1,402 matches
-
-și piardă și ultima urmă de stăpânire de sine. Îl cuprinsese o furie oarbă și, fără să-și dea seama ce face, se năpustise asupra lui Strickland. Acesta fusese luat prin surprindere și se clătinase pe picioare, dar, fiind foarte voinic, chiar și abia ridicat de pe patul de boală, într-o clipă, fără să știe cum, Stroeve se trezise la podea. „Piticanie caraghioasă!“ îi spusese Strickland. Stroeve se adunase de pe jos, observase că nevastă-sa nici nu se clintise în tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
am întâlnit cu Bill Ghioagă prin piață și ăsta i-a cerut lui Charlie actele pe care i le dăduse. „N-ai decât să vii să le iei dacă ai nevoie de ele“, i-a zis Charlie. Era un individ voinic Bill Ghioagă ăsta, dar parcă totuși nu prea i-a plăcut lui cum arăta Charlie, așa că a început să-l suduie. L-a făcut în toate felurile, i-au venit la gură și trebuie să vă spun că dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Niciodată nu poți ști cum e un bărbat până când nu trăiești cu el. Nici unul nu m-a dezamăgit mai rău decât George Rainey. Era și el chipeș și cu o ținută frumoasă. Aproape la fel de înalt ca Johnson, și părea destul de voinic. Dar totul era numai o chestie de suprafață. Nu bea niciodată, niciodată n-a ridicat mâna asupra mea. Parcă ar fi fost misionar. Mă culcam cu toți ofițerii de pe toate vasele care acostau în porturile insulei și George Rainey nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ăștia... - Înțelegeți semnificația cuvântului? - Păi, de obicei Înseamnă... - Întotdeauna Înseamnă inteligent și bine educat, l-a Întrerupt Amory. Înseamnă a poseda o cunoaștere activă a experienței rasei. Amory se decisese să fie foarte obraznic. S-a Întors spre omul cel voinic. Acest tânăr domn - a arătat cu degetul mare spre secretar, rostind „tânăr domn“ ca și cum ar fi spus „băiat de servciu“, fără să se refere cu adevărat la tinerețe - are des Întâlnita concepție cețoasă despre semnificația celor mai populare cuvinte. - Obiectezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
voinic a scos trei trabuce mari și le-a Întins În palma lui uriașă, deschisă. Omulețul a luat unul, dar Amory a scuturat din cap, scotocind În buzunar după o țigară. - Zi-i mai departe, l-a Îndemnat bărbatul cel voinic. De mult doream să ascult pe unul ca tine. MĂRIND VITEZA - Viața modernă, a reluat Amory, nu se mai modifică o dată la un secol, ci de la an la an, de zece ori mai repede decât oricând În istorie: populația se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
apar interdependența economică și problemele rasiale - iar noi, leneși, ne lăsăm purtați de curent. Ideea mea este că trebuie să mărim considerabil viteza. Rostise ultimele cuvinte ceva mai Înfocat și, involuntar, șoferul a apăsat pe accelerație. Amory și bărbatul cel voinic au râs. După o vreme a râs și bărbatul mai sfrijit. - Toți copiii, a continuat Amory, trebuie să pornească În viață cu șanse egale. Dacă tatăl unuia Îl Înzestrează cu un fizic bun și mama cu puțin bun-simț de la Începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pentru că niște nebuni bețivi și apucați îl puteau snopi și o și făceau cu regularitate. A crescut, a început să lucreze în sala de forță și nu l-au mai putut bate, căci pusese carne pe el, era un flăcău voinic și putea, la o adică, snopi și el pe oricare. S-a mai întâmplat și asta, mi-a spus, dar numai cât să atragă atenția că s-a terminat cu Marcel-sacul-de-bătaie. L-a luat unul la el la perș. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
bărbatul care a vorbit cu tine. Cum arăta? Sarah își strânse buzele și apoi își făcu de lucru cu o șuviță de păr. Aruncă o privire spre tatăl ei: — Mai în vârstă decât șoferul. La vreo 55-60 de ani. Foarte voinic, fără prea mult păr, sau poate că era tuns foarte scurt, și cu o mustață mică. — Și celălalt? Ridică din umeri: — Mai tânăr. Un pic cam palid. Păr blond. Nu-mi aduc deloc aminte prea multe despre el. — Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
