366 matches
-
to Believe a Lie / When we see not Thro the Eye" (E: 496), versurile fiind reproduse aproape literal în The Everlasting Gospel: "And leads you to Believe a Lie / When you see with not thro the Eye" (E: 520). Artă vizionara blakeană este compozita, constituind o mixtura de "cuvinte" și de "imagini", bine identificate, de pildă, de Jean H. Hagstrum (1978, p. 13). Pentru că lectorul să înțeleagă mai bine această estetică particulară, voi face uz, în continuare, de terminologia lui Goodman
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
existența unei stări de bucurie pure și absolute în sufletul artistului, sufletul iubitorului de artă trebuie să se bucure în egală măsură de actul lecturii sau al contemplării, fiindcă opera blakeană are ca public țintă masele, nu elitele 131. Artă vizionara implică o finalitate soteriologica transparență, funcționând că un generator de serenitate intelectuală și de extaz religios pentru iubitorul de artă132. Acesta dobândește, astfel, acces la spațiul și la timpul privilegiate pe care le deschide viziunea: "If the Spectator could Enter
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1995, p. 254). Din perspectiva alegorica, timpul este configurat în termeni masculini, iar spațiul în termeni feminini. Timpul generează spațiul: Eternitatea, ca Los, creează Golgonooza. Prin urmare, categoriile respective implică o anume polaritate, care devine esențială în procesul de construcție vizionara. În lumea reală (materială), timpul și spațiul nu dobândesc un statut ontologic autonom. După cum remarcă foarte bine Damon, respectivele categorii "nu au o existență absolută" (1988, p. 404). Într-o alegorie extinsă, Blake le tratează că pe un cuplu de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
biblic, este pură eroare. Hanke notează că "frontierele lumii materiale sunt impuse de organele restrânse ale percepției asupra universului infinit și etern" (1981, p. 70), astfel încât corpurile concrete sunt imagini proiectate mental de un intelect căruia i se refuză facultatea vizionara. În A Vision of the Last Judgment, Blake este convins că aspectul transtemporal al realității, care preceda Geneză și care reprezintă adevărată matrice spirituală a miliardelor de ființe, este cel care reda identitatea tuturor lucrurilor: "Many suppose that before [Adam
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pe care noi, exegeții, le avem la dispoziție conțin numeroase omisiuni, ștersături, repetiții, care demonstrează că actul lor de creație nu ține de arbitrariul Divinității, ci reprezintă un gest conștient din partea eului poetic. Deși Blake declară că accederea la starea vizionara este singura experiență menită să aducă în ființă poemul profetic, devine evident, din studierea fie și numai a unui singur manuscris, precum cel al eposului The Four Zoas, că numeroase schimbări formale se produc la nivel textual. S-ar putea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fi nici macar relativizat, necum eliminat. Din nou, singurul mod în care se poate evita acest paradox este prin postularea unei conjuncții multietajate, deja menționate, între agenții inspirației și imaginație 152. Mai mult, aici rezidă paradoxul spațiotemporal radical al viziunii. Experiență vizionara transfera eul creator la nivelul unei noi scări ontologice, susținute de Eternitate. Dar, în acest caz, artistul nu poate lucra la manuscrisul anluminat al unei cărți profetice, fiindcă orice activitate estetică presupune atât efort și artificiu, cât și materii prime
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mea de până acum, aș putea enunța categoriile generice blakeene de "timp" și "spațiu", în acord cu rolul lor funcțional din cadrul procesului de creație artistică. Astfel, "timpul" poate fi caracterizat drept "fertil" permițând manifestarea impulsului estetic sau "steril" blocând dispoziția vizionara. Simetric, "spațiul" poate fi caracterizat drept "transfigurat" ca rezultat al acțiunii sau influenței artistice sau "fix" incapabil să adere la forma cerută de voință auctoriala. Polaritatea acestor categorii devine și mai transparentă la aceste niveluri: timpul și spațiul pot fi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
polaritatea lor blochează fenomenul vizionar. Ajung, astfel, la una dintre preocupările obsesive ale lui Blake, referitoare la starea de conflict permanent care definește orice dezvoltarea relaționala, atât pe plan material, cât și pe plan spiritual. Nu se poate înțelege ierarhia vizionara blakeană și polaritățile interne ale acesteia în absența unei analize prealabile a dialecticii postulate și aplicate consecvent de artistul englez. 3.4. Dialectica lui Blake Este necesar să pun în discuție problemă dialecticii blakeene fiindcă aceasta constituie, simultan, modalitatea de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poetica lui Blake, este momentul să examinez, pe scurt, modalitatea în care elementele de fenomenologie lirica descrise anterior se ipostaziază la nivelul textelor propriu-zise. Concret, îmi propun să urmăresc, în cele ce urmează, transformările subtile pe care le comportă teoria vizionara blakeană, în momentul în care cele patru tipuri de viziuni enunțate în scrisorile către Butts, din 2 octombrie 1800 și, mai ales, din 22 noiembrie 1802, devin o formă mentis a întregii opere. 4.1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
