51,283 matches
-
oricine este cutremurător să fie confruntat cu destine curmate sau vieți frânte, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare. Acum câțiva ani, cu vocea sugrumată de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, își lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, deținut timp de mulți ani pentru „crima" de a fi fost sionist. O mare parte din
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile din tălpi, a ajuns la acel loc de răgaz încă o coloană de prizonieri. De fiecare dată când avea asemenea prilej, cu vocea înecată de emoție, Manole întreba: "Frați români, nu-i cumva printre voi și frate-meu, Ion Pintilii?" A întrebat și de data asta, dar acum a facut-o sub impulsul unei speranțe pe care n-o mai avuse până atunci
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Ion Pintilii?" A întrebat și de data asta, dar acum a facut-o sub impulsul unei speranțe pe care n-o mai avuse până atunci. Simțea că de undeva, din mulțimea amărâților care mergeau către "Golgota" lor de muritori, o voce îi va răspunde: "Unul Pintilii îi mai la coadă...". Sergentul care-și căuta cu ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea era aievea si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
mulțimea amărâților care mergeau către "Golgota" lor de muritori, o voce îi va răspunde: "Unul Pintilii îi mai la coadă...". Sergentul care-și căuta cu ardoare fratele crezu că răspunsul la întrebarea de acum e doar ecoul speranței lui. Dar vocea era aievea si continuă să rasune a nădejde: "Nu-l știu după numele mic...Du-te de vezi dacă-i frate-tău...". Și în timp ce rușii care-i însoțeau fumau "în ștafetă" o țigară ieșită din manufactura ambulantă a unui soldat
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
pe zi, ca să-l întremeze pe frate-său. Avea cu el și o carte de rugăciuni, o epistolie, pe care i-o puse mama-sa în sân la plecarea de-acasă. Se așeza în genunchi în mijlocul barăcii și citea cu voce tare, pentru toți bolnavii, rugăciunile întăritoare, de fapt, singurul tratament pe care aceștia și-l puteau administra - pentru suflet, căci pentru trupul bolnav tifoșii nu primeau nimic. Totul era la cheremul rezistenței propriei naturi. Toți bolnavii erau numai piele și
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar delicată, să pornesc. M-am executat fără un cuvânt și peste câteva clipe - în timp ce mașina se contopea parcă cu nemărginirea - am îndrăznit timid să o privesc în ochi. Recunosc sincer, erau cei mai senzuali ochi pe care i-
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480543539.html [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
ciudați, înveșmântați parcă în folii din nailon, și care ne priveau sfidător. Prima care se smulse din calda mea îmbrățișare fu femeia. Țipă înspăimântată, privind îngrozită spre cei doi intruși. - Cunoști legile noastre, Adelaida, spuse unul dintre ei cu o voce autoritară. Ești perfect conștientă, sunt sigur de asta, de urmările faptei tale. - Dar eu ... - Îți recunoaștem durerea, zise celălalt personaj. Știm că ți-ai pierdut soțul în acel stupid accident cosmic, dar asta nu-ți dă dreptul să acționezi după
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480543539.html [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
sclipitor de frumoasă și în clipa în care am văzut-o făcându-mi semne cu mâna, știam că voi opri. Urcă lângă mine în mașină, instalându-se tacticoasă, cu un zâmbet fermecător pe buzele-i pline, spunându-mi cu o voce sonoră, dar delicată, să pornesc. Apoi am zărit obiectul zburător rotund, fără aripi. O nouă șansă ! Referință Bibliografică: IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480543539.html [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
era atât de principială ! Cu mintea și-ar fi dorit ca el să se predea,să ispășească pentru păcatele pe care le-a făcut. Cu inima însă...nu ! Asta ar fi însemnat să nu-l mai vadă niciodată.... - Miss Smith ! Vocea prezentatorului pus la patru ace,îi curmă gândurile și-o readuce din nou pe scena festivalului. - Escuze-moi ! Discursul nu mai e la fel de entuziasmant ca altădată. Când ești la al patrulea trofeu,deja scade din încântare .Nici blitzurile nu te mai
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454831023.html [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]
-
