491 matches
-
Goții devastează Roma 418 Așezarea vizigoților în Aquitania 451 Invazia hunilor lui Atila Bătălia din Cîmpiile Catalaunice 476 Sfîrșitul Imperiului Roman în Occident Către 496 Victoria lui Clovis asupra alamanilor la Tolbiac Botezul lui Clovis 506 Victoria lui Clovis asupra vizigoților la Vouillé 533-563 Recucerirea Occidentului de către Justinian Către 537 Modelul Sf. Bendict 590 Sf. Colomban în Galia 590-604 Pontificatul lui Grigore cel Mare 594 Moartea lui Grigore din Tours 610 Începutul învățăturii lui Mahomed 622 Hegira 632 Moartea lui Mahomed
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
evoluează, nu atât prin convertiri, ci mai ales prin cuceriri succesive de teritorii și populații. Într-o continuă expansiune califatul umaiad Al-Walid I își continuă cuceririle poruncind ca în 711 să se treacă Gibraltarul. După lupte succesive este distrus regatul vizigot, creștin, și vor continua cucerirea peninsulei Iberice înspre Pirinei. Ei sunt opriți la Toulouse de francii conduși de Odo de Aquitania în 721 și trimiși peste Pirinei după bătălia de la Poitiers din 732 condusă de Carol Martel. În final teritoriul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iubea religia strămoșească, i-a poftit pe noii veniți să fie alături de restul neamului său în cele iubitoare de Sîntu, iar episcopul iudeo-creștin pufăie furios: ,,împăratul Valens, răpit de perfidia arienilor... a trimis la ei predicatori din partea sa... Astfel și vizigoții au fost făcuți de către împăratul Valens mai degrabă arieni decît creștini.” În pa-ragraful 133 autorul spune supărat foc despre înrăiții predicatori ,,arieni”, adică geți și practicanți ai ,,religiei lui Zamolxe”, că i-a zăpăcit atît de rău pe noii veniți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Pământul vechii Dacii și locuitorii ei au suportat - după cucerirea romană - timp de o mie de ani invaziile a nenumărate popoare migratorii, venite în majoritate de la nord-est. În primele secole ale erei noastre, au navălit sarmații, roxolanii, vandalii, goții, taigalii, vizigoții cu triburile lor greutungi și teringi și ostrogoții, determinând Roma să-și retragă legiunile pe linia Dunării și să părăsească Dacia Felix, în fapt numai, și temporar între anii 271-272, pentru că în drept ea nu a cedat-o nimănui niciodată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Civitate Dei contra Paganos, este titlul complet al lucrării * De Magistro (Despre învățător) * Confessiones (Confesiuni) Învățăturile. De Civitate Dei a fost scrisă într-un moment de criză în care Apusul era descumpănit în fața invaziei și jefuirii cumplite a Romei de către vizigoții lui Alaric în 410. Concepută inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, lucrarea a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului, iar idealul augustinian a constituit punctul de plecare pentru
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cînd au ajuns în Peninsula Iberică, au fost în măsură să aducă aceste opere în atenția europenilor. S-a creat astfel curînd necesitatea înființării unor centre de traducere, între care cel mai vestit a fost Toledo (veche capitală a regatului vizigot), oraș caracterizat printr-un amestec eterogen de populații, religii și limbi diferite și printr-o clasă de intelectuali arabi, evrei și europeni. Acest climat, care a favorizat comunicarea culturală și lingvistică între lumea occidentală și cea orientală, a permis Occidentului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cel pe care se vorbește astăzi. Înainte de romanizare teritoriul respectiv a fost locuit de mai multe popoare, de diferite origini, dintre care mai importante sînt triburile iberice, celte și basce, iar, după romanizare, au venit popoarele germanice, între care și vizigoții, întemeietori ai unui regat puternic cu capitala la Toledo. Ei au fost însă atacați de arabi, la începutul secolului al VIII-lea, aceștia ocupînd peninsula și stăpînind-o pînă în anul 1492 (în același an în care a fost descoperită America
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Peninsulei iberice, de unde s-a extins spre sud. Înainte de cucerirea romană, teritoriul portughez a fost locuit de triburi iberice (neindoeuropene), între care și lusitanii, și de triburi celtice. În secolul al VI-lea, acest teritoriu a fost înglobat în regatul vizigoților, iar în secolul al VIII-lea a fost ocupat de arabi. Portugheza are cîteva dialecte peninsulare și insulare și un dialect iudeo-portughez, vorbit de unii dintre evreii din Olanda. Această limbă a fost influențată, mult mai mult decît spaniola, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care s-a format retoromana. Sub presiunea dialectelor italiene din sud și a celor germanice de tip bavarez din nord, însăși unitatea retoromanei este însă compromisă, printr-o fragmentare accentuată și prin lipsa unor posibilități unificatoare. Una dintre ramurile goților, vizigoții, după o ședere, începînd cu secolul al III-lea, în teritoriul fostei Dacii și în vecinătatea lui balcanică, au fost alungați de huni la sfîrșitul secolului al IV-lea și s-au deplasat spre vest, ajungînd, în secolul al V
