KorAP: Find »[drukola/base=vodcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...43 >

1,060 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

înainte de a sorbi, mai aruncă o privire lui Mihai și, în urma privirii, brațul ei zvîcnește, aruncîndu-i vodca în obraz. Stropi mari sar în lături. Ștersul cu batista durează mult, după care, calm, Mihai ia paharul din mîna Mariei, răstoarnă toată vodca din sticlă în el, umplîndu-l pe jumătate, ca mai înainte. După ce i-l aruncă iarăși între ochi, Maria lasă paharul pe masă, pufnind scurt, un fel de surîs ironic, dublat de sentimentul ușurării, semn că jocul s-a isprăvit, pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
două degete de gît, o bagă sub masă, iar cînd se ridică, ține în mîini cutia de carton. Rupe banda de hîrtie, care sigilează capacul și scoate pe rînd, cu calm, toate cele douăsprezece sticle. O desface pe prima, toarnă vodcă umplînd jumătate din paharul Mariei, apoi, de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat pînă acum, vine în fața femeii, oferindu-i paharul, după ce, în prealabil, le ciocnește scurt pe amîndouă: Bine-ai venit, Maria! șoptește cu drag, ridicînd paharul său la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
calmul său, repetă întocmai gestul lui Mihai, aducînd buza paharului lipită de a sa; privește un timp în ochii tînărului, apoi spre șirul de sticle, iarăși în ochii lui Mihai și, ca și cum altă ieșire nu ar exista, soarbe încet toată vodca, la finele căreia, menținînd încă paharul la gură, își mușcă puternic buza de jos, dorind să înăbușe în gură flăcările băuturii. Mihai s-a grăbit să-i aducă un pahar cu apă. Mulțumesc! se bucură Maria, luînd paharul, apoi, după ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
gură, își mușcă puternic buza de jos, dorind să înăbușe în gură flăcările băuturii. Mihai s-a grăbit să-i aducă un pahar cu apă. Mulțumesc! se bucură Maria, luînd paharul, apoi, după ce bea puțin, îl lasă lîngă cel de vodcă și se rotește încet, să vadă mai bine toată încăperea. Te rog, ia loc! face Mihai un gest spre fotoliul de lîngă masă, un fotoliu foarte comod, făcut în întregime de el, cu schelet metalic, rotativ, căptușit cu burete, acoperit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
comod poate fi! oftează ea cu plăcere, după ce trage cîteva fumuri, cufundată în fotoliu, cu picioarele lipite, ridicate puțin să se sprijine de stinghia mesei, începînd să miște încet, într-o parte și-n alta, fotoliul. Mihai toarnă din nou vodcă în pahare. Un nes? întreabă spre Maria. Am și cafea, dar cu năut. Nes încuvințează Maria -, dar numai dacă-l faci cum trebuie. Să încerc surîde Mihai, știind că va putea obține o spumă groasă, pufoasă, pe placul femeii. Absorbită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
îl lasă pe Mihai să-și vadă de cafea. Cînd simte mîna lui atingîndu-i umărul, întoarce puțin privirea. Te rog să-mi permiți să-mi schimb cămașa în prezența ta arată Mihai cu privirea spre pieptul cămășii ud tot de vodcă. "Desigur!" încuviințează ea cu privirea, continuîndu-și visarea. Vede pe etajeră discurile cu muzică și întinde mîna să le cerceteze. Spune-mi, întreabă într-un tîrziu, fără să se întoarcă spre Mihai crezi că era cazul s-o superi pe Doina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Am greșit, desigur; îi voi cere scuze. Te rog! arată spre ceștile așezate pe masă. Maria mulțumește din priviri, ia o ceașcă și soarbe puțin, apreciind calitatea cafelei cu o frumoasă arcuire a sprîncenei. Mihai toarnă din nou în pahare vodcă, luîndu-l pe al său, retrăgîndu-se pînă lîngă capătul patului: Ce ți s-a părut "interesant" în această locuință? Cu o nouă țigară între degete, chiar în unghiul de deschidere a lor, că atunci cînd trage vreun fum își acoperă jumătatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vîrful degetelor, cu delicatețe, paharul. Interesant că se poate locui într-o asemenea încăpere răspunde ea. Nu toți pot să-și construiască vile cu două niveluri, foișor, pavilion de vară... ...pentru că nu irosesc banii cumpărînd, odată, cîte o ladă cu vodcă. Nu cumpără pentru că au, la discreție, whisky veritabil. Îți place? E o bătură fină; evident, trebuie să te înveți cu ea. Dar vila? Arhitectul a avut gust, fantezie; constructorii au fost meșteri buni... Dar Doina? Poftim?! tresare Mihai. Mi-nchipui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu gîndul departe. În cinstea ta, / Cea mai frumoasă din toate fetele ce mint, / Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint, / În pat ți-am presărat garoafe / Și maci / Tot flori însîngerate"... Se oprește din recitat, păstrîndu-și privirea departe, soarbe vodca din pahar și-i savurează tăria răsuflînd ușor, prelung; trage două-trei fumuri, după care, preocupată de pahar, admirîndu-i transparența, murmură: N-ai presărat garoafe, nici maci și nici n-ai înfipt în covorul din perete "ramuri verzi de lămîiță"... Deci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
un mare pontif, așezat în strană, Maria și-a lăsat mîna stîngă să-i fie sărutată, acoperindu-l pe tînărul de lîngă fotoliu cu privirea sa piezișă, în care, încet-încet, crește severitatea. O, iartă-mă! sare Mihai, amintindu-și de vodcă. Ia paharul Mariei, toarnă în el, apoi în al său și le așază alături, pe masă. Cum femeia nu dă nici un semn că ar vrea să bea, se retrage, așezîndu-se pe marginea patului, lîngă pernă. Un timp, ochii lui caută

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
paharul lîngă buze pînă face și Maria același lucru. Și dacă nu mai vin la voi, deși, surîde el, jucîndu-se cu paharul obsedat cum sînt, aș dori totuși să vin la dumneavoastră?... Hm! pufnește Maria într-un surîs scurt, sorbind vodca pînă la fundul paharului n-am să pot niciodată să înțeleg cum de mai ești teafăr acum. Ascultă! devine ea gravă, izbind paharul de masă, cînd observă că Mihai zîmbește. Ești singurul bărbat care, în ultimii douăzeci de ani, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tine, Maria, ăsta-i semn bun: trăiești înconjurată de bărbați de o condiție morală foarte ridicată, atît de ridicată că mai bine și-ar tăia mîna decît s-o întindă spre-a atinge o femeie frumoasă. Zicînd acestea, înfierbîntat de vodcă, Mihai nu se poate abține să nu întindă mîna, să atingă cu vîrful degetelor genunchiul dezgolit, rămînînd așa, în atingere, așteptînd cu o plăcere bolnăvicioasă palma care să-l lovească în plin. "Am să te las să mă lovești, cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
întindă mîna, să atingă cu vîrful degetelor genunchiul dezgolit, rămînînd așa, în atingere, așteptînd cu o plăcere bolnăvicioasă palma care să-l lovească în plin. "Am să te las să mă lovești, cum te-am lăsat să-mi arunci și vodca între ochi. Cînd ai să obosești, vei fi a mea..." Stai! șoptește Maria înfiorată de atingerea ce durează atît de mult. Ca și tonul rece, de-atunci cînd o ținea în brațe, și șoapta ei de acum îl paralizează pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Ca și tonul rece, de-atunci cînd o ținea în brațe, și șoapta ei de acum îl paralizează pe Mihai, făcîndu-l să roșească tot, în vreme ce, ridicîndu-se imediat, se retrage spre chiuvetă, să bea apă cu paharul în care a avut vodcă. Vreau și eu întinde Maria paharul. Ascultă, ridică privirea spre el cînd i se aduce apa chiar nu mai vrei să vii la noi? Nu, și-n felul acesta voi răspunde dorinței tale de-a o lăsa în pace pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dorinței tale de-a o lăsa în pace pe Doina. Ți-am cerut eu așa ceva?! Nu, pentru că n-ai mai apucat să spui de ce ai venit. Te rog! face semn spre paharul în care a mai turnat două degete de vodcă. Dacă nu mai vii pe la noi, soțul meu s-ar putea supăra. Cred că s-ar supăra mai tare dacă ar bănui adevăratul motiv pentru care vin. De-aceea nici nu rămîn la petrecerile voastre. Nu rămîi pentru că ne consideri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
chiar lîngă telefon... A! rîde Mihai am zis că, dac-o mai prind pe la mine... Zău! Doar nu-ți închipui c-aș îndrăzni?! E o copilă... Te rog! face el semn spre pahare, după ce mai toarnă în fiecare cîte puțină vodcă. Zău, Maria! Doina e o copilă; frumoasă, dar copilă... Ce copilă! rîde Maria, cu privirea în pahar. La anii ei, altele..., ți-o spun eu, care văd atîtea la spital. Noroc! spune și soarbe din vodcă. De fapt, surîde ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în fiecare cîte puțină vodcă. Zău, Maria! Doina e o copilă; frumoasă, dar copilă... Ce copilă! rîde Maria, cu privirea în pahar. La anii ei, altele..., ți-o spun eu, care văd atîtea la spital. Noroc! spune și soarbe din vodcă. De fapt, surîde ea, ridicînd privirea spre Mihai orbit de obsesia ta pentru mine, sînt sigură că nici n-ai remarcat-o pe Doina în totalitate... Nu mi-am făcut niciodată probleme în privința asta. Zău?! tresare Mihai; "ce fel de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
e o copie a ta, dar o copie crudă. E o Maria tînără se ambalează Mihai -, la care se adaugă temperamentul Sătenilor. Deci asta era, numai atît... surîde Maria fericită, absentă la vorbele lui Mihai, turnîndu-și singură un deget de vodcă. Vrei? întinde puțin sticla. "Ce naiba-i cu ea? aruncă Mihai o privire bănuitoare femeii. Dacă n-a venit să-mi ceară s-o las în pace pe Doina, ce vrea??" Te-am întrebat dacă vrei vodcă? arată Maria cu privirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
singură un deget de vodcă. Vrei? întinde puțin sticla. "Ce naiba-i cu ea? aruncă Mihai o privire bănuitoare femeii. Dacă n-a venit să-mi ceară s-o las în pace pe Doina, ce vrea??" Te-am întrebat dacă vrei vodcă? arată Maria cu privirea spre sticla din mîna sa. Poftim?! A, da, mulțumesc! Mărturisesc surîde Mihai, ducînd paharul la gură că nu am băut niciodată din mîna ta... Bine-ai venit! Pentru ce-a venit aici?" se întreabă iarăși Mihai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Maria cu privirea spre sticla din mîna sa. Poftim?! A, da, mulțumesc! Mărturisesc surîde Mihai, ducînd paharul la gură că nu am băut niciodată din mîna ta... Bine-ai venit! Pentru ce-a venit aici?" se întreabă iarăși Mihai, sorbind vodca, aruncînd, ca din întîmplare, privirea spre Maria: o vede stînd liniștită în fotoliu, total relaxată, cu gura încă plină de vodcă, pentru a-i savura, dureros, tăria, în vreme ce ochii ei mari, aproape închiși, conturează două linii lungi, negre, sub sprîncenele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
am băut niciodată din mîna ta... Bine-ai venit! Pentru ce-a venit aici?" se întreabă iarăși Mihai, sorbind vodca, aruncînd, ca din întîmplare, privirea spre Maria: o vede stînd liniștită în fotoliu, total relaxată, cu gura încă plină de vodcă, pentru a-i savura, dureros, tăria, în vreme ce ochii ei mari, aproape închiși, conturează două linii lungi, negre, sub sprîncenele arcuite calm. Mai gîndește-te, spune ea, preocupată de țigara scoasă din pachet nu-i indicat să-l înfurii pe soțul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fierbințeala genunchiului înfipt în centrul acestei încăperi. N-am să aflu de ce a venit la mine, căci, observ, soarta Doinei n-o prea doare. În schimb, ce n-au putut face gesturile, vorbele și insistența, a făcut rapid, fără poticniri, vodca: un drum drept, continuu; a topit-o încet-încet; rămîne ca eu să insist... Va reacționa desigur, dar mai cu teamă, fără convingere..." Mihai se mișcă puțin pe marginea patului și, ca și cum ar fi văzut abia acum blana femeii aruncată lîngă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
nea Toader e doar un paravan, că ea are altfel de gusturi, și-atunci... O, nu! E monstruos!..." se înfioară el îngrețoșat, scuturat de un frison. Maria s-a mișcat puțin cu fotoliul, ridicînd privirea. Să-ți mai torn puțină vodcă șoptește Mihai, aplecîndu-se puțin, cît să ia sticla, înainte ca femeia să-l întrebe de ce a tremurat așa vizibil. Nu-nu, te rog! rîde Maria spontan, reținîndu-i mîna. Simțindu-și degetele strînse cu putere, Mihai insistă: Totuși... Nu. Nu acum. Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în ordine cu ea; credeam, totuși, că-i la fel ca multe altele: neconsolată. Cînd colo... Doamne!... Ce urlet de fiară lovită! se înfioară el amintindu-și explozia Mariei. Ptiu, Drace! face un gest furios, sorbind o înghițitură zdravănă de vodcă direct din sticlă. Te pomenești că, imediat ce-și revine, va hotărî să mă dea pe mîna lui nea Toader, ori pe mîna Miliției..." Un fior de teamă îl strînge pe Mihai în spate, apoi, brusc, își simte tîmplele zvîcnindu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la ei mîine seară. Găsească-și alt dramaturg!" hotărăște Mihai, fără să aibă curajul s-o spună cu glas tare. Proastă cafea; te-ai grăbit arată Maria spre ceștile fără pic de spumă. Efectul va fi același. Dorești și o vodcă? întrebă Mihai calm, impunîndu-și să păstreze egalitatea cîștigată mai înainte. Nu, e prea mult. Nu-mi face bine. Dimpotrivă! Am avut impresia... Păstrează-ți impresiile. Vrei o țigară? Mulțumesc! Voi deveni viciat surîde Mihai, rotind între degete țigara primită. Viciat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]