asupra cunoașterii supreme, de natură contemplativa 178. Urizen nu încetează în nicio clipă să lucreze la aceste cărți, învăluit în propria solitudine și lăsându-se pradă unei contemplații sumbre, întunecate. Opinia mea este că acest ansamblu cvadripartit traduce însăși schemă vizionara pe care se întemeiază poetica lui Blake, în sensul că arama corespunde viziunii simple, fierul celei duble, argintul celei triple, iar aurul celei cvadruple. Cărțile respective sunt, așadar, convertite într-o metaforă extinsă a "sistemului nesistematic" blakean. Strategia mea de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de violență tipic masculină (Aers, 1996, p. 172). Forță revoluționară omnipotenta a lui Orc187 devastează Europa, pulverizând frontierele și răsturnând obstacolele conservatoare. Împlinirea profeției este marcată de victoria revoluției americane, ca expresie agresivă a factorilor sociali progresiști. De aceea panoramă vizionara înfățișează un set complex de imagini brutale, centrate asupra siluetei amenințătoare a lui Orc: "Stiff shudderings shook the heav'nly thrones! France Spain & Italy, / În terror view'd the bands of Albion, and the ancient Guardians, / Fainting upon the elements
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a Dream! / The night of Nature and their harps unstrung: / She slept în middle of her nightly song, / Eighteen hundred years, a female dream! (E: 63). În opinia mea, unul dintre elementele cheie pentru descifrarea acestui prim nivel de interpretare vizionara rezidă în utilizarea unei figuri de stil explicite, o metaforă ironică a lui Newton ("mighty Spirit"), al cărui aport științific deficitar în ordinea propusă de eul creator este direct responsabil de tristețea metafizica și de deșertul spiritual care învăluie lumea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
where none should dare oppose himself being King / Of All & all futurity be bound în his vast chain // And the Sciences were fixd & the Vortexes began to operate / On all the sons of men [...]" (E: 350). Continuând să refuze înțelegerea vizionara autentică, Urizen își vede condiția redusă la cea de maestru al ruinei, agățat inutil de credință în salvarea oferită de cărți. Eul creator sugerează aici că facultatea metafizica, desi vidata de gnoza, poate, totuși, obține o parțială conștiința de sine
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a class of artists, whose whole art and science is fabricated for the purpose of destroying art" (E 538). Rândurile care compun flamboaianta Preface a poemului Milton sunt îndreptate împotriva indivizilor nocivi din perspectiva estetică și fac apel la trezirea vizionara a tuturor pictorilor, sculptorilor și arhitecților: "Painters! on you I call! Sculptors! Architects! Suffer not the fash[i]onable Fools to depress your powers [...]; believe Christ & his Apostles that there is a Class of Men whose whole delight is în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mediu de comunicare personală. Bardul blakean devine o metaforă a eului creator însuși, prefigurând astfel convertirea ulterioară a lui Los într-o icoana convergență în raport cu evenimentele. Mai multe imagini conjugate, traducând afflatus, anunță excluderea meșteșugului și a artificiului din artă vizionara: "The Bard replied. I am inspired! I know it is Truth! for I sing // According to the inspiration of Poetic Genius / Who is the eternal all-protecting Divine Humanity / To whom be Glory & Power & Dominion Evermore Amen" (E: 107-108). J.R. Watson
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
life, / Giving, receiving, and forgiving each other's trespasses" (E: 180). Emanația lui Albion, Jerusalem, se refugiază într-un fir de nisip din Lambeth (un district londonez), un univers care sfidează spațiul și timpul empirice tocmai fiindcă rădăcinile sale sunt vizionare, un loc care este reprezentat, potrivit lui Bloom, de propria imaginație a eului creator (E: 936). Metaforă acestui "Grain of Sand în Lambeth" (E: 183) trebuie pusă în relație cu simbolismul încriptat în poemul Auguries of Innocence, "To see a World
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Time / For lo! The Night of Death is past and the Eternal Day / Appears upon our Hills: Awake Jerusalem, and come away" (E: 256). Panoramă subsecventa a umanității cvadruple constituie o reificare a ideii principale prezente în epos, vizând formă vizionara absolută. Eul creator sugerează că, odată ce simțurile sunt purificate prin abluțiuni spirituale, ele capătă acces la forma ontologica supremă, aptă de a reda realitatea în maniera împătrita. Metaforă exprimând "haosul întunecat" implică, printr-o rețea subtilă de adjective cromatice și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prelungire a identității divine). Am pus punct acestei secțiuni prin realizarea unei radiografii sintetice a eului creator blakean, care grupează calități precum: sinceritatea deplină, devotamentul față de o cauză simultan estetică și etică, inflexibilitatea, electivitatea și puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). În contextul factorilor inductori, apți deci de a-i permite eului să experimenteze starea vizionara și apoi s-o transforme în opera de artă, am discutat cazul a doi agenți principali, imaginația și inspirația, pe care am încercat să-i
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
eului creator blakean, care grupează calități precum: sinceritatea deplină, devotamentul față de o cauză simultan estetică și etică, inflexibilitatea, electivitatea și puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). În contextul factorilor inductori, apți deci de a-i permite eului să experimenteze starea vizionara și apoi s-o transforme în opera de artă, am discutat cazul a doi agenți principali, imaginația și inspirația, pe care am încercat să-i definesc pe rând. În timp ce primul fenomen constituie o abilitate internă, avându-și originea în resursele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
corespund viziunii simple (nivelul social), The Four Zoas exemplifică viziunea dublă (stadiul metafizic), Milton corespunde viziunii triple (nivelul estetic), iar Jerusalem exemplifică viziunea cvadrupla (stadiul religios). Analizând poemele, m-am concentrat asupra acelor aspecte relevante în ordinea aglutinării unei poetici vizionare, lăsând deoparte detaliile de importanță secundară. De asemenea, am încercat, ca prin contactul direct cu poezia blakeană, cititorul român să înțeleagă mai bine mecanismele ei interne de funcționare. Ajungând la capătul modestei mele propedeutici în poetica blakeană, nu-mi rămâne
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
partea a treia a cercetării mele. 90 Persoană vizitată, cel putin, este sigură de realitatea acestor întâlniri. Pentru o concluzie similară, cf. Fairchild, 1970, pp. 68-69. 91 Cf. Else, 1986, p. 49. 92 Nu pot să nu includ, aici, mărturia vizionara a lui Blake privitoare la înmormântarea unei zâne, ceremonie funerară la care poetul asista fără să vrea în propria grădină. Episodul este inclus în Lives of the Most Eminent British Painters, Sculptors, and Architects (1830) de Cunningham: "I was walking
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
this [...]" (E: 177). 112 Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple: vom vedea că revizuirile operate asupra textului modifică, într-o oarecare măsură, aceste judecați. 113 În același timp, cititorul nu trebuie să piardă din vedere calitatea esențialmente vizuală, nu vizionara, a artei poetice byroniene, fapt care pare să-i accentueze caracterul instinctiv, spontan, necăutat. În acest sens, merita citată opinia lui John Keats, exprimată într-o epistola către George și Georgiana Keats și datata 17-27 septembrie 1819: "You speak of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sunt lucrurile, ci opiniile și închipuirile despre lucruri". Omul trăiește într-o lume de simboluri și o lume de simboluri trăiește în om. Literaturii fantastice îi revine meritul de a descoperi și de a adânci prin propria simbolistică această latură "vizionară" a omului. Nuvela "Hanul Ciorilor" a lui Slavici își are propriul bagaj de simboluri, nu foarte bogat, e adevărat, dar interesant în propunerile sale. Scriitorul se oprește atent la o terminologie onomastică din sfera imaginarului popular. Cei doi eroi pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tehnologiei în școli și astfel sunt ilustrative pentru modul în care tendințele globale sunt preluate de nivelul local. Datele studiului asupra colegiilor tehnologice redefinite din Anglia și Noua Zeelandă după acest "trend global" sugerează paradoxal că, pe măsură ce sunt promovate răspunsurile flexibile, vizionare la globalizare, școlile se adâncesc într-un regim rigid al performanței centrată pe ieșiri (produs), standarde și evaluare. Concluzia analiștilor este că: În timp ce globalizarea a devenit o potențială etichetă pentru politicieni, cele două politici examinate nu par să fi întâlnit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
entuziasmul popular" și pentru a impune o guvernare unui popor judecat de altfel ca "prea îndepărtat de ordinea naturală pentru a exercita o alegere lucidă". Fără îndoială, nu toți gînditorii Revoluției merg pînă într-acolo încît să o urmeze pe vizionara Catherine Théot atunci cînd ea pretinde că este noua Evă și cînd face din Robespierre, Mesia. Totuși, cînd ea afirmă necesitatea de a reduce populația globului la 140.000 de aleși, cei mai importanți dintre gînditorii politici ai vremii sînt
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]