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
centrul Belgiei actuale, ca supuși ai imperiului. La începutul secolului al V-lea însă, francii au început să se extindă, luptînd împotriva romanilor, și au ocupat întreg nordul și centrul Franței pînă la rîul Loire, unde au ajuns vecini cu vizigoții, precum și teritoriul Belgiei împreună cu zonele învecinate. Astfel, treptat, francii au ajuns să realizeze cel mai extins și mai durabil regat dintre toți germanicii, iar poporul romanic format pe teritoriul ocupat de ei le-a preluat numele. Treptat însă, în nordul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
consecințe, cît și prin sursa germanică, adică prin limba sau varianta germanică din care au pătruns împrumuturile. Cele mai numeroase cuvinte de origine germanică există în graiurile galo-romanice, adică franceze, unde predomină elementul franc, urmează graiurile provensale, cu predominarea elementului vizigot, și cele franco-provensale, cu numeroase elemente burgundice. După aceea, vin graiurile italiene, în special cele nordice, care posedă cuvinte ostrogo-tice și lombardice și, în sfîrșit, cele iberoromanice, cu elemen-te vizigote, vandalice și suebice. În afară de cuvinte propriu-zise, limbile romanice occidentale posedă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
după retragerea aureliană (anul 271 d. Hr.), s-au succedat valuri ale populațiilor migratoare timp de aproape 1.000 de ani, iar ele au fost mai mult sau mai puțin asimilate de localnici: goții, cu cele două ramuri (ostrogoții și vizigoții, în secolele III-IV), hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spun din ordin superior, alții pretind de către directorul închisorii căruia Pantazescu îi încredințase secretul unor ascunzători fictive unde s-ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.171* 396 bucureștii de altădată 171. Furtul „Cloștii cu puii de aur“, celebrul tezaur vizigot sau ostrogot descoperit în 1837 în apropierea satului Pietroasa (azi Pietroasele) din județul Buzău, din care se mai păstrează doar 12 piese aflate la Muzeul de Istorie a României, a avut loc - aproximativ în împrejurările descrise de Bacalbașa - nu chiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
senzoriale, gustul În primul rînd. Ultimul capitol al cărții, LV, se numește Sfîrșitul lui Sofiius. Sofiius este secretarul Împăratului Syagrius. După moartea stăpînului, el primește Într-o bună zi vizita unui Învățat de la curtea din Toulouse a lui Alaric, regele Vizigoților. El este cel care-i aduce vestea ultimelor cuvinte ale regelui Romei Înainte de moarte - „Unde sînt umbrele?” și-l Întreabă pe secretar ce vor să Însemne vorbele acestea. Iar Sofiius Îi arată Învățatului umbrele stejarilor din curtea palatului - umbrele naturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-i este permis să ignore canoanele" (21 iulie 429. Cf. Jaffe 2, nr. 371; Mansi, IV, col. 469). În concordanță cu aceste cuvinte este și Conciliul al IV-lea din Toledo (a. 633) care, după refacerea disciplinei ecleziastice în regatul vizigoților, eliberat de arianism, stabilea: "Preoții să cunoască Sfintele Scripturi și canoanele", deoarece "ignoranța - mama tuturor erorilor - trebuie evitată mai ales de către preoții lui Dumnezeu" (can. 25; Mansi X, col. 627). De fapt, în decursul primelor zece secole au apărut nenumărate
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
indiciu în acest sens. El provine din latinescul "paganus", care însemna locuitor al satului. Totuși în accepția romănilor, sensul cuvântlui va fi neechivoc, acela de "necreștin" și nu de "sătean". Primii migratori ce au prădat și invadat frecvent Transilvania postromană, vizigoții, au lăsat urme culturale cunoscute drept Cultura Santana de Mures unde a fost descoperită o importantă necropolă vizigotă. Cultura Santana de Mures acoperă o zonă din nord-estul României de azi și a Ucrainei. Trebuie totuși precizat aci, că dat fiind
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
refugiază de frica unui conflict armat cu hunii, la sud de Dunăre. Nu același lucru le reușește goților de est (Ostrogoți), de dincolo de Nistru, care sunt învinși și supuși de huni, urmându-i timp de 80 de ani prin Europa. Vizigoții, vor continua migrația prădătoare prin Europa, și în primele decenii ale secolului următor vor ajunge până în Galia și Spania. , ci în Câmpia Panonică cunoscută și sub numele de Bazinul Panonic. Următoarea populație migratoare care se stabileste la est de Dunărea
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
sunt supuși de autoritățile imperiale locale declanșează o mare răscoala antiromană. În Bătălia de la Adrianopol de la 9 august 378 , prin care o angajează fără a mai aștepta sosirea contingentelor din Occident conduse de Grațian, armata romană a fost înfrântă de vizigoții lui Frithigern, sprijiniți de contingente ostrogote, iar Valens și-a găsit moartea pe câmpul de lupta. Pentru că Valentian al II-lea (împăratul Vestului), fiul lui Valentian I, ce se declara arian, nu avea nici un rol decisiv în politică internă a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din Alexandria. Istoricul Procopius a estimat că statul dispunea de rezerve de o suma de 320 000 de livre de aur (65-70 milioane $). În 518, bătrânul împărat cu un ochi albastru și un ochi căprui murise. Dinastia Leonidă se încheiase. Vizigoții devin foederati ai imperiului căci apărau linia dunăreană și furnizau trupe auxiliare, dar după creștinarea pe rit arian și nemulțumirile față de fiscalitatea împovărătoare, aceștia se revoltă și îi înving pe romani la Adrianopol în 378. Theodosius le permite să se
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
punct de vedere comercial și economic, urmărind să întrețină relații pașnice cu ele Iustinian a dus războaie ofensive împotriva regatelor germanice din Europa de Vest, Persiei, în Est, și slavilor, din Nord, ce au fost încununate de succese răsunătoare. Vandalii, ostrogoții și vizigoții au fost forțați să se supună împăratului bizantin. Marea Mediterană a fost transformată într-un lac bizantin. Iustinian se numea pe sine "CAESAR FLAVIUS IUSTINIAN ALAMANNICUS GOTHICUS FRANCICUS GERMANICUS ANTICUS ALANICUS VANDALICUS AFRICANUS. Iustinian s-a urcat pe tron cu idealurile
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
triburilor berbere, contribuind la slăbirea forțelor vandalilor. Iustinian a escaladat conflictele interne dintre vandali, știind că regatele germanice nu s-ar uni pentru a i se opune. Ostrootii erau în relații proaste cu vandalii, francii duceua lupte cu ostrogoții, iar vizigoții din Spania erau la mare distanță de focarul războiului. Iustinian a înțeles că poate învinge orice inamic separat și treptat. După luptele din anii 533-548, printr-o serie de victorii strălucite, Belizarie a cucerit întregul regat vandal, recuperând Africa de Nord. Împăratul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
împiedicând pentru o perioada îndelungată dezvoltarea meșteșugărească și comercială în Italia datorită lipsei forței de muncă și datorită terenurilor necultivate. Roma devenise un oraș mediu, ruinat, fără vreo importantă politică, însă devenise reședința papală. Iustinian și-a îndreptat atenția asupra vizigoților din Peninsula Iberică. A profitat de războiul civil dintre pretendenții la tronul vizigot și a trimis o expediție năvală în 540 spre Spania. Orașele și forturile maritime au fost capturate cu succes, iar partea sud-estică a peninsulei a fost cucerită
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
forței de muncă și datorită terenurilor necultivate. Roma devenise un oraș mediu, ruinat, fără vreo importantă politică, însă devenise reședința papală. Iustinian și-a îndreptat atenția asupra vizigoților din Peninsula Iberică. A profitat de războiul civil dintre pretendenții la tronul vizigot și a trimis o expediție năvală în 540 spre Spania. Orașele și forturile maritime au fost capturate cu succes, iar partea sud-estică a peninsulei a fost cucerită, cu orașele Cartagina, Malaga și Cordoba. În cele din urmă, a ocupat o
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
creare a unei noi lumi. Toate acestea, biserica romană le datorează Sf Augustin și operei sale. “De Civitate Dei” a fost scrisă într-un moment de criză în care Apusul era descumpănit în fața invaziei și jefuirii cumplite a Romei de către vizigoții lui Alaric în 410. Concepută inițial ca o scriere polemică față de acuzațiile aduse creștinilor de către păgâni, “De Civitate Dei “ a devenit un răspuns providențial și genial al bisericii creștine occidentale la provocările viitorului iar idealul augustinian a constituit punctul de
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
va avea inițial numele oficial "Roma Secunda" (a doua Romă); mai târziu, el va deveni "Roma Nova" (Noua Romă), însă orașul va fi cunoscut popular sub numele de "Constantinopol" (orașul lui Constantin). În 332, Constantin va duce o campanie contra vizigoților, la nord de Dunăre, restaurând pentru o vreme niște părți din fosta provincie romană Dacia. În 337, Imperiul va fi împărțit între fiii lui Constantin I: Constant (337-350), care va lua Italia și Illyricum (ce includea atunci și Moesia de
Imperiul Roman () [Corola-website/Science/296805_a_298134]