu ce face. Doar ne-am Întâlnit și am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o societate modernă, dar și evoluția noastră istorică privită în raport cu așezarea străinilor în teritoriile românești. Mihai Eminescu a iubit România și, ca orice romantic, totdeauna trecutul i-a părut mai frumos, mai plin de oameni mari, de figuri aureolate de vitejie și eroism. De aceea, vorbind despre poporul român se vede în textele lui totdeauna o undă de durere când se raportează la prezent și o înflăcărare când își amintește de marii bărbați ai istoriei noastre: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
să meargă în armată, pe câmpul de luptă, și balade strânse-n vatra dorului "ca trei frați dintr-o tulpină" trezind în poet mândria românului ce-și ară locul, îl însemânțează și-i culege roadele existenței sale, iar faptele de vitejie al înaintașilor îi sunt prilej de-a râde-n zori de zi fericit. Dacă e într-o sfântă Vineri, după apus (când soarele stropește în culori de curcubee după geana munților) cu dragoste de poet neîntrecut al comparației, personificării și
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
Articolele Autorului Ca un izbăvitor al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctori, împăraților ajutător, purtătorule de biruință, mare mucenice GHEORGHE, roagă pe Hristos - Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre ! În Iconografia divină a Cerurilor, două Nume strălucesc prin simbolul Vitejiei lor absolute: IISUS HRISTOS-BIRUITORUL, Cel Care a biruit Lumea, Răul și Moartea și Dacul nostru, Sfântul Mare Mucenic GHEORGHE-PURTĂTORUL DE BIRUINȚĂ. Sf. M. Mc. Gheorghe este Unul dintre cei mai iubiți Fiii ai Cerului și unul dintre cei mai apropiați
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-14 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XVIII Lupta lui Mărțișor cu vitejii lui Soare-Împărat În timp ce furiosul împărat încerca să-și înduplece fiica de a renunța la plecarea cu Mărțișor, bietul flăcău și prietenul său rezemau un perete din apropierea unui cuptor, chirciți pe vine, căzuți pe gânduri. Norocel avea ochii plânși și nici
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
snopesc. Acum, ce crezi că va face împăratul? O să ne mai supere? - Bineînțeles! Crezi că l-ai lămurit? Nu-ți iartă el acest afront! Îți mai trimite el alte matahale, mai fioroase. Așa că... pregătește-te! - Până nu-i cotonogesc toți vitejii, nu-l voi convinge că am, totuși, intenții lăudabile, zise Mărțișor. Să vină... N-apucă să termine vorba, că ajunse până la el vuietul tunetelor și trosnetelor făcute de Uragan de Foc. Încă nu se deschisese ușa 666, că vuietele se
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
neconvenționale, medicină holistică... Toate au stârnit curiozitatea romanilor. Inclusiv zăcămintele de la Roșia Montană! Începe o perioadă grea pentru daci. Urmare și a faptului că unii, treceau deseori Dunărea. După una, după alta! În trei războaie grele, dacii și-au demonstrat vitejia. Recunoscută prin înălțarea columnei din buricul Romei imperiale. Se pare că învingătorii nu au capturat tot tezaurul dac! Unii îl caută și-n zilele noastre pe la Sarmisegetuza Regia, dar și la Sarmisegetuza Ulpia! Mai o brățară, mai un coson ... Pe
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
așa surprins... Multe gânduri tulburate, Aleargă, în libertate, Și-apare Ea, O stea în noaptea mea... Așteptând un fulg de nea, Pe năsucul ei să cadă, Ca să-mi simtă dragostea, Pe care nu vrea s-o vadă... Și tu, albă vitejie, M-ai lăsat acum, la greu... Asta nu ți-e mai mândrie ... Cât de-aproape ți-am fost eu ! Și tu, val întins de nea, Ce mințile-mi acoperi. Stând cu gândul doar la ea, Cum mi te mai descoperi
SUSPINÂND... DE DENIS SULINŢAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363567_a_364896]
-
care unele regimente au fost integral nimicite. Ion Muțiu, după ce a făcut școala de ofițeri, s-a înrolat cu gradul de sublocotenent în armata română participând la luptele de la Mateiaș-Dragoslavele-Predeal și Predeluș, ulterior la luptele de la Mărășești, săvârșind fapte de vitejie deosebită pentru care a primit ordinul „Virtutea Militară” și medalia „Ferdinand I cu spadă”. După terminarea războiului s-a căsătorit cu o rucăreancă, Ortansa Năstăsescu, dintr-o veche familie de moșneni, devenind fiu adoptiv și activ al acestei frumoase și
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
Cartea a III-a: «Taina Monumentului Sacru»; • Cartea a IV-a: Columna lui Traian; • Cartea a V-a: «Zalmoxis și Eminescu - genii ale neamului românesc». Columna, martor al războaielor dacice ale lui Traian, elogiază victoria romană, dar și demnitatea și vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpații Daciei. Original monument al artei antichității, a geniului artiștilor romani și greco-romani, «comoară cu șapte peceți» - cum a denumit-o Momsen, Columna este speranța de
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
însă mai bine de un an și tânărul nu mai apăruse. Cei mai mulți îl uitaseră, iar unii își aduceau aminte de el doar când poposeau la câte un han și cu o ulcea de vin pe masă își povesteau faptele de vitejie alături de căpitanul care lovea dușmanii cu paloșul său. Voievodul ar fi vrut să-l aibă iarăși alături, căci dușmanul ajunsese din nou la Dunăre, de astă dată cu o oaste mult mai numeroasă. În acel an se anunța o recoltă
