KorAP: Find »[drukola/base=vitejie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...73 >

1,808 matches

Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421

boieri Urdăreni și ale rudelor lor moșnenii Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să acceadă la demnitățile de mare paharnic și mare spătar și să adune o mare avere, datorită vitejiei sale . În acest sens este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește lui Lupu al doilea paharnic satul Ponorălul ( lângă Balta , azi dispărut ), cu tot hotarul și din câmp și din pădure și din apă și din vadul

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
sluga Domniei mele, pe Lupu al doilea paharnic cu acest sat mai sus scris, pentru credincioasa și dreapta slujbă ce a slujit domniei mele și pentru vărsarea de sânge ce a făcut înaintea domniei mele 10. Impresionat de faptele de vitejie ale acestui erou, cunoscutul istoric interbelic, Constantin V.Obedeanu, în studiul intitulat sugestiv Boierii Mehedințeni- Glogoveni (Arhivele Olteniei, VI, 1927, nr.29-30, p. 155-156) face o schiță a vieții lui Lupu Mehedințeanu, cel care în vremea domniei lui Alexandru Iliaș

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
cale o răscoală a boierilor naționaliști care se împotriveau elementelor străine, asupritoare de țară. Tot aici, arăta istoricul amintit, au strălucit două secole în istoria noastră membri din această familie Mehedințeanu, care pentru actele lor de mare virtute, bravură și vitejie au dobândit, prin hrisoave de la domnii ulteriori pământeni recompense și favoruri (p.155). Autorul (C.V.O.) și-a pus întrebări despre originea numelui și a familiei, arătând că în catagrafiile de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta dusă împotriva elementelor grecești spoliatoare, ca lider al unuia dintre primele revoluții

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
iar uciderea sa prin trădare, de către pașa de la Silistra 13, rămâne o pildă de sacrificiu pentru cauza națională, exemplu urmat mai apoi și de faptele patriotice ale altor boieri și domni români, până la Tudor Vladimirescu. Tradiția cultă despre faptele de vitejie ale lui Lupu Paharnicul Mehedințeanu s-a păstrat în județul Mehedinți până spre sfârșitul secolului al XIX lea, fiind consemnată și de Al Slătinescu Sever în interesanta sa monografie Mehedințiul și Catatea Severinului, (vol. I, Tr Severin 1912, p.81

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
Corola-blog/BlogPost/375328_a_376657

în Reims, unde este foarte cunoscut, astfel că istoria duelului meu cu prințul intră destul de repede în folclorul local ( fiind primul duel în ultima sută de ani! ), creându-mi, pe de o parte, o faimă deplasată în raport cu faptele mele de vitejie și intrând în atenția pliției locale franceze, pe de altă parte. Aproape de amiază zăresc o mașină cu inscripția „ Police” oprind în curtea castelului, din care coboară un tip gen Bourvil, care își exprimă dorința de a vorbi cu mine. David

DRUMUL APELOR, 49 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492602509.html [Corola-blog/BlogPost/375328_a_376657]
Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816

fost rege în Tracia. Când am fost cuceriți, am fost luat ca sclav de către romani. Voi lupta astăzi, ca gladiator, în prima coridă cu tauri, ce va avea loc în această țară. -Dar este periculos. Trebuie multă experiență, curaj și vitejie în lupta cu taurii. Ați fost antrenați pentru așa ceva ? îl întrebă Cornelia. -Nici eu, nici tovarășii mei nu am mai participat la așa ceva, răspunse tânărul. Nu știm ce ne așteaptă. Probabil că vom sfârși tragic cu toții. Dar mie nu-mi

FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1475274018.html [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
Corola-other/Science/83091_a_84416

războaielor religioase (secolul al XVI-lea), ocupat de germani în 1870 și bombardat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În fața Catedralei Saint Croix (distrusă de hughenoți și reconstruită de Henric al IV-lea) o impresionantă statuie de bronz glorifică vitejia Fecioarei din Orlèans, chiar dacă destinul ei a fost apoi atât de ingrat (prizonieră la englezi, vândută francezilor, a fost acuzată de vrăjitorie de Tribunalul Inchiziției și arsă pe rug, în 1431). Reabilitarea morală a eroinei s-a făcut abia în

