360 matches
-
gol/goi g/©: lung/lungă/lungi x/cș: mixt/micști d/z: crud/cruzi sc/șt: studențesc/studențească/studențești, brusc/bruști, bruscă/bruște s/ș: frumos/frumoși st/șt: trist/triști z/j: viteaz/viteji str/ștr: albastru/albaștri Alternanțe vocalice: ea/e: neagră/negre, rea/rele, grea/grele, studențească/studențești ă/e: proaspătă/proaspete, vânătă/vinete, tânără/tinere î/i: vânătă/vinete, tânără/tinere. OPOZIȚIA DE CAZTC "OPOZI}IA DE CAZ" Ca și flexiunea substantivului, numai la feminin singular se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-: ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte Flexiunii interne, întemeiată pe dezinențele -ă-(-Ø)/ -e(-le-), i se alătură alternanțe vocalice, provocate de dezinențe: ea/e. Cazultc " Cazul" Cazul pronumelui demonstrativ este independent de cazul substantivului pe care îl reia anaforic sau în locul căruia este întrebuințat autonom. El își are originea în funcția sintactică pe care o realizează pronumele în text
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceeași rădăcină, cu aceleași variante fonetice, tema de plural a prezentului (be-m, să be-ți etc.), tema imperfectului (foarte puțin frecventă: bea-m, bea-i etc) și tema infinitivului (bea), în cazul cărora sufixul tematic se va fi suprapus peste elementul vocalic final al rădăcinii. O a doua rădăcină apare în structura temei perfectului: bă(bă-ui, bă-uși, bă-usem etc., bă-ut), o a treia, în structura temei gerunziului: b(b-înd). Din prima perspectivă a conceperii rădăcinii (ceea ce rămâne după înlăturarea flectivului), rădăcina bar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când cu persoana a III-a singular, când cu persoana I singular). • La tema de plural a prezentului, sufixul tematic prezintă o alternanță fonetică: -ă/-a: cântă-(m), cânta-(ți). • Sufixul-variantă -ădevine -edin cauze fonetice (printr-un fenomen de asimilație vocalică) în structura tematică a verbelor a căror rădăcină se termină în vocala -i-: apropie-(m) sau într-o consoană palatală (sau palatalizată): veghe-(m), îngenunche-(m). • De la tema primară a perfectului se constituie alte trei teme, secundare: cu sufixul-Ø, tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dezinența generală a verbelor, pentru persoana I singular, la tema pezentului (indicativ și conjunctiv) este -Ø: cânt, lucrez, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină se termină într-un grup consonantic, în structura căruia ultima consoană este lichida l: -mbl(a umbl-a - umbl-U), -mpl (a umpl-e - umpl-U), -mfl(a umfl-a - umfl-U), -fl (a afl-a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular, la tema pezentului (indicativ și conjunctiv) este -Ø: cânt, lucrez, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină se termină într-un grup consonantic, în structura căruia ultima consoană este lichida l: -mbl(a umbl-a - umbl-U), -mpl (a umpl-e - umpl-U), -mfl(a umfl-a - umfl-U), -fl (a afl-a - afl-U) sau vibranta r: -cr (a consacr-a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ultimului fonem al rădăcinii, dominându-l. La persoana a II-a singular, în afara lui -¹, ultrascurt (asilabic), cu frecvența cea mai ridicată, cânțI, lucrezI, coborI, soseștI, parI, vinzI, prinzI, în funcție de structura fonetică a rădăcinii, dezinența poate fi reprezentată de un I vocalic sau de un semivocalic. Primesc -I vocalic verbele care la persoana I prezintă dezinența U (vocalic): umbl-U, afl-U, umfl-U, umpl-U, consacr-U etc. / umbl-I, afl-I, consacr-I etc. Primesc semivocalic verbele care au la persoana I dezinența -® semivocalic: ști-U, scri-U, da-U
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoana a II-a singular, în afara lui -¹, ultrascurt (asilabic), cu frecvența cea mai ridicată, cânțI, lucrezI, coborI, soseștI, parI, vinzI, prinzI, în funcție de structura fonetică a rădăcinii, dezinența poate fi reprezentată de un I vocalic sau de un semivocalic. Primesc -I vocalic verbele care la persoana I prezintă dezinența U (vocalic): umbl-U, afl-U, umfl-U, umpl-U, consacr-U etc. / umbl-I, afl-I, consacr-I etc. Primesc semivocalic verbele care au la persoana I dezinența -® semivocalic: ști-U, scri-U, da-U, continu-U etc. / ști-I, scri-I, da