și plină de paiete . Ridică premiul ,dar nu reușește decât să îngaime un simplu „ mulțumesc ” . Blitzuri strălucitoare nu contenesc să fulgere din toate colțurile . „ Cine-i actorul ăsta frumușel ? Cu siguranță , va avea o carieră îndelungată ! ” se aud din ce în ce mai multe voci. - Premiul acesta nu l-aș fi putut obține fără sprijinul unei ființe minunate căreia o să-i mulțumesc toată viața. Nu-i spune numele,deși ar fi dorit să-l strige, să răsune cu putere până în inima ei neînduplecată. Dar dragostea
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454831023.html [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]
-
ajunseră într-o depresiune liniștită, împădurită. Apăru imediat și o cetate maiestuoasă. Știau acum, că mâncarea nu le va lipsi, că erau salvați. Ajunseseră la destinație și aici le va fi casa. - Am ajuns la sfârșitul drumului, se auzi o voce. De aici, vă veți descurca singuri. Eu mă voi întoarce, de unde am venit, să raportez îndeplinirea misiunii ! Vă alegeți singuri locurile unde vă veți așeza. În momentul acela, fețele copiilor s-au luminat. Deveniseră veseli și jucăuși, așa cum erau înainte de
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
mari admiratori ai acestui gen”, spune Elena Moroșanu, una dintre sopranele grupului. „Având în vedere contextul cultural - sau mai degrabă necultural - actual, cred că oamenii au o mare nevoie de muzică autentică, de muzică de calitate. Experiența de a auzi voci astfel armonizate le dă oamenilor o trăire cu totul deosebită. Da, constatăm mereu și mereu că muzica noastră prinde la public”, Zoltán András Au trecut aproape trei ani de când ați început activitatea cu adevărat... Cum au fost acești trei ani
Interviu Jazzappella by http://www.zilesinopti.ro/articole/6258/interviu-jazzappella [Corola-blog/BlogPost/97928_a_99220]
-
câștigător :-) Ne bucurăm de faptul că toți membrii grupului sunt și foarte buni improvizatori, iar de multe ori au ocazia de a străluci în momentele de solo. În asta constă frumusețea unui grup vocal: să te poți omogeniza cu celelalte voci atunci când trebuie, dar să iți păstrezi și personalitatea solistică pentru momentul potrivit”, ne explică basul Bogdan Tudor „Improvizația este ceea ce aduce de fiecare dată elementul proaspăt, care se adaugă la ceea ce este bine structurat și clar conceput în aranjamentul muzical
Interviu Jazzappella by http://www.zilesinopti.ro/articole/6258/interviu-jazzappella [Corola-blog/BlogPost/97928_a_99220]
-
era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de piper; o pieliță subțirică răsucită dintr-o coajă de vișină sugera codița. -A! Ce reprezentativ șobolibozaur! se entuziasmă Babacul preluând oarece ostentație în mină și voce. Ce-ți seamănă!! E plin de furie ca și tine! Ce mai?! Ambii, sub efectul unui excedent de adrenalină! Ha! Ha! continuă el, trimițând parcă prin unde magnetice înspre Papa efectul amenințător al glasului său. Râzând ca de o glumă
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
-Ei, otrăvitoare! Trunchiuri din cremă de brânză și pălării din capace de roșii, cu punctișoare tot din brânză. -Taci, că-mi faci poftă! înghiți în sec Doc. -Nici nu te-ai ridicat bine de la masă și... îl persiflă din tonalitatea vocii Patriarhul. -Cu orezul era mai complicat, trebuia să-i încropesc fie un urs polar, fie un om de zăpadă, după anotimp și fel de mâncare. Bunăoară, pe o farfurie întinsă, rotundă modelam din pilaf un urs, înconjurându-l din toate
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Axeinos. În mijlocul căsuțelor se înălța o casă nu prea mare, din cărămizi coapte bine în cuptoarele tracilor. Acest loc de popas avea un gard mare din lemn masiv, înnegrit de vreme, ce amintea de lagărul Burneshei. -Aela! Climene! se auzi vocea iritată a prințesei amazoanelor. Vă caut de ceva timp. Talestri se apropie de prietenele ei și le privi dojenitor. -Nu ai să crezi pe cine am găsit aici, draga mea! zise Aela râzând și învârtindu-se, plină de veselie, în jurul
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
Liliana o urmară la câțiva pași distanță, șușotind, râzând și dându-și coate. Deodată, doi călăreți apărură din senin pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul potecii. Prințesa imediat se aplecă și o ajută să se ridice. -Ești bine, draga mea? întrebă Talestri, vădit
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