merge! răspunse tractoristul, săltând cu însuflețire în scaun. Ajunseră pe culmea dâmbului. De-acolo pământenii noștri zăriră de cealaltă parte, jos în vale, un soi de hangar lung, de lemn, spre care se îndreptau din toate părțile zeci de bărbați voinici, scunzi, stăpâni pe soartă, și mame și copii și fete mediocre drăguțe, cu basmale multicolore fluturând în vânt. Bătrâni erau mai puțini, în schimb toți erau foarte vânjoși. — E cantina noastră, cantină fruntașă, spuse tractoristul când ajunse lângă hangar. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ca oliva atică răsădită în Aquitania. Mi se întîmplă să plâng în trei ocazii: 1) Când îmi moare un câine, în realiatate sau în Malte Laurids Brigge; 2) Când, la chef, lăutarii îmi cântă cântecul lui Iancu Jianu și-al voinicilor lui: " Tot ca dânsul de armați Și pe cai încălecați Feciori de lele nebună Care noaptea-n frunză sună." 3) Când murmur cu Grecul, în vreo dimineață, ca și a lui, de sfârșit de noctambulism prin hale: "Oliviers de Céphise
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fără noroc să-și facă un rost, intrase la CFR ca impiegat, suplinise catedre de rusă și română, lucrase ca sortator de piei într-o tăbăcărie, vopsitor, zugrav, electrician. Ajunsese și pe la Medgidia, ca antrenor de box. Era un bărbat voinic, nu prea înalt, cu înfățișare pitorească, rezistent și, zice el într-un poem, plin de farmec: „Păi când intram eu la restaurant/ Muierile veneau ca la stupină/ La orice târfă se făcea lumină// Eram voinic deși nu prea înalt/ Nici
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
ce-și privea mâinile pe care le răsucea și le freca una de alta în încercarea disperată de a se liniști. Era un bărbat trecut de cinzeci de ani, sărăcăcios îmbrăcat, dar curat, mai puțin oacheș decât Violeta, scund și voinic, deși, destul de vizibil, adus de spate. Arunca priviri furișe spre cele două femei de la masa din fața sa, îmbrăcate în robă, de parcă erau din altă lume. - Puneți mâna dreaptă pe biblie și repetați după mine, vă rog... - Ba io nu, mânca
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
condamnă pe femeie. Pe Maria Magdalena, căreia Iisus nu i-a zis „Îți iert păcatele...” Care păcate ? Dar în amorezii ei din timpul nopților cine ar fi dat cu pietre ? „Amorosu” rosti o înjurătură de nereprodus. Era un individ înalt, voinic, îmbrăcat cu un costum de-o elegantă căutată. Avea un chip ridat, stâlcit în nenumărate încăierări de stradă, cu o expresie violență. Aruncă pe masa câteva bancnote: Culca-te și tu, ajunge pe azi...” Va să zică, Amorosu este peștele fetei! Autorul
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
tensioneze acțiunea, și aici este vorba de talent, desigur: „Într-o cameră denumită discret „oficiu”, dintr-o discotecă de cartier, Beșleaga Gigi - „Amorosu” discuta pe șoptite cu un individ scurt, lat, gras; fără a fi prorpiu-zis obez, individul era: îngrozitor de voinic și, cumva, voluminos. Lumea îl cunoștea după o poreclă care-l definea perfect: „Jean-Capabilul”. Iată dedesubturile afacerii: „Clădirea, mai cunoscută prin cartier sub denumirea de „pizderie”, era parțial ascunsă de-o iedera sălbatică.” Începe darea în vilag a adevăratelor afaceri
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
uimit la el Nae Cosor. - Când ai o oaie, mai bine s-o mulgi, nu s-o jupoi. Decât 1000 euroi odată, mai bine câte 10, dar tot timpul, plus mqncare și-un ambalaj, acolo... ! filozofa Vania. - Cum arătau? - Mari, voinici, cu niște mutre negre că de țigani, să-mi fie cu pardon. Chiar mai negricioși că matale. Cand se uitau la mine, parcă îmi luau măsură la sicriu. Si-aveau un accent, așa, mai ciudat... - Și ce ziceai că vor
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
Emisiunea Un metru cub de cultură, difuzată de Realitatea TV și emisiunea Istoria literaturii...de la TVR Cultural, i-au adus Premii ATPR. Alte emisiuni TV: Tichia de mărgăritar, Iluminatul public, mult îndrăgite de telespectatori. Multe cărți despre Eminescu, etc... Bărbat voinic, înălțime 1,87, greutate binișor peste 100 kg. (așa se autodefinește), cu o casă cu livadă la țară aproape de București (un fel de „mărțișor arghezian”), câștigată prin „Istorie...”. Căsătorit în 1970 cu Domnița-Maria-Eugenia Andreiovici (cu toate trei, spune dânsul în
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul. Valuri de flăcări se revarsă peste Valea Rea, alungând negurile. Soarele, vestit prin măreția
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
El? Ne poate trece pe toți trei odată, nu doar pe tine. Sandu se aplecă și o luă cu ușurință pe Irina în brațe trecând-o dincolo de prag, ca să o depună pe patul cam strâmt este drept pentru o persoană voinică ca el. Irina era veselă și se alinta ca o puștoaică. Ana era un pic contrariată de comportamentul libertin al colegei sale. Nu ar fi crezut dacă cineva i-ar fi spus că Irina este iubita sau amanta lui Sandu
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
fără niciun țel pe munte. Începu singură să-și arunce de pe ea tot ce o incomoda, să-l ajute pe Sandu în economia timpului. Era o tânără un pic plinuță dar nu grasă. Fiind înaltă ți se părea mai degrabă voinică, o sportivă de la aruncarea ciocanului. Poate că asemănarea dintre fizicul lor i-a atras și mai mult. Sandu o ajută să se elibereze de pantalonii de blug, cam strâmți pentru construcția fizică a Irinei și care îi scotea și mai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic, chipeș, înalt, care în fiecare toamnă cădea într-un somn atât de puternic că nu se mai trezea decât la începutul primăverii. Era întruchiparea dreptății și un adept al magiei albe, gata să sară în ajutor pentru o tânără sau
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
domnele! Că-ți dau multă bogăție Că-ți dau sate cum-cum sate Dragi domnele! Și moșii cu slobozi Mie Doamne să nu-mi dai Dragi domnele! Să nu-mi dai acelea toate Mie Doamne să îmi dai Dragi domnele! Cel voinic de-asar din poartă, Ținea poarta cu spatele, Dragi domnele! Zidurile cu umerii Și zâmbrele cu sprâncene Dragi domnele! Cum ca ia nu mai este Unde sunt ei feți frumoși? Dragi domnele! Ei să-mi fie sănătoși! Dacă la familia la
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
de sfânt, Crăciun! Că duci daruri multe-n sac pentru bogat și sărac, daruri magice îți cer: Pe lângă zăpezi și ger, adu belșug la săraci și daruri la copii dragi! Dar magic pentru cei mici, de-a crește mari și voinici! Celor mari dă gând măreț, să știe al vieții preț! Să ducă veste-n colind și legendă în cuvânt, despre Fiu din Tată Sfânt, lumii trimis pe Pământ! Celor bătrâni și sărmani să le duci haine și bani! Mesager sfânt
RUGĂMINTE LUI MOȘ CRĂCIUN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367888_a_369217]
-
la căpitanul Zefir și-i spuse: - Ai grijă ce faci! Ai grijă de prințesă, așa cum ai promis! - Așa cum am promis, Majestate! răspunse căpitanul Zefir. În aclamații și urale, alaiul Primăverii se puse în mișcare. Soldații căpitanului Zefir și norii cei voinici începură să cânte. Cântau bucuria de a sluji frumoasa Primăvară, iar valurile acestui cântec se revărsau în văzduh, până departe în hăurile cerului, ecoul preluându-le cu multiple reverberații, până hăt departe, în Țara Zăpezilor. Dar murmurul melodios al norilor
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
aruncăm, Măria Ta? Că vrăjitorii ăștia nu ard! - Trebuie să ardă, dacă asta voiesc eu! tună împăratul. Am stabilit că lupta o vor da ceilalți viteji ai noștri. - Cum poruncește Măria Ta! Vom lupta în ordinea ce-ați dat! strigară voinicii luptători înfierbântați de ură. Să-ncepem lupta chiar acum! - Nu acum, mai așteptați! îi potoli împăratul, ridicând mâna. Duceți prizonierii la cuptoare și-i lăsați în paza căpcăunilor. Până atunci ne mai gândim, mai chibzuim. Soldații din gardă înșfăcară pe
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
întreb dacă nu fusese fratele ei un tip înalt, cu statură atletică, purtând el barbă ... Da, da, mi-a confirmat grăbită, l-ați cunoscut pe Sașa cumva?... Și atunci mi-a căzut fisa. O fisă grea ca plumbul. Individul acela voinic, vikingul care se ținea în picioare la prora bărcii navigând bezmetică, omul dezmembrat sub ochii mei, de i-au strâns însoțitorii părțile corpului risipite în apă, fusese frate-său!... Cucaras tăcuse brusc, cu fața adumbrită, parcă retrăind și mai intens
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]