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu frecvența cea mai ridicată, cânțI, lucrezI, coborI, soseștI, parI, vinzI, prinzI, în funcție de structura fonetică a rădăcinii, dezinența poate fi reprezentată de un I vocalic sau de un semivocalic. Primesc -I vocalic verbele care la persoana I prezintă dezinența U (vocalic): umbl-U, afl-U, umfl-U, umpl-U, consacr-U etc. / umbl-I, afl-I, consacr-I etc. Primesc semivocalic verbele care au la persoana I dezinența -® semivocalic: ști-U, scri-U, da-U, continu-U etc. / ști-I, scri-I, da-I, continu-I etc., verbele care au dezinența semivocalic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune al verbului; altele, cele de persoana I singular, depind de structura fonetică a temei verbale. Rămân comune tuturor verbelor celelalte dezinențe. Singular: • persoana I: -Ø: cânt, lucrez, dorm, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind; îndoi, târâi, sui etc., -u (vocalic); verbele a căror rădăcină se termină în grupurile consonantice -mbl, -mpl, -fl, -cr-: umbl-u, umfl-u, umpl-u, afl-u, consacr-u; -u (semivocalic); verbele a ști, a scrie (și compușii): ști-u, scri-u etc., verbul a continua: continu-u; parte din verbele neregulate: da-u
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i (semivocalic);verbele care primesc la persoana I -u (semivocalic) și parte din verbele care au rădăcina terminată în consoana n (palatalizată, la persoana a II-a, până la dispariție): ști-i, scri-i, continu-i, vi-i, rămâ-i etc. -i (vocalic); verbele care primesc -u (vocalic) la persoana I: afl-i, umbl-i etc. • persoana a III-a: două dezinențe, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și de structura lor fonetică: -ă; la verbele din tipul I de flexiune și din tipul II
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la persoana I -u (semivocalic) și parte din verbele care au rădăcina terminată în consoana n (palatalizată, la persoana a II-a, până la dispariție): ști-i, scri-i, continu-i, vi-i, rămâ-i etc. -i (vocalic); verbele care primesc -u (vocalic) la persoana I: afl-i, umbl-i etc. • persoana a III-a: două dezinențe, în funcție de tipul de flexiune al verbelor și de structura lor fonetică: -ă; la verbele din tipul I de flexiune și din tipul II, clasa 2.a.: cânt-ă, lucreaz-ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constă în selectarea cuvintelor în care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lexeme, frază și text), iar celălalt dintr-o discordanță dintre reprezentare și anticiparea unei evalurări divergente din partea interlocutorului. La nivel interlocutiv, ratarea poate constitui un mod de reglare, iar manifestările ei țin locul unei vocale terminale, permițînd înlăturarea unei lipse vocalice în reduplicarea morfemelor gramaticale. Ratarea nu poate fi însă decît o trăsătură a exprimării orale, pentru limba scrisă nefiind specifică. Cu toate acestea, unele opere literare, care urmăresc caracterizarea personajelor prin particularitățile vorbirii lor, înregistrează unele forme de ratare a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite stări. Ritmul, accentul și intonația sunt dependende de durata pronunțării și de ritmica respiratorie. Pentru a nu altera pronunția și prin urmare sensul cuvintelor trebuie să se stabilească
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
copywriter, führer, gafeur, hacker, hamburger, hotdog, inch, mudejar 2, pampers, pound, provider, ranger, rapper, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman etc.). 3.2.2. Tipul Ø-Ø (sg. = pl.): am înregistrat aici 21 de substantive, toate foarte recente, majoritatea cu finală vocalică: apolo, avocado 1, boy, disc-jockey, DJ, euro, gay, guru, homeless, kamikaze, libero, macho, mango 1, mariachi, mecena, ninja, panda, picaro, piranha, playboy, skinhead. 3.2.3. Tipul o-i: am înregistrat aici un singur substantiv: paparazzo, pl. paparazzi. Acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