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
parcursul timpului, ca toate marile edificii medievale, a suferit unele modificări și adăugiri. La extremitatea de est a Catedralei se găsește Capela lui Henric al VII-lea, capodoperă arhitecturală, denumită și Capela Ordinului Jartierei, unde cavalerii renumiți prin fapte de vitejie primeau această înaltă distincție. Se mai păstrează și astăzi steaguri ale cavalerilor cruciați care stârnesc interesul specialiștilor și încântarea publicului. Catedrala a servit și de necropolă pentru familia regală, aici avându-și mormintele Henric al III-lea, Henric al VII

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
nordul Europei, avanpost al Hansei germane. Până în secolul al IX-lea s-au menținut neatinse ritualurile păgâne. Petreceau zgomotos pentru a-și sărbători victoriile în lupte. Muzicanții cântau la harfe și fluiere, iar poeții recitau poeme lungi despre fapte de vitejie. Informațiile păstrate în tradiția orală și consemnate în scris la sfârșitul secolului al XIX-lea în Edda, o culegere a vechilor legende, saga, amintesc de Panteonul vikingilor care, ca și a celorlalte popoare germanice, cuprinde triada: Odin sau Wodan, zeul

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Corola-blog/BlogPost/344235_a_345564

parte trăsătură lui specifica.Stramosii noștri, daci, erau oameni simpli care se ocupau cu creșterea albinelor și vânătoare, dar care au fost cu greu cuceriți de Traian.De-a lungul timpului au fost sub dominația mai multor imperii dar prin vitejia și bărbăția lor au devenit un popor liber.Atrasi de bogăția munților noștri, de câmpiile cu pământ bogat, multe puteri s-au luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a

TARA MEA! ROMANIA ESTE TARA MEA! de MIHAELA CIOLAN în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Tara_mea_romania_este_tara_mea_.html [Corola-blog/BlogPost/344235_a_345564]
Corola-blog/BlogPost/385160_a_386489

21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ne revoltăm un pic și-n apatie cădem apoi ușor și prea curând, căci resemnați precum ciobanul blând suntem convinși c-așa a fost să fie. Revolta noastră ține până când ne plictisim de-atâta vitejie și ne convingem că e nebunie să stai în față sau să ieși din rând. Dacă ne calcă hoții în picioare sau ne ucid cu ură și în chin, în resemnarea noastră ne apare ca hotărât din veacuri de destin

RESEMNAŢII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1463854582.html [Corola-blog/BlogPost/385160_a_386489]
Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080

lui artistice la aducerea aminte a timpului în care se lăsa vrăjit de întregul conținut sincretic al șezătorilor serilor lungi de iarnă, extaziat de prezentarea textelor memorate ale talentaților interpreți ai satului: ghicitori, povești, basme, doine și cântece vechi de vitejie sau de haiducie. Cele 400 de texte, care însumează lirica populară, în manuscrisul 2260, 315-328 ce se găsește la Biblioteca Academiei, sunt culese o serie de cântece de lume și irmoasele(11) ce cuprind peste o sută de texte. Pe lângă

SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381

măsuri de apărare, nu pune mâna pe ciomag să-i întâmpine pe vrăjmași, ci începe să lăcrimeze și să bocească, cerând sfat și ajutor de la soră, de la mamă...Este și cazul lui Ghilgameș. Nici lui nu i se poate contesta vitejia printre semeni, zei ori eroi de care a dat dovadă cu multe prilejuri. Totuși, moartea lui Enkidu i-a provocat multă întristare, l-a tansformat în ,,altă ființă”; iar călătoria îndepărtată și grea, cu scopul de a descoperi un răspuns

DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
a găsit o fericită formă de exprimare în spațiul carpatic (acel spațiu mioritic gândit de poetul și filosoful Lucian Blaga). Moartea se arată a fi aceeași pentru toți, ineluctabilă, și nimeni nu-și poate etala (decât grotesc, am putea spune) vitejia în fața ei. Omului nu-i rămâne decât să înțeleagă adevărul relevat o dată pentru totdeauna, desigur unul consolator: ,, moartea trece drept o renaștere, dar în condiții mult mai grele, în sensul că trecerea se face spre lumea nevăzutelor, în cosmicitate”. (pag

DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273

putea zidi măreața catedrală a păcii și bunăstării unui popor, atât de vitregit de soartă. Că vor cădea unii, pentru a se ridica alții. Că va dispărea pentru veșnicie: minciuna, fățărnicia, egoismul, lașitatea, luându-i locul omenia, bunătatea, adevărul, onoarea, vitejia, mândria de a fi român! Tuturor acestor eroi, pentru curajul și jertfa lor, le sărut ochii, probabil astăzi, la fel de înlăcrimați ca și atunci, iar părinților lor, le sărut durerea, probabil la fel de mare ca și atunci... „Eu, te iubesc, România mea

GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Editorial_gheorghe_a_stroia_a_fost_odata_22_decembrie_ziua_sperantei_fara_chip.html [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880

oamenii sub priviri și să le dea cinstirea cuvenită, să știe că avem o istorie cu care ne mândrim, a adăugat părintele. De pe pereți, chipurile voievozilor țării noastre ne privesc cu ochii vii, care ne amintesc pilduitoarele lor fapte de vitejie și dragoste neabătută de neam și țara, voievozi cu care ne putem mândri că au scris pagini de aur în istoria noastră, că au luptat ca să păstreze neatârnată moșia strămoșească, adevărat miracol, împotriva valurilor de năpăstuire. În liniștea ce ne

MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343

PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-14 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XVIII Lupta lui Mărțișor cu vitejii lui Soare-Împărat În timp ce furiosul împărat încerca să-și înduplece fiica de a renunța la plecarea cu Mărțișor, bietul flăcău și prietenul său rezemau un perete din apropierea unui cuptor, chirciți pe vine, căzuți pe gânduri. Norocel avea ochii plânși și nici

MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
snopesc. Acum, ce crezi că va face împăratul? O să ne mai supere? - Bineînțeles! Crezi că l-ai lămurit? Nu-ți iartă el acest afront! Îți mai trimite el alte matahale, mai fioroase. Așa că... pregătește-te! - Până nu-i cotonogesc toți vitejii, nu-l voi convinge că am, totuși, intenții lăudabile, zise Mărțișor. Să vină... N-apucă să termine vorba, că ajunse până la el vuietul tunetelor și trosnetelor făcute de Uragan de Foc. Încă nu se deschisese ușa 666, că vuietele se

MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765

Acasa > Strofe > Valori > AI GRIJĂ Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De limba ce-ți lăsară Ai tăi înaintași, De limbă și de țară, Ai grijă cum le lași. Demni, cu vitejie, Strămoșii tăi luptară Ca să-ți lase ție O limbă și o țară. Dar lumea azi se schimbă Ca-mpinsă de-un resort, Ai grijă deci, de limbă, De datini și de port. Când limbile se plimbă Ca păsările-n zbor, Ai

AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1397027613.html [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968

estetice. La Vasile Alecsandri predomină plăcerea de a scrie. Aceași bucurie o simte citind scrisorile altora, ajungând să facă abstracție de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările: „Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată

VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările: „Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată eroi.Inima mea a luat proporții care mă înăbușe de când cu cele petrecute la Grivița.În sfârșit, sîntem cineva în

VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto

REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 1026 din 22 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de

REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN Ștefan Lucian Mureșanu, PhD Motto: Necessitas non habet legem. Effugere non potes necessitates, potes vincere! (Seneca, Epistole, 37, 3) Cuvintecheie:Evul Mediu latin,cavaler,voinic,viteaz, haiduc,războinic, epopee 1. Încercare de etimologizare a sensului cuvintelor vitejie și cavaler În susținerea teoriei sale,privind unitatea culturii europene, pornind de la ansamblul care a fost Evul Mediu latin, Ernst Robert Curtius spunea: geometria demonstreazăprin figuri, filologia prin texte. Reflectând asupra acestei sintagme și a titlului lucrării, a definirii conceptelor

REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]