1,128 matches
-
de parcă am fi venit să-i aducem direct la cunoștință insultele pe care cu siguranță iscoadele lui i le transmiseseră deja, iată că ne înfățișam acum, soli nepieptănați și scandalagii, să-l sfidăm în propriul său palat, în fața șambelanului, a vizirului și a ofițerilor din gardă. Iar eu, slujbaș la biroul muhtasib-ului, având sarcina să veghez la respectarea legii și a ordinii publice, mă aflam acolo alături de ațâțătorii la răzmeriță, în timp ce dușmanul era la porțile orașului. Gândindu-mă zăpăcit la toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
palatul Alhambra, toți cei care au o opinie în legătură cu situația îngrijorătoare în care soarta a adus orașul nostru. Faceți schimb de vederi și înțelegeți-vă asupra atitudinii care trebuie adoptată spre binele tuturor, iar eu voi acționa potrivit sfaturilor voastre. Vizirul nostru al-Mulih își va da cel dintâi cu părerea; eu nu voi vorbi decât la sfârșit.“ După care, și-a rezemat spatele de pernele înșirate la perete și n-a mai scos o vorbă. Al-Mulih era principalul colaborator al sultanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
continuat totuși pe un ton total diferit: „Doamne, îmi dai asigurarea că nu voi primi pedeapsă, amân, dacă voi spune fără înconjur și fără reținere ce gândesc în clipa asta?“ Boabdil a încuviințat dând ușor din cap.„ Părerea mea, continuă vizirul, este că politica pe care o urmăm nu servește nici lui Dumnezeu și nici închinătorilor lui. Putem bate apa-n piuă aici zece zile și zece nopți la rând, asta nu va aduce nici un bob de orez în castronașele goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
umili. A venit apoi rândul lui Astaghfirullah, care încă de la început se fâțâia pe locul lui. Se ridică, își duse mașinal mâinile la turban spre a și-l potrivi mai bine și își îndreptă privirea spre plafonul împodobit cu arabescuri. „Vizirul al-Mulih este un om renumit pentru inteligența și îndemânarea sa, iar atunci când dorește să le vâre în cap o idee ascultătorilor săi, izbutește cu ușurință. A vrut să ne transmită un mesaj, ne-a pregătit mințile ca să-l primim, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a tăcut, căci nu vrea să ne întindă cu mâna sa cupa amară pe care ne cere s-o bem. Ce se află în cupa asta? Dacă nu vrea s-o spună cu gura lui, o voi spune eu însumi: vizirul dorește ca noi să acceptăm să predăm Granada lui Ferdinand. Ne-a explicat că orice rezistență e de-acum zadarnică, nu ne va sosi nici un ajutor, nici din Andaluzia, nici din altă parte; ne-a dezvăluit că trimișii prinților musulmani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
încercat doar să obțină un răgaz spre a-i pregăti sufletește pe oamenii Granadei pentru înfrângere. Depozitele de alimente sunt închise de mai multe zile doar pentru a ne sili să capitulăm; manifestări de stradă au fost organizate de agenții vizirului doar pentru a ne grăbi descurajarea; iar dacă am fost aduși la Alhambra astăzi, a fost nu pentru a critica acțiunile cârmuitorilor noștri, așa cum vizirul a vrut să ne facă s-o credem, ci pentru a declara că ne învoim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
doar pentru a ne sili să capitulăm; manifestări de stradă au fost organizate de agenții vizirului doar pentru a ne grăbi descurajarea; iar dacă am fost aduși la Alhambra astăzi, a fost nu pentru a critica acțiunile cârmuitorilor noștri, așa cum vizirul a vrut să ne facă s-o credem, ci pentru a declara că ne învoim cu hotărârea lor nelegiuită de a preda Granada.“ Șeicul aproape că urla; barba îi vibra de mânie și de ironie amară. „Nu fiți indignați, frați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acesta, despre care poetul a spus: Granada, nu-i cetate pe potriva ta, În Siria, în Egipt sau în Irak, Căci tu ești mireasa, Iar aceste țări nu-s decât zestrea ta. Ceea ce vrei tu să-i oferi lui Ferdinand, o, vizirule, este acest palat al Alhambrei, splendoare între splendori și minune peste minuni. Priviți în jurul vostru, frații mei! Plimbați-vă agale ochii jur-împrejurul acestei săli, căreia părinții și străbunii noștri i-au cizelat cu migală fiecare bucată de zid ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ziua Judecății.“ Se prăvăli mai curând decât se așeză și câteva secunde se scurseră încet, apăsător, înainte ca tăcerea să fie iarăși ruptă de Astaghfirullah, care dădu uitării cu prilejul ăsta vechea lui dușmănie față de Abu-Khamr. „Medicul grăiește adevărul. Ceea ce vizirul vrea să ofere regelui necredincioșilor este chiar orașul nostru, cu moscheile sale care vor deveni biserici, cu școlile sale în care nu va mai pătrunde în veci Coranul, cu casele sale unde nici o restricție nu va mai fi respectată. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ei respectarea și cruțarea vieților locuitorilor din Málaga acum patru ani, înainte de a intra în oraș și de a lua femeile și copiii în captivitate? Poți să-mi dai asigurarea, al-Mulih, că nu se va întâmpla la fel la Granada?“ Vizirul răspunse pe un ton enervat: „Nu-ți pot da nici o asigurare, în afară de faptul că voi rămâne eu însumi în acest oraș, că voi împărtăși soarta fiilor săi și că voi folosi întreaga energie pe care Cel-de-Sus va binevoi să mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
resemnată; poate chiar, în gura unora, un reproș adus Ziditorului, fie ca El să ne ferească de îndoială și de necredință! Când a fost sigur de sprijinul mulțimii celor de față, Boabdil s-a decis să vorbească din nou în locul vizirului său. Își făcu supușii să tacă pintr-un gest stăruitor cu ambele mâini, pentru a rosti pe un ton grav: „Credincioșii s-au pronunțat în majoritatea lor și hotărârea lor este luată. Vom urma calea păcii, încrezători că Dumnezeu ne călăuzește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din grajd, îndărătul casei. Ieșită în deschizătura ușii, ținându-mă pe mine pe jumătate adormit în brațe și cu capul Wardei ițindu-se peste umărul ei, mama stăruia să afle de la ofițeri unde aveau să-i ducă bărbatul. Aceștia răspunseră că vizirul al-Mulih le dăduse o listă de persoane pe care dorea să le vadă urgent; mai adăugară că nu avea de ce să se teamă. La plecare, tata o liniști și el cât se pricepu mai bine. Ajungând în piața Tabla, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe nume Ahmed, despre care se bănuia de ceva vreme că era o iscoadă în slujba lui Ferdinand. Zilele de după o înfrângere dezvăluie adesea putregaiul sufletelor. Când spun acest lucru, mă duc cu gândul nu atât la Yahya, cât la vizirul al-Mulih. Căci atunci când negociase, după cum ne-a explicat îndelung, salvarea văduvelor și a orfanilor Granadei, omul ăsta nu se uitase pe sine însuși: el căpătase de la Ferdinand, ca preț al capitulării pe care atât de dibaci o grăbise, douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În Imperiul Otoman. Sosiți direct de la Istanbul, fără nici un răvaș, cu știri secrete. - Să trăiești, măria ta! spuse Gavrilă, făcând un pas În față. Căzură trei cai sub noi până ajunserăm la Suceava. Sultanul se ridică din boală și adună vizirii. - Când? Întrebă Ștefan. -Acu patru zile. Îl dădu jos pe Soliman din rang. Puse să fie biciuit. Chemă toate regimentele de ieniceri Împrăștiate În imperiu. Îl chemă pe Ahmed Pașa de la Marea Neagră și Îi dădu puteri depline să adune o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lungul țărmului, ancorând la ultimul chei. - Aveți În față, la doar cinci sute de pași, catedrala Sfânta Sofia, spuse Morovan revenind În mijlocul Apărătorilor. La dreapta, palatul În construcție, Topkapî. Aripa dreaptă este terminată și găzduiește deja Întâlniri ale sultanului cu vizirii și pașalele. În spatele moscheii din dreapta, În partea Mării Marmara, vedeți turlele palatului Ak Sarai. Este zona În care, din câte Înțeleg, se va afla Alexandru. Ceilalți veți găsi zonele voastre destul de aproape, căci aici e concentrată Întreaga putere a imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
seară, luând cap compas strâmtoarea Bosfor. - Patru caice ale poliției vamale se desprind de țărm! strigă marinarul de cart. - Câtă vreme galerele de război rămân nemișcate, spuse Morovan, mai e o șansă, dar una foarte mică. Până la ora asta marele vizir a fost Înștiințat, iar sultanul poate ordona focul de artilerie În strâmtoare. * - Este o corabie comercială care a ancorat pe la mijlocul lunii decembrie, spuse șeful patrulei trimise de Ștefănel. A ridicat ancora fără permisiune acum o oră sau două, dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ridicate pe toate cele trei catarge, nava câștiga În viteză. Un sunet de trompetă se auzi pe mal, iar două galere de război ale imperiului Începură să ridice ancora. - De asta Îmi era teamă... Îi spuse Morovan lui Gabriel. Marele vizir a ordonat galerelor să ne blocheze la mijlocul golfului. De aici putem scăpa, dar din strâmtoare nu. Adunați pe punte, Apărătorii și Îngerii lor priveau manevrele navale. Corabia lor se apropia vertiginos de cele două galere, care Începeau să vireze greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
galerele sultanului! spuse Amir. Ștefănel privea prin lunetă, fără a răspunde nimic. Văzu nava străină apropiindu-se de țărm și galerele virând spre ea. Mai văzu alte patru galere cu vâsle pornind spre corabie. Străinii nu aveau nici o șansă. Marele vizir declanșase atacul. Deodată, luneta se opri asupra unui punct fix. Apoi se duse ușor la dreapta și reveni În același punct. Două detalii atraseră atenția Marelui Maestru. Pe pieptul omului care părea a da ordine străluci, pentru o clipă, semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Martorul care poate da toate detaliile acestei operațiuni este legat și se află la adresa pe care o scriu pe acest bilețel. În mai puțin de o jumătate de ceas va fi adus de o escortă a Cuceritorilor și predat marelui vizir. Vei face cu el ce vei considera potrivit. Gestul Marelui Maestru mai Încălzi puțin atmosfera. În cele din urmă, se dovedea că Mahomed nu a pierdut, ci a câștigat un aliat. Era, oare, posibil ca tânărul să aibă dreptate În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doi urcaseră pe un acoperiș și ajunseseră la o corabie. De pe acel acoperiș căzuse un sul de hârtie, pe care el Îl luase crezând că e vreun document important, pentru care ar fi putut cere o anumită sumă unuia dintre viziri. Dar, când Îl desfăcuse, descoperise că nu era decât un portret. Nu știuse ce să facă cu el, până când, cu o zi Înainte, Îl văzuse pe Marele Maestru pe străzile Istanbulului. Și se gândise să-i aducă lui acel portret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
el! De fratele meu! Amir rămase Încremenit, iar Ștefănel făcu câțiva pași grăbiți prin Încăpere. - Încotro se Îndrepta corabia aceea? - Nu știm, Anda. Navele noastre au escortat-o doar până la ieșirea din strâmtoarea Bosfor. Dar mi-e teamă că marele vizir n-a renunțat chiar atât de ușor. S-ar putea să fi dat alarma În alte porturi ale Semilunii, iar corabia să fie interceptată pe parcurs. - Unde ar putea merge? Spre Marea Neagră? Nu cred. E Împânzită cu nave turcești. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Mihaloglu, trebuia să treacă spre sud, ca să facă joncțiunea cu trupele de Întărire trimise de sultan. În urma lui, la doar câteva ore de marș, soseau luptătorii Îngrozitorului Dracula, pe care Mihaloglu Îl cunoștea din campania anului 1462, când toți marii viziri fuseseră ridicați În țepi, pe drumul Bucureștiului. Și când Mahomed Însuși se retrăsese, cutremurat de curajul sau de furia nebună a acestui voievod crud, trist și fără seamăn. Era o confruntare stupidă, la care nici unul dintre ei nu se aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o împrejurare care era să-l coste viața și de care nu era cu nimic vinovat. Se zvonea în acea perioadă că hanul tătarilor vrea să rupă relațiile cu Poarta și să se închine Moscovei. Pentru a verifica această posibilitate, vizirul îl însărcinează pe Duca să redacteze o scrisoare către han, cum că ar fi avut de gând și el să facă o mișcare asemănătoare. ,,Din nefericire pentru Gheorghe Duca, pașa de la Vozia, de pe Nipru, care îi era dușman, interceptează curierul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
gând și el să facă o mișcare asemănătoare. ,,Din nefericire pentru Gheorghe Duca, pașa de la Vozia, de pe Nipru, care îi era dușman, interceptează curierul și trimite scrisoarea la Constantinopol, direct sultanului, care nu știa despre aranjament. Ghinionul a făcut că vizirul era plecat cu oștile, până să fi fost înștiințat, Duca era deja mazilit, iar în locul lui fusese numit Ilieș Alexandru (21 mai 1666)”<footnote Nicolae Iorga, Istoria României în date, p. 458 footnote>. Pe urmă lucrurile s-au lămurit, spre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fi preferat Cetățuia, mănăstire întărită și ușor de apărat, unde și-a construit și un palat pentru a îndeplini exigențele unei reședințe de vară. Răscoala deși fusese înăbușită cu sprijin turcesc, a dus la profunda nemulțumire a sultanului. Sultanul și vizirul nu erau de acord cu felul în care conducea Gheorghe Duca țara. Tulburările din Moldova puneau în primejdie și planul turcilor de campanie împotriva polonilor. Pentru Gheorghe Duca era limpede că, ori recâștiga bunăvoința turcilor, ori își pierdea capul. Pentru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]