compunerii și a derivării de la baze mai vechi). 3.3.4. Tipul Ø-Ø: 8 substantive neutre au aceeași formă la plural ca la singular: avocado 2, cappuccino, chou à la crème, horror, joint-venture, kiwi, mango 2, tiramisu. Majoritatea au finală vocalică. 3.4. Invariabilitatea formelor. Dificultăți de încadrare Nu am putut încadra un număr de 153 substantive, deoarece nu au decât o formă (de singular sau, mai rar, doar de plural). Dintre acestea, 19 au fost încadrate de autorii DOOM2 la
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cyborg (pl.): 20 cyborgi: 66 #cyborguri: 7 cyborg, cyborgi (ambele forme): 1 nu răspund: 6 34) homeless (pl.): 82 homeleși (pl.): 14 nu răspund: 4 35) jeans (pl.): 13 jeanși (pl.): 87 Am inclus aici și două substantive cu finală vocalică la singular (nespecifică limbii române): 36) ninja (pl.): 100 ninji (pl.): 0 37) flamingo (pl.): 97 flamingi: 1 două păsări flamingo & doi flamingo: 1 doi flamingo / două flamingo: 1 5.3. Neutru: 5.3.1. Concurența între desinențele -e și
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
răspund: 6 102) un hotline: 83 o hotline: 12 hotline (fără art. în context): 2 nu răspund: 3 5.4.3. Concurența între masculin și feminin 103) zorii (m.): 69 zorile (f.): 26 ambele: 5 5.5. Variația privește alternanța vocalică în interiorul cuvântului 104) omoloaga: 81 omologa: 16 omologul & omologa: 3 105) Ilenei: 57 Ileanei: 42 nu răspund: 1 106) ligheane: 88 lighene: 10 ambele: 2 5.6. Concluziile anchetei lingvistice Au fost preferate de foarte puțini vorbitori (până la cinci inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
metodele generale și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
identificabile, alcătuiește propoziții formate din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de identificare a cuvintelor, precum și dezvoltarea capacității de identificare a cuvintelor familiare coarticulate în cadrul structurilor simple. Are capacitatea de înțelegere întrebărilor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
redactarea actelor oficiale și impunîndu-se franceza ca limbă oficială unică. Deși dialectele franceze se deosebesc foarte mult între ele, trăsăturile lor de bază le unesc, aceste trăsături fiind de obicei atribuite substratului celtic și adstratului germanic. Franceza are un sistem vocalic bogat cu patru grade de apertură, cu opoziții bazate pe cantitatea vocalică. O caracteristică a limbii franceze sînt vocalele nazale, care se regăsesc și în limba portugheză. Unul dintre fenomenele importante pe care le-a cunoscut această limbă este neutralizarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
franceze se deosebesc foarte mult între ele, trăsăturile lor de bază le unesc, aceste trăsături fiind de obicei atribuite substratului celtic și adstratului germanic. Franceza are un sistem vocalic bogat cu patru grade de apertură, cu opoziții bazate pe cantitatea vocalică. O caracteristică a limbii franceze sînt vocalele nazale, care se regăsesc și în limba portugheză. Unul dintre fenomenele importante pe care le-a cunoscut această limbă este neutralizarea opoziției dintre vocalele finale, care au dispărut sau au trecut la -e
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît s-a păstrat diferența dintre v și b (în spaniolă cele două sunete avînd o redare unică), iar secvențele finale latinești care aveau în componență pe n au evoluat la ăo. În fonetică, portugheza se remarcă printr-un sistem vocalic bogat, alcătuit din vocale orale și nazale, cu mai multe grade de apertură. Există, ca în celelalte limbi romanice iberice, pronume demonstrative pentru a reda trei grade de depărtare: este esse aquele. Portugheza, la fel ca româna, are formule de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Friedrich Diez, a propus o clasificare a idiomurilor neolatine în două grupe, una estică (care cuprindea româna și italiana) și alta vestică (franceza, provensala, spaniola și portugheza). Criteriul acestei clasificări este reprezentat de mărcile pluralului, în grupa estică acestea fiind vocalice, iar în cea vestică consonantice (desinența -s). În ambele situații însă originea acestor mărci este în latină, dar au fost continuate de aici fenomene diferite. Italiana și româna cunosc, în mod obișnuit, două desinențe de plural, -e și -i, dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]