1,661 matches
-
și savoare Ardealul i-un zâmbet spre cer Istorie scrisă pe frunze și ochi Cu oameni și fapte ce umblă și pier Cum viața e dată pe stânci și în gropi Sunt lunci și miresme— dealuri cărări Cascade cu pași voioși în cădere Și râuri senine se varsă-n cântări Pe palme de aer clădind giuvaiere Seninul și norii aici se-ntâlnesc Pe vârfuri de munte pe dealuri pe ape Pe muchia umbrei ideile cresc Și mai ca oriunde ceru-i
ARDEALUL-BIJUTERIA ROMÂNIEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1465816470.html [Corola-blog/BlogPost/378789_a_380118]
-
Iar căprioarele mănâncă otava moale prinsă-n stog De vânători și pădurarii ce au în grijă tot vânatul În iarnă; primăvara, le-or împușca. Al lor păcatul! Pe drumurile din pădure, trec sănii șir, trase de cai, Pline de strigăte voioase din piepturi prinse în alai, Cu zurgălăi prinși la zăbală și cușme dacice pe cap, Și chiote pe care munții cât sunt de mari nu le încap. Pe pârtii se întrec schiorii în pluguri și în cristiane, Iar cozile la
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nelu_preda_1484655318.html [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
ușor. Când teama mă purta în săbii iară, Inima mea era un canton părăsit, Și sub umbrela lacrimei fănușiană, Sufletul gol eu mi-am adăpostit. De câte ori viața îmi pare rece, strâmtă, M-ascund în mărgăritarul ochiului său, Până ce clopotul sună voios de nuntă Și-n care mire îmi va fi chiar Dumnezeu...
LACRIMA FĂNUŞIANĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/_lacrima_fanusiana_cornelia_viju_1329918373.html [Corola-blog/BlogPost/346809_a_348138]
-
Nopțile începusem să le păstrăm pentru noi, revelații și misticism, suspendați pe pervazul vieții. Uneori fumam dintr-o singură țigară. În vara aceea a plouat necontenit, până când Dâmbovița s-a învolburat în matcă și în cele din urmă a inundat voios străzile și bulevardele capitalei. Ne-am trezit bucuroși ca într-o dimineață obișnuită și ce vedem? Se apropiase marea de capitală, iar în drum spre Universitate erau bărci sprintene ce alunecau în toate direcțiile. Cu hainele scăldate de ploaie, înghesuiți
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
ne aducem aminte de romanul ,,Jocul cu mărgele de sticlă”, al lui Herman Hesse. În esență, poeta atacă aici în modul cel mai subtil una din marile și gravele teme ale poeziei universale. ,,Priveam la droaia de copii care cântau voios, săreau Și pietricelele zvârlite departe, pe mal adunau Erau zeci, sute și mii și albe și negre, maro, cenușii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere” .......................... *** ,,Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424080649.html [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
farmec îți dau în dar. Vine-mplinirea și îmi alintă visuri și gânduri, în timp ce-ascult săgeți albastre vibrând în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă ia de mână și dăm o raită prin zbor voios, ea preschimbată-n superbă zână, eu părând umbra lui Făt-Frumos. Alter ego Mă opresc privind mereu în urmă și revăd urcușul meu bizar, care chiar dacă-ntr-o zi se curmă, va sfârși făcând din pisc altar. A fost greu. Destinul
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431970443.html [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
Simona din ușă, învârtind cheia, fără a mai asculta răspunsul doamnei Nemeș. Un refren îi răsuna în minte... “Ești schimbător precum e cerul, În ceea ce privește amorul... Căci tu singur ziseși într-un rând Să mă cucerești tu ai de gând.” Porni voioasă către stația de taxi. Sorin i-a dat ca reper un nume de stradă și o intersecție cu un bulevard cunoscut, unde o va aștepta. - Nici măcar nu a venit după mine, nesimțitul, se gândi cu ciudă fata. Și eu mă
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
nimic pentru a-și utiliza resursele native și își pierde vremea în tot felul de prietenii dubioase, lăsând viața să treacă pe lângă el. Gândurile îi fură întrerupte de apariția soțului, care adusese două sticle de Merlot pe care le așeză voios pe masă. Simona, dădu să se ridice, dar tatăl lui Sorin îi făcu semn să rămână așa cum era. - Bună seara, domnișoară și bine ai venit în casa noastră, spuse tatăl lui Sorin, un bărbat înalt, cu ceva burtică. Nu părea