ajută să se ridice. -Ești bine, draga mea? întrebă Talestri, vădit marcată de incident. Ce oameni iresponsabili mai sunt și ăștia, tulbură o seară atât de frumoasă, într-un loc atât de liniștit. -Oamenii se mai și grăbesc! se auzi vocea unui bărbat. Amazoanele își întoarseră privirea și îi zăriră pe cei doi călăreți apropiindu-se. Erau doi bărbați, bine făcuți, probabil din Babilon după însemnele de pe haine și accentul sumerian. -Cât de tare te poți grăbi într-un asemenea loc
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată cu voce joasă și am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă îndeletnicire. Era una dintre cele trei fete ale familiei vecine cu noi, de vreo 12-14 ani, care purta câteva flori de câmp în mână
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
suspinele armonioase, Eliseu etc. Reține atenția începutul solemn al poeziei, armonia muzicală și tonul patetic: ”Îmbracă-te în doliu, frumoasa Bucovina; Te-ai dus, te-ai dus din lume, o geniu nalt și mare, Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare, Te plânge-n tânguire și locul tău natal” Trebuie să spunem că fără Aron Pumnul, Eminescu cu talentul lui, ar fi întârziat mult cu debutul literar. Aron Pumnul l-a însuflețit și i-a dat aripi către marea poezie
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
impactului fostului decan de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir" asupra vieții eclesiastice americane este, fără îndoială, legată de Sfânta Liturghie și de practica euharistică. Părintelui Schmemann i se datorează în mare măsură revitalizarea celebrării Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, rostirea cu voce tare a rugăciunilor preotului, promovarea limbii engleze în cult, dar, mai ales, revenirea la împărtășirea frecventă a credincioșilor, apel care i-a consumat o energie nebănuită la amvon, la catedră, în scrierile, chiar și în interpelările sale din Sinodul american
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Meyendorff - în calitate de secretar al Bisericii Ortodoxe din America - în rândul clerului acestei instituții dezvăluia cifrele provizorii ale unei moșteniri prematur și, finalmente, imposibil de cuantificat: "rezultatele erau uluitoare: 80% [dintre clerici, n.n.] citeau o parte sau toată anaforaua liturgică cu voce tare; 95% încurajau împărtășirea frecventă; 39% oficiau Botezurile unite cu Liturghia euharistică" (P. Meyendorff, "Fr. Alexander Schmemann's Liturgical Legacy...", p. 325). Părintele Profesor și Teologul Alexander Schmemann, în amintirea și condeiul celor care l-au cunoscut Pentru cititorul interesat
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
cu totul altă direcție: timp de două decenii, Radio Libertatea a difuzat, pentru ortodocșii din fostul lagăr comunist al URSS-ului, predicile duminicale ale celui ce se identifica vag drept "Părintele Alexander". În anul 1971, când A. Solzhenitsyn recunoștea sub vocea radiofonică pe decanul de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", autorul rus laureat al Premiului Nobel afirma: "Vreme îndelungată, cu încântare spirituală, am ascultat în serile de duminică, ori de câte ori a fost posibil, predicile părintelui Alexander (numele său nu a fost niciodată anunțat
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
regăsim deja în cele mai vechi comentarii liturgice, în special în Mystagogia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Autorul are dreptate să evidențieze greșeala citirii „în taină” de către preot, a Rugăciunii euharistice, practică necunoscută de Biserica timpurie, și să pledeze pentru citirea cu voce tare (ceea ce fac din ce în ce mai mulți preoți) . Dar el merge, evident, mult prea departe atunci când afirmă că „se poate spune fără a exagera că [din cauza asta] lucrarea harului a dispărut din Liturghie” (p. 186), ca și rolul preotului însuși care devine
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
a fost soț, Mircea Daneliuc”. A jucat în: „Să mori rănit din dragoste de viață” (1984); „Primăvara bobocilor” (1987); „Pădurea de fagi” (1987); „Război în bucătărie” (2001); dublajul memorabil la filmul „Frumoasa din Pădurea Adormită”, în rolul Vremii-Bune, în original vocea aparținându-i Barbarei Luddy (2008); „Și totul era nimic” (2006); „Legături bolnăvicioase” (2006); „Occident” (2002); „Fii cu ochii pe fericire” (1999); „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993); „Balkán! Balkán!” (1993); „Chira Chiralina” (1993); „Șobolanii roșii” (1990); „Kilometrul 36” (1989); „Liliacul
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]