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
e aproape!... În acel moment pâlcurile de oșteni care se retrăseseră pe o colină înspăimântați de forța adversarului, priveau uimiți la minunea care se petrecea acolo jos, unde un călăreț coborât parcă din văzduh deschidea cărare printre vrăjmași. Încurajați de vitejia celui de lângă vodă, se avântară și ei în bătălie. - Înainte, după vodă!... La luptăăăă!.... Înainteeee!... - Ăsta-i Paloș al nostru!... A înviat din morți!... Uraaaa!... Înainteee!... Astăzi vom zdrobi vrăjmașul!... Înainteeee!... Cei doi se treziră față în față. Vodă tună
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
caporalului Nathan Cirillo. Parcurgând acest capitol mi-am dat seama că am ochii plini de lacrimi... talentul doamnei Elena Buică transcende limitele genului devenind un Imn înălțat marilor valori care au dus omenirea pe culmi, așa cum ar fi dăruirea totală, vitejia, datoria, generozitatea, conștiința vibrândă în fața taifunului malefic al terorismului. Și în același timp acest capitol, care ar merita citat în întregime, este și o caldă lecție pentru poporul român. Pentru noi toți cei care facem parte din Specia umană. Redăm
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
și-a descoperit capul, a luat poziția de drepți și a salutat ostășește, apoi, cu mâna la inimă, a păstrat un moment de reculegere. Continuându-ne drumul, mi-amintesc cât de tulburată am fost când am aflat despre faptele de vitejie rămase mărturie, printre altele, și prin acest cimitir. Înainte de toate, ceea ce m-a tulburat atunci, a fost, nu atât povestea în sine care era prea puțin pe înțelesul unui copil de 10 ani, ci ceea ce îmi spunea glasul tatălui meu
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
oamenii sub priviri și să le dea cinstirea cuvenită, să știe că avem o istorie cu care ne mândrim, a adăugat părintele. De pe pereți, chipurile voievozilor țării noastre ne privesc cu ochii vii, care ne amintesc pilduitoarele lor fapte de vitejie și dragoste neabătută de neam și țara, voievozi cu care ne putem mândri că au scris pagini de aur în istoria noastră, că au luptat ca să păstreze neatârnată moșia strămoșească, adevărat miracol, împotriva valurilor de năpăstuire. În liniștea ce ne
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
fel de luptă, jumătate rugă, jumătate rug. Dulcineea n-a existat. A existat doar un om care avea nevoie să supraviețuiască, ca toți oamenii; de altfel, simplul fapt, sau faptă de a trăi de multe ori e un act de vitejie și—pentru a putea trăi--ca să poată suporta realitatea creată de lumea din jur și de Dumnezeu avea nevoie de realitatea făurită de el însuși, avea nevoie de amăgiri, avea nevoie de un vis. Puterea de a ne crea visele
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
zi, insuficient dacă e să te iei după părerea unor vecini. Luni dimineața, de sub suportul metalic al roții din față, flutură ca un steag glorios, pantalonii unei pijamale galbene, de pe care zâmbesc niște cățeluși albaștri. Vineri după-amiază, steagul purtat cu vitejie în bătăliile din grădiniță, etalează niște ciudate pete maronii, la a căror proveniență este mai bine să nu ne oprim în povestea noastră. - Săr-mâna Tanti Magda, îmi strigă, ciocănindu-mi cu degetele lipicioase în geamul lateral al mașinii abia scoase
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
așeza, fără să facă stricăciuni în jur. În fine, apăru și generalul Prăpădenie, țanțoș și țâfnos ca un curcan, umflându-și pieptul plin de decorații. Nervos, tot învârtea în mână o biciușcă plumbuită. Aici trebuie să facem observația că toți vitejii împărătesei mai aveau în dotare, pe lângă armele cuvenite, și câte un harapnic mai mic sau mai mare, după grad, destinat în special subordonaților. Numărul de noduri plumbuite la harapnic indica locul ocupat în ierarhia imperiului. Fiecare era obișnuit să încaseze
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
a strălucit în al său cuvânt Punând tot sufletul în cufăr... Un cufăr cu speranțe pentru țară L-a deschis să știe toată lumea, Viața nostră era destul de-amară, Ca azi, ieri i-a arătat asprimea... Scri-sa scrisoare, cu vitejia lui Mircea, Și cu îngâmfarea acelor otomani, El își dorea din suflet pacea, Dar umbre hâde-l urmăreau, tirani... A amendat crunt prostia-n floare, Iar snobismul, dur l-a creionat, Cu iubire multă și candoare, Femeia în versuri multe
EMINESCU de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368069_a_369398]
-
1716, la Petervarad, pe Dunăre. Nu înțeleg de ce Ludovic al Franței refuză în continuare serviciile viteazului general, Eugene de Savoya? - Cum, Mărite Doamne, nu știați că a fost autorul unei coaliții împotriva regelui? - Poate, eu l-am admirat întotdeauna pentru vitejia lui, genialitate în conducerea armatei. Dacă aș avea o armată!... Ce pot face cu albanezii ăștia, mercenari! Se opri iar aruncându-și privirea spre o statuetă chinezească ce reprezenta o fată cu o harpă. Cu ochii la ea i se
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]