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
tramvaie. - Vă mulțumesc pentru invitația neașteptată, doamnă și domnule Pătrășcanu, spuse la un moment dat Simona, ridicându-se de la masă. - De ce nu mai rămâi? Nici nu ai gustat măcar din tort. L-am preparat special pentru voi, dragi copii, spuse voioasă doamna Gheorghița, îmbrățișând cu o privire caldă toți mesenii săi. Lasă că te duce mai târziu Sorin acasă cu taxiul. - Vă mulțumesc, dar este deja întuneric și am și ceva de rezolvat pentru școală, așa că este timpul să mă retrag
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454491065.html [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ZÂMBETUL CE-L ȘTIE... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Voioasă-i mereu, căci nimic nu o dărâmă, Vitregia găsește tristețea-i cât o fărâmă, Cum pășește neplăcerea-i a și fost nășită, De nici negarea n-are cum a nu-i fi spășită. Am cunoscut-o prin net -e fată
ZÂMBETUL CE-L ŞTIE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1422651154.html [Corola-blog/BlogPost/374263_a_375592]
-
s-au bătut, Triumful urcă precum un vierme, Raiul a fost ridicat din lut. Munții rumegă norii, sublimul, Leul a fost cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau, albe culori, Eu mai zăream, cumva
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192852.html [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
capra privește implorator, să-i dau jos neastâmpărații, să se joace pe covor. Ținând iezii strâns în brațe cobor steiul dăltuit, câinele în juru-mi sare, pune botul jos pe labe, dă din coadă mulțumit. Revin, spre prânz acasă, mulțumită și voioasă. Între timp, vișinii-n floare, polenizați de albine, au cernut albe petale, pe iarba strălucitoare. Vișinele de smarald sub a soarelui văpaie deveni-vor rubinii, cu arome minunate, să mâncați pe săturate! Referință Bibliografică: Vișini în floare / Cârdei Mariana : Confluențe
VIŞINI ÎN FLOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visini_in_floare.html [Corola-blog/BlogPost/341485_a_342814]
-
și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată. Mă mângâi și mă faci voios / Și mă-ntărești îndată. / O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată (colind popular despre brad), dar și în riturile de trecere ale românilor, în fiecare dintre cele trei momente importante din viața sa: nașterea, nunta și moartea. Sensul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
vină! Soseau și se opreau pe loc Nemaigrăbindu-se deloc. Lângă izvor se odihneau Clipe dulci și dipăreau. La izvorul din Săcele, Codrul falnic de sub stele, Mă fascina cu vraja lui Pe poteca Domnului! Pe cărarea cea frumoasă Mă plimbam voios spre casă, Iar la ieșirea din pădure, Începea dealul să mă fure. Ființa toată mi-o copleșea Când privirea-îmi deslușea Valea Largă și spitalul... Colceagul, monumentalul. Valea Largă - denumirea unei străzi. Colceag - ,,Spitalul Municipal Săcele” din zilele noastre. Artangel Referință
LA IZVORUL DIN SĂCELE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1488700248.html [Corola-blog/BlogPost/380319_a_381648]
-
cele mai multe dintre orașele țării, precum și în America și Canada, Israel, Rusia, Basarabia. Artistă foarte apreciată atât pentru rolurile jucate în musicaluri și interpretarea pieselor muzicale, cât și pentru mobilitatea și eleganța de dansatoare și, de asemenea, pentru inteligența, spontaneitatea energia voioasă exprimate în arta moderării emisiunilor tv și ca maestru de ceremonialuri, Anca Țurcașiu a participat la prima ediție a emisiunii „Dansez pentru tine”, la Pro tv ca artist dansator concurent, a funcționat ca profesor de canto și actorie la grădinița
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420459368.html [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec ce hălăduia din localitate în localitate făcând trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce nu se găseau în magazinul sătesc, contra produse agricole, rupse câteva tufănele și plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui. Biserica era aproape plină. Slujba începuse. Era sărbătoare mare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă din primăvară, și
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar, cu o diferență între ei ca vârstă de un an. Cățelușa Braica era cea care îl auzea prima pe tata și dădea semnalul prin mișcarea voioasă a cozii și lătrături vesele repetate, când simțea căruța că vine tata să rămână peste noapte cu noi. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă încrederea în a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
visat să merg pe valul apei înspumat, S-adun în ochi mișcarea lui și reflectarea cerului, Să simt răcoare-i la picioare, Să simt că-ntregul corp mă doare. Și într-o zi... Priveam la droaia de copii care cântau voios, săreau Și pietricele zvârlite departe, pe mal adunau Erau zeci, sute și mii și albe și negre, maro, cenușii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere. *** M-am aplecat și-am strâns și eu... Le-
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1425219073.html [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
poemului reiese chiar din versurile lui Pușkin, adnotate în volumașul poemului (1827), aparținând lui Viazemski: "După mulțimile lor leneșe,/ În pustietăți am hoinărit adesea,/Hrană lor simplă am împărțit/Și adormeam în fața focurilor lor;/ În mersul încet îmi plăcea/Sgomotul voios al cântecelor lor/Și îndelung, al Mariulei dragi,/ Repetăm numele gingaș." Poetul a reluat același motiv în Evghenii Oneghin (strafoa V, cap. VIII) și în poezia Țiganii (1830) arătată că o "traducere din englezește", ca să excludă apropieri personale." Facem precizarea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
înlesnesc Me khote sim te lokhiarau A ta petrecere aici, Kiro beshlimos athe, Cu parte după roduri mici, Rigiasa tsine phabaiango, A ostenelilor lenoase. Le khandine khinimatengo. Deprinde-te și tu cu noi, Sikio vi tu amentsa, Cu sărăcia cea voioasa, Le chorîmasa o asano, Și mâine dez-de-mânecate Thai theara bokhalimasa Într-o căruță amândoi Soldui ande'k hurdoneste Ne vom porni noi mai departe. Jeasa-amengă feder dureste. Vrun meșteșug trebui să știi; Kha'k bukiori mangliol te jeanes Fierar bun
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
meu bun, domnul George Șerban, aici:http://www.youtube.com/watch?feature=player detailpage&v=5xFjylMqCDQ Primăvară... de Cristian Gabriel Groman E soare-afară, e iarăși primăvară... Șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geam... Sfadindu-se de zor, până la ceas de seară... Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață... Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare... O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare... E vremea și-anotimpul când totul prinde
...PRIMĂVARA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_cristian_gabriel_groman_1330674468.html [Corola-blog/BlogPost/355933_a_357262]
-
prin în voia lor prin toată curtea. Se așează Magdalena pe un scăunel și desface un coș cu știuleți de porumb pentru animale. Apoi îi dă o parte din boabe Cristinei să le împrăștie păsărilor. -Pui, pui, pui!... strigă fetița voioasă dând de mâncare orătăniilor care se strecurau printre picioarele ei. Un boboc de rața se opintește și se rostogolește căzând în șanțul cu apă.Cristina îl scoate și-l șterge cu rochița ei, apoi îl sărută strângându-l la piept
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486241877.html [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
dintre musafirii rămași mai la urmă. “Ok! Durează câteva minute să mă pregătesc!” îl asigurai. Și așa a fost. “Ți-am închis geamurile...ca să fim eficienți!” Am zâmbit, oarecum jenată...în dormitor lăsasem ceva debandadă de dimineață...Dar am plecat voioasă. Prânzul a fost minunat. Am savurat acea clipă de liniște...Am primit parfumul preferat, de la sora mea, și o minunată begonie roșie de la cumnatul meu. Abia când m-am întors, am remarcat, cu stupoare, că amicul meu cel “harnic” la
UN ALT ŢĂRM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Un_alt_tarm_corina_lucia_costea_1333234408.html [Corola-blog/BlogPost/354841_a_356170]
-
mai cuminte și cea mai bună dintