1,673 matches
-
pe criterii științifice. Ion Ionescu de la Brad a fost primul specialist din țară, care s-a ocupat de soiurile românești de viță de vie, de sortimentele de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a publicat la Paris o lucrare în care au fost prezentate 23 de soiuri de viță de vie. În etapa de dinaintea apariției filoxerei în România, apare primul Manual de Viticultură (1880) la București, în care autorul V.S. Moga, prezintă 16 soiuri de viță de vie, pe care le consideră ca fiind cele mai bune. În această perioadă viticultura Transilvaniei cunoaște o dezvoltare mai rapidă, ca urmare a evenimentelor istorice care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie. În etapa de dinaintea apariției filoxerei în România, apare primul Manual de Viticultură (1880) la București, în care autorul V.S. Moga, prezintă 16 soiuri de viță de vie, pe care le consideră ca fiind cele mai bune. În această perioadă viticultura Transilvaniei cunoaște o dezvoltare mai rapidă, ca urmare a evenimentelor istorice care se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova, aceasta distruge până în luna noiembrie a aceluiași an circa 810 hectare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova, aceasta distruge până în luna noiembrie a aceluiași an circa 810 hectare de viță de vie. Pentru salvarea patrimoniului viticol, guvernul de atunci
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
permanentă filoxerică, pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în acest an, Ch. Druțu în teza sa de doctorat, descrie 37 de soiuri de viță de vie, folosind terminologia adecvată de ampelografie și admisă la congresele viticole de până atunci. Anul 1902 este marcat de apariția primului tratat de Viticultură, avându-l ca autor pe V.S. Brezeanu, în care, se face descrierea pe larg a soiurilor pentru vin și pentru struguri de masă, românești și străine. În anul 1906 se tipărește a doua ediție a Tratatului de viticultură, care va
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tratat de Viticultură, avându-l ca autor pe V.S. Brezeanu, în care, se face descrierea pe larg a soiurilor pentru vin și pentru struguri de masă, românești și străine. În anul 1906 se tipărește a doua ediție a Tratatului de viticultură, care va fi reeditat în formă completă în anul 1912, în care autorul prezintă pentru prima dată, probleme legate de procedeele viticole culturale, dar și unele aspecte privind soiurile de viță de vie și anume: problema variabilității soiurilor înmulțite pe cale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cultivarea numai a soiurilor de calitate, iar în ceea ce privește varietățile locale, recomandă menținerea celor mai valoroase care trebuiesc ameliorate și eliminarea celorlalte, urmând să fie introduse soiuri franțuzești și ungurești de calitate. Tot la Iași în anul 1913, apare "Revista de viticultură" din fuziunea revistei "Podgoreanu" din Pitești cu "Progresul viticol din Iași". În Transilvania, N. Pop (1908), tipărește la Blaj, în limba română o operă în două părți, în care în prima parte face referiri privind lucrările de înființare și cultivarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor, alegerea portaltoilor și stabilirea sortimentelor, întocmind o schiță ampelografică pentru 12 soiuri românești și 27 străine, care erau folosite la refacerea viilor. Această perioadă se încheie cu apariția unui tratat practic de viticultură a lui D. Anastasiu, în care sunt indicate soiurile corespunzătoare condițiilor climatice din Transilvania. Această perioadă poate fi caracterizată ca fiind cea a refacerii viilor filoxerate, care s-a prelungit până după primul război mondial și care este marcată de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
filoxerate, care s-a prelungit până după primul război mondial și care este marcată de existența și formarea primei echipe de specialiști români, în fruntea căreia s-au aflat Gh. Nicoleanu și V.S. Brezeanu, care au pus bazele științifice ale viticulturii din țara noastră. Etapa dintre cele două războaie mondiale (postfiloxerică) corespunde cu cea a invaziei hibrizilor producători direcți pe terenuri agricole de câmpie, precun și cu o criză economică acută care a condus la prăbușirea prețurilor vinurilor și a băuturilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
economică acută care a condus la prăbușirea prețurilor vinurilor și a băuturilor alcoolice ca urmare a regimului prohibiționist impus se Statele Unite ale Americii. O primă măsură pentru stoparea acestor fenomene a fost înființarea în anul 1912 a unei direcții a viticulturii în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, independentă de cea a agriculturii, și care avea ca sarcină unificarea legislației viticole, ordonarea plantațiilor viticole și lupta comună cu celelalte țări viticole europene împotriva prohibiției. Aderarea României în anul 1927 la O.I.V., cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și lupta comună cu celelalte țări viticole europene împotriva prohibiției. Aderarea României în anul 1927 la O.I.V., cu un program conceput pe plan mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această etapă a fost foarte propice evoluției ampelografiei pe baze științifice, deoarece acum se înființează colecții ampelografice, plantații viticole experimentale, începe procesul de ameliorare a sortimentului viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Ghioroc, rezultată din încrucișarea soiurilor Regina Elisabeta x Chasselas Jaune de Bord și Carola din încrucișarea soiurilor Mézesfehér (Alb mieros) x Perla de Csaba, (citat de Al. Mihalca, E. Lazea, 1990). Din punct de vedere al documentelor legislative în domeniul viticulturii și vinificației, în anul 1932, apare prima lege românească "Legea pentru reglementarea plantațiilor de vii", în care se prevăd primele măsuri privind producerea vinurilor cu denumire de origine, an în care se întocmește și prima hartă viticolă a României de către
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vii", în care se prevăd primele măsuri privind producerea vinurilor cu denumire de origine, an în care se întocmește și prima hartă viticolă a României de către I.C. Teodorescu și I.H. Colțescu, iar în anul 1936 apare "Legea pentru apărarea viticulturii". Pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice și acțiunilor de îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
denumire de origine, an în care se întocmește și prima hartă viticolă a României de către I.C. Teodorescu și I.H. Colțescu, iar în anul 1936 apare "Legea pentru apărarea viticulturii". Pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice și acțiunilor de îndrumare tehnică în viticultură, sub conducerea lui I.C.Teodorescu în perioada 1937-1949, este redactată revista "România viticolă". Lucrările cu caracter ampelografic, de până în anul 1944, sunt diversificate, cuprinzând rezultate științifice ce privesc descrieri de soiuri și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și recomandări de soiuri de viță de vie, contribuții la studii și cunoașterea acestora, unele monografii viticole regionale cu sortimenteler lor (Al. P. Ionescu, 1927 " Varietățile de viță în regiunea viticolă Pietroasa-Buzău"), ecologie viticolă, metodologii ampelografice. O nouă orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care 14 românești și 12 străine, franceze și germane, care au dat cele mai bune rezultate, încercând să propună chiar sortimente pentru podgoriile Drăgășani, Dealu Mare, Odobești și Cotnari. O carte completă și complexă din această perioadă este "Tratatul de viticultură" a lui Bernaz D., Billeau A. și Hogaș C. (1937), în care în volumul V face o descriere a portaltoilor, hibrizilor producători direcți și a unui număr de soiuri după țările de origine, întrebuințând o clasificare după direcția de producție
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dintre cele două războaie mondiale, activitatea ampelografică a fost intensă, o parte din realizările înregistrate stau astăzi la baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă pe alcătuirea sortimentelor, publicându-se lucrări științifice cu nuanțe ampelografice, respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de viticultură", editat în două volume de (At. Bulencea, 1947), în care sunt informații și despre soiurile de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
respectiv, "Bazele de constituire a unui sortiment pentru producerea vinului de masă" (T. Martin, 1944), " Problema sortimentelor în viticultură și repercusiunile ce le exercită asupra comerțului de vinuri" (Gh. Constantinescu, 1945) și "Ampelografia și uvologia" (C. Vartic, 1945), "Manualul de viticultură", editat în două volume de (At. Bulencea, 1947), în care sunt informații și despre soiurile de viță de vie. De asemenea, se publică articolul " Ce este și cum trebuie să fie Ampelografia" la Cluj în revista "Agricultura" de M. Oprean
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cursul de "Ampelografia și selecția viței de vie" ce aparține profesorilor T. Martin și M. Neagu, 1953. Realizarea sortimentelor de soiuri pe direcții de producție și delimitarea arealelor de cultură a viței de vie, s-a făcut prin lucrarea "Raionarea viticulturii" în anul 1959, lucrare ce a fost îmbunătățită în permanență, continuând până în anii din urmă. Pentru dezvoltarea în continuare a viticulturii pe baze științifice s-a impus ca o necesitate extinderea rețelei de cercetare, la nivelul principalelor regiuni viticole: Blaj
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]