10,282 matches
-
cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la Mănăstirea Putna, județul Suceava, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt 16 - 18 August 2004 am participat la Congresul Studențesc organizat la aceeași mănăstire, tot în cinstea aceleași comemorări, în cadrul căruia am prezentat expunerea „Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Munte Athos” 13-15 Noiembrie 2004
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
Viorel Vișan, Eusebiu Ștefănescu, Maria Gheorghiu, Dan Puric. Trebuie să afirm că întregul spectacol a fost un regal, iar oamenii din sală au aplaudat frenetc, la scenă deschisă, pe toți interpreții care au dat dovadă de o mare iubire pentru Voievodul Limbii Românești, poetul fără de pereche - Mihai Eminescu, prilej fericit pentru mine ca să le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
întrebă în glumă Prințișor. - Mă hrănesc doar cu sânge de lighioane! Fetele fragede le las cavalerilor ca să plămădească urmași și să înmulțească neamul valahilor! - Chiar astă-seară am vorbit de tine... - Sunt chiar așa de important în viața voastră? Au dispărut voievozii și regii și au apărut președinții cu traiul ca-n paradis!... Niciodată n-a fost și nu va exista dreptate în această lume. Pe vremea mea, nu din conștiință nu se tâlhărea, ci de spaima țepei! Ha, ha, ha! Dacă
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
în Arhivele VATICANULUI). Edificatoare sunt și actul de danie emis la 8 ianuarie 1285 de regele Ungariei, LADISLAU în care se vorbește de LITOVOI si fratele sau BĂRBAT, documentul regelui Ungariuei, CAROL ROBERT (26 Iulie 1324), din care rezultă existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
habităm ? Dacă poate să dea deoparte toate artificialitățile de care ne înconjurăm, toate păcatele, poate măcar să îi spună, așa cum Brâncoveanu a spus fiului său cel mic: “am pierdut tot ( ce aveam ) . Să nu ne pierdem credința !”. Fiecare părinte este un voievod român. Când vom înțelege asta, și dintr-o generație, o înțeleg câteva mii, doar, păcat, și o vom transmite urmașilor, și urmașilor - vom fi un voievodat al apocalipsei, poate: dar vom zâmbi și vom râde, asemeni dacilor, trecând prin el
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să dăruim buchet
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012. ELOGIU TĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut - pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut, pe maica
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
sărut, pe maica mea, Mărie, o-ntâmpin, la icoana c-o tăcere. Citește mai mult ELOGIU TĂCERII Părinților meiTe-ntâmpin, mult așteptată clipă,și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ:să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânts-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire -te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durereși fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut -pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut,pe maica mea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
Sus. În semn de mulțumire lui Dumnezeu pentru harul creației primit a cântat Neamul în cele mai serafice imne ale Marelui Regat Dacia: Imnele Moldovei, Imnele Transilvaniei, Imnele Țării Românești, iar în sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal și de Impăratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu Ștefănescu Delavrancea spunea că „Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
și pe această cale celor două instituții gazdă și mai ales Excelenței Sale Îsărcinat cu afaceri a.i. - Bogdan NEAGU, domnului consilier Nicolae BLÎNDU, domnului Director ICR Ionuț -Petre MUNTEANU, doamnei Mariana MIHĂILĂ și Parohiei Ortodoxe Române, Sfantul Arhanghel Mihail si Binecredinciosul Voievod Stefan Cel Mare si Sfant din Praga 5. În cuvântul său de prezentare domnul Horia MUNTENUȘ a spus că „Printr-un concurs miraculos de imprejurări magice mă aflu pentru prima dată în această țară de vis - Cehia și în acest
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1455181913.html [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 14.00, Iași Plimbare francofona prin Iași - vizite la obiective culturale din Iași Organizatori: Colegiul NaȚional Iași și Centrul Cultural Francez 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, Colegiul NaȚional Cântec pentru Iași Organizator: Colegiul NaȚional Iași. 16.00
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 14.00, Iași Plimbare francofona prin Iași Organizatori: Colegiul NaȚional Iași și Centrul Cultural Francez 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, Colegiul NaȚional Iași Colegiul NaȚional - repere europene Organizatori: Colegiul NaȚional Iași
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
13.00, Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași artă plastică „Culoare și sentiment religios” și Concurs fotografii „Cunoaște și recunoaște Iasul” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Crucea Roșie 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, Mitropolia Moldovei și Bucovinei AcȚiune de voluntariat „Un dar pentru pelerini
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Iași 14.00, Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” Iași Sesiune de comunicări cu elevii unităȚilor de învăȚământ din municipiu pe tema „PersonalităȚi ieșene” Organizatori: Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” Iași, parteneri: Muzeul Literaturii Române, licee din Iași 15.00, Esplanada Voievozilor, Palatul Copiilor Spectacole artistice cu participarea ansamblului folcloric, fanfarei, soliștilor și grupurilor de muzică ușoară ale Palatului Copiilor Organizatori: Palatul Copiilor Iași, Colegiul de Artă „O. Băncilă” 16.00, CS Politehnica Cupă Sărbătorilor Iașului la șah Organizator: DirecȚia pentru Sport
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
prin tine,/ române, / curge sânge de dac,/ care ne păstrăm obiceiurile,/chiar și zâmbetul lui Zamolxis-zeu,/ în fața morții, / tot dacic este./ L-am păstrat,/ iar neamul meu,/ de aceea,/ nu se lamentează,/ nu se înspăimântă/ de moarte,/ dovadă ne sunt voievozii, brâncovenii,/ și eroii cu care am putea/ popula/ întreaga planetă.” Întregul capitol, prin poeziile ce urmează ( Gând, Obiceiuri, Nebunie, Fețe, Pământ, Știință..., Limba, Vorbim) focalizează stări, situații, zone ale țării, obiceiuri sau oameni despre care consideră autorul că merită a
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
suprem, de măreție și strălucire! În mijlocul unei priveliști ce răpește până la uitarea de sine atenția invitaților, Majestatea Sa Regele Mihai I fascinează, atrage cu o putere uriașă mulțimea! Are o soliditate inepuizabilă a principiilor, reverberată într-o statură impozantă de voievod, de domnitor, de rege. Privirea Majestății Sale întretaie drumul drept prin inima istoriei țării. Majestatea Sa vine dintr-o istorie precum un stejar din temelia pământului. Este un testament viu al întregului patrimoniu sufletesc național! Este o mare personalitate a
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
model al hotărârii sesiunii locale, în limba ucraineană. Or, întru dăinuirea graiului străbun, neamului românesc, de acum 9 localități, din nordul Bucovinei, au demonstrat deja că își iubesc Graiul, susținând astfel, sus și tare, că sunt ROMÂNI, vrednici urmași ai Voievodului Ștefan cel Mare și ai Marelui Eminescu. Bisăptămânalul „ZORILE BUCOVINEI” este publicația cu cele mai vechi tradiții și cu cel mai mare tiraj, printre ziarele minorităților naționale din Ucraina. Are peste 14.500 de abonați și un număr impresionant de
Bucovinenii se vor declara români by http://uzp.org.ro/bucovinenii-se-vor-declara-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
notorietate deja câștigată, dar și un jurnalist de cultură și prestanță. S-a remarcat editorial cu un studiul istoric despre segmentul medievalului moldovenesc, scriind și publicând eseul de largă respirație „Arhitectura ștefaniană” („Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, Editura Carpathia Press, București, 2006). George Roca nu este istoric, este filolog de meserie, și are o experiență în marketingul cultural australian de aproape o viață de om. S-a documentat profund pentru a ne
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438944343.html [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
la Sibiu și a preluat responsabilitatea operativă în Transilvania, cu misiunea de a acționa în zona de Est de linia Sibiu-Alba Iulia-Gilău-Zalău-Săculeni; aici Generalul și-a umplut sufletul de amintirea victoriei de la Șelimbăr, din 28 Octombrie 1599, repurtată de Marele Voievod Mihai Viteazul, care semnifica Unirea Transilvaniei cu Țara Românească și care a avut același destin * ofensiva s-a desfășurat între 9 și 25 Octombrie 1944, în trei etape; în prima între 9-13 Octombrie când Corpul 6 Armată (C.6.A
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_altfel_de_istorie_a_armatei_pompiliu_comsa_1384921944.html [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
Oiești-Rotunda-Bucșenești-Corbeni-Poienari-Căpățîneni-Pămînteni, invitându-ne în cea mai mare comună ca întindere a țării-Arefu, întinsă la poalele munților Ghițu. AREFU se pare că a fost Scaunul voievodatului lui Seneslau/ Senestov (1247-1251) în Țara Transalpină/ Țara Românească. (Cristache Gheorghe/ Florian Tucă/ Cezar Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi, Regi, Președinți și alți Șefi de stat din spațiul românesc. Dicționar.Ed. Dc. Promotion, București-2004) Fiind cea mai întinsă localitate montană-AREFU a fost și zona cea mai încrâncenată a luptelor dintre partizanii creștini și călăii cruzimii roșii-slugile bolșevicilor
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
rugăciune Udat cu sânge-n '907, Mai sunt țărani ce caută a spune: Că omul se cunoaște după fapte." Ne vin străini la noi în țară, Să cumpere pământul la nărozi, Ne zornăie arginții de afară, Dar din mormânt trezește voievozi! Copiii noștri astăzi - migratori Cerșind sfios o refuzată slujbă, În schimb ne vin străini denigratori Și ne ucid ozonul cu a lor drujbă! Ne vin străini la noi în țară Cu legi perfide și idei, Ne-aruncă vorbe de ocară
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasile_coman_1466531803.html [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]
-
cu a lor drujbă! Ne vin străini la noi în țară Cu legi perfide și idei, Ne-aruncă vorbe de ocară Ne vor și viața pe doi lei. Mai sunt români bătuți de vânt Loviți de soartă și nevoi, Cu voievozi făcut-au legământ Să apere pământul... pentru noi. 7 aprilie 2016, Ploiești Referință Bibliografică: Pâine amară / Vasile Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1999, Anul VI, 21 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Vasile Coman : Toate Drepturile Rezervate
PÂINE AMARĂ de VASILE COMAN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasile_coman_1466531803.html [Corola-blog/BlogPost/370909_a_372238]