597 matches
-
se ivea ocazia. Numai Seneca apreciase persiflând și locul, și tratamentul, și persoana ce ne acceptase în atare ambient, iar cât a durat drumul până la casa Lixandrei a evitat să se implice în conversația ei, părând orice replică prin simplissime vocabule ca: desigur, cum de nu, certamente, negreșit, bineînțeles. De comunicat a făcut-o la-ntoarcerea spre blocul nostru, numai că mi-a părut o șaradă pe care n-am îndrăznit pe moment s-o desfac. Doar am zăvorat-o în sipetul
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
O.M., implicit castelul, ar putea fi, după noile legi, revendicat. Dacă asta se va întâmpla, le mărturisise cu lehamite Norbert, atunci de tot efortul lui se va alege un mare șais. Ceea ce înseamnă c...t, le tradusese cu promptitudine vocabula Dinu Hodoșan. Și el medic de profesie, le explicase că se obișnuise cu cuvintele neaoșe, pentru că altfel nu era înțeles de bolnavi. Erai tu obișnuit și înainte, îi dăduse replica Mary Zăvoianu. Vezi, de aia nu te-am luat eu
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Wagner Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu este vorba despre serialul cu acest titlu. Din contră, doresc să dau noi valențe celor două sintagme alăturate în titlu. De ce? Există superlative asociate care definesc vocabula. Foarte sărac este în general definit un om care nu are în ce să moaie codrul de pâine care-l hrănește. Om foarte bogat este acel care nu are timp să se trezească din mahmureală înainte de repetarea chefului. Ambele definiții
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
deține un doctorat în dialectul romilor spoitori, care-i adevărul în legătură cu numele romilor. Articolul domnului Amititeloaie este stufos, are părți bune, dar și afirmații halucinogene. Cităm un fragment de la paginile 50-51 al revistei Lumea:: "S-a pretins, de exemplu, că vocabula "rom" ar însemna în limba acestei etnii "om". Nefiindu-i însă caracteristice acestui mijloc de comunicare elementele specifice limbii moderne, rezumându-se doar la niște rudimente argotice, o asemenea justificare nici nu poate fi adusă în discuție. Chiar așa de-
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
acestei etnii "om". Nefiindu-i însă caracteristice acestui mijloc de comunicare elementele specifice limbii moderne, rezumându-se doar la niște rudimente argotice, o asemenea justificare nici nu poate fi adusă în discuție. Chiar așa de-ar fi, țiganii nu folosesc vocabula "rom" când se referă la om, ci cea de "dom". Și atunci cum de "dom" s-a transformat în "rom"? Simplu, vocabula dom n-ar fi produs confuzia urmărită de diversioniști." Domnule Amiteteloaie, dovediți că sunteți neinformat! În limba romani
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
o asemenea justificare nici nu poate fi adusă în discuție. Chiar așa de-ar fi, țiganii nu folosesc vocabula "rom" când se referă la om, ci cea de "dom". Și atunci cum de "dom" s-a transformat în "rom"? Simplu, vocabula dom n-ar fi produs confuzia urmărită de diversioniști." Domnule Amiteteloaie, dovediți că sunteți neinformat! În limba romani la om se spune manush, exact ca în toate limbile indiene, începând cu sanscrita vedică. Romii niciodată nu și-au spus Domi
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
etc), la floră: Fucsia, Camomilla - mușețelul-plantă medicinală, tămăduitoare -Trandafirul, Irisul, care ”spre vânturi patru revarsă lumina”, ducându-ne cu gândul la TETRADĂ și TETRAKTYS (4+3+2+1)=10, adică Unul (fără zero) sau IO, silaba sacră a voievozilor români, vocabulă cu care își începeau redactarea oricărui act oficial. Așa cum două triunghiuri suprapuse- unul cu vârful în sus, reprezentând umanitatea ce aspiră spre cer și altul cu vârful în jos, care închipuie divinitatea ce-și revarsă harul spre Pământ, spre întreaga
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
cu rama groasă de baga, foșnind în mâini niște notițe dezordonate. Acuzata refuzase avocatul din oficiu, urmând să se reprezinte singură. Mare greșeală, opinase Procurorul făcându-se auzit și de cei din sala învecinată. Cu ochii plecați, ea reitera aceleași vocabule Nu sunt vinovată! ori de câte ori i se da cuvântul, așa că misiunea lui, a Procurorului, fusese floare la ureche! Prezentase dovezile... mă rog, circumstanțiale... dar suficiente cât să o incrimineze pe creatura aceea abominabilă! Nu ea fusese ultima care-i văzuse în
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
matematicii. Aceasta abundă de litere din alfabetul grec sau ebraic. Unele semne cabalistice precum cifrele au fost preluate și de literatură deoarece este singura formă de exprimare a cantității sau a altor mărimi fizice. Există și alte afinități. De exemplu vocabulele sau și (și) frecvent folosite în literatură sunt bazele aritmeticii Booleene, exact cu același sens. Spre exemplu comparați cele două expresii: Ionel sau Mioara va lua premiul I Un premiu. Se folosește singularul Ionel și Mioara vor lua premiul I
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
Respirația ta, Moarte, cu ochii scufundați în apa de Bobotează, a acestui vers ne-nțeles!”; „Numai de dorul miresmei tale mă schimb într-o floare cu aripi de aer de parcă-n poieni apa Cuvântului și-ar fi potcovit glasul cu vocabula Tăcerii...” \Apa, ca de fapt toate simbolurile, poate fi considerată din două puncte diametral opuse, la toate nivelurile, apa generatoare de viață și generatoare de moarte, creatoare și distrugătoare: „Și apa zăcută lătrând din care beau cu nesaț pe furiș
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
merită nici o considerație în alăturare cu a noastră. Cultura clasică are calitatea determinantă de-a crește, ea este în esență educativă, și iată ceea ce-au lipsit școalelor noastre pîn-acuma și le va lipsi încă mult timp înainte. A învăța vocabule latine pe dinafară fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a anticității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice este o muncă zădarnică, e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevoia să-mi umplu butelia cu seve bahluiene, pentru a rezista suprasolicitării dîmbovițene. Dar poți ciocăni azi la o ușă, poți strînge o mînă, poți schimba o vorbă, fără să fie prezent Kosovo? Formidabil! Ce rol miraculos poate juca această vocabulă cu sonoritatea ei atît de sălbatic-străină în soțietatea română la sfîrșit de secol și de mileniu! Formidabil! Tot românul se simte dator, măcar de data asta, să nu fie cu c. în două luntre: mă, ori ești cu sîrbii, și-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tuturor textelor, mult înlesnită de forma aproape ireproșabilă asigurată de autorul lor când le-a încredințat tiparului, s-a făcut prin respectarea cu fidelitate a originalelor, inclusiv a normelor ortografice în uz (exceptând înlocuirea lui î prin â din unele vocabule, mai puțin din prezentul verbului a fi - sînt, sesizabilă în cuprinsul primelor sale studii), iar intervenția editorului, ori de câte ori s-a dovedit necesară, a fost marcată fie direct - în text, ori în cadrul aparatului critic al lucrării - prin utilizarea obișnuitelor croșete, fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să rămânem supt stăpânirea Rosiei și bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etică și morală. Etimologic, termenul etică provine de la grecescul ethos, care însemna "obicei", "datină" sau "obișnuință", iar termenul morală provine de la latinescul mos, mores, care însemna același lucru ca și ethos pentru greci 1. Investigând sesurile originare ale celor două vocabule, T. Cătineanu observă că deși, la început, cei doi termeni aveau aceeași semnificație, "pe parcursul evoluției lor etimologice, semnificațiile lor se disociază, se specializează și se fixează. Astfel încât, azi înțelegem prin morală un fenomen real, care ține de viața reală practico-spirituală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ci suveranul unei țări orientale. Dr. Gough rămase în minunata vilă care i se puse la dispoziție și învăța toată ziua numele statului al cărui suveran devenise, dar un nume pe care nu reușea nicicum să-l pronunțe. (Era o vocabulă grea.) Se căsători și avu doi copii cu păr creț și unghii violete. Într-o zi veniră la el trei indivizi care se intitulară juntă militară și care-l omorâră. Comentariul maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
formule poetice variate, exprimă o continuă căutare. Versul alb alternează cu cel rimat, rezonanțe incantatorii, de descântec, se alătură formei șlefuite, amintind poezia lui Ion Barbu; frazarea naivă e în dispută cu o sintaxă șarjată savant, adesea lacunară, cuvântul rar, vocabula arhaică se integrează expresiei cotidiene, într-un efort de construcție originală. Lirică fundamental ambiguă, versurile la A., polarizate în structuri oximoronice, creează o tensiune semantică între conținut și expresie, cu efecte ironice izvorâte din voita inadecvare. Experiența intimă e proiectată
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
dandy e rostit În saloanele și cluburile selecte ale Londrei. Numai că nimeni nu poate cântări În ce doză de admirație sau dispreț este el manevrat. În curând francezii se străduiesc să preia nu doar „stilul Brummell”, ci și magica vocabulă, fără să o poată Însă traduce. Ei le oferă În schimb englezilor o aiuritoare formă feminină: dandizette. La ce va fi folosit Însă sofisticarea aceasta, construită aproape Împotriva firii, nu se știe. O altă necunoscută a ciudatei istorii brodate În jurul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu preocupări neserioase”, la care se mai adaugă și o surpriză etimologică: „probabil alterare din fr. vive le son șdu canonț, refrenul unui cântec revoluționar francez”. Dandylogi de serviciutc "Dandylogi de serviciu" Revenind Însă la dandysm, cea dintâi care folosește vocabula (fără a o așeza pe vreun soclu științific) e tot Lady Morgan, În 1817, În memoriile sale franceze. Scena din salonul prințesei e urmată de câteva considerații amuzate pe marginea „manifestării de dandysm”, pregătind intrarea În arenă a unui nou
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sturnarea complet... ce a afectat aceste diverse state, de la ieșirea de pe orbita sovietic... pîn... la intrarea lor În Uniunea European..., r...mine cel de „revoluție”, deoarece red... atît profunzimea și globalitatea schimb...rilor (economice, politice, sociale), cît și rapiditatea lor. Vocabula „revoluție” las... Ins... În afar... o alt... particularitate. Deși mutațiile au fost inițiate de populație sau, În orice caz, de elitele celor nou... ț...ri, ele au fost În schimb ghidate și controlate de o putere extern.... Într-adev...r, Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
qui " monte leș marches de toutes leș abstractions "997. L'unique condition était l'emploi d'un langage littéraire courant qui réunisse leș deux sources précisées : Condiția ce, la rândul meu, o puneam acestor două isvoare de limbă, erau că vocabulele ce mi le ofereau să fie de uz obștesc, de uz obștesc cel puțin în vorbirea intelectuală de toate zilele. Călăuzit de unele criterii și norme, ce aveau să mă pună la adăpost de varii neajunsuri și excese, am pornit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Orient). Caz ciudat și trist de destin menit împlinirii, retezat nedrept de repede și violent, D. poate fi analizat ca eșantion perfect de ratare a vocației datorită presiunilor politice. Poeziile debutului editorial (Ora 24, 1978) indicau o severitate lucidă, cultivând vocabule dure, irizații sticloase și reci („zăpezi de radium”, „lumina de meninge”), nu fără puseuri blagiene („inimile somnului”), cu dor de pământ, mirosuri fragede. Un aer de Maramureș adie uneori printre versurile, altminteri reci, artificiale. O neliniște înghețată, cu ceva tonuri
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
Dumnezeu îmbracă aspecte particulare în spiritualitatea românească, iar L. Blaga se-ntreba: "Nu devine Maica Domnului uneori o zeiță a fertilității" ? O dată cu dezvoltarea cultului martirilor, printre ruralii nord-dunăreni, după 350, se generalizează termenul sânt din latinul sanctus. Sunt și alte vocabule specifice universului spiritual păgân care au contribuit la închegarea terminologiei creștine românești, în teritoriile Moesiei Inferior (Dobrogea) și Dacia: monumentum mormânt, tacere a tăcea, comendare -a comânda, basilica -biserică, Domine Deus Dumnezeu. Concluzie: începuturile creștinismului popular românesc datează încă din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era o realitate, dar sub aspectul organizării, după 275, nu știm care era situația, nici un episcop nord-dunărean n-a participat la conciliile (sinoadele) de la Niceea, Constantinopol și la cele locale, dar trebuie să fi fost. Limba română a moștenit două vocabule referitoare la ierarhia ecleziastică: "piscup" (episcopus) și "preut" (presbyter) o dovadă că în așezările daco-romane funcționau elementele fundamentale ale ierarhiei bisericești. Pe de altă parte, secolul al IV-lea a fost epoca de aur a chorepiscopilor, episcopi itineranți de țară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și în cel scythan (dobrogean) și cel provincial al Daciei, răspândirea creștinismului a fost un factor de latinizare! Din această perspectivă, contribuția cea mai însemnată și originală a spațiului acesta la terminologia de origine latină a creștinismului românesc a fost vocabula creatio-în învățătura ariană aceasta a dus la cuvântul "Crăciun" contribuția cea mai importantă și singura la geneza creștinismului popular al românilor. Creștinii de la sud și est de Carpați nu abandonaseră complet vechile credințe, în secolul al IV-lea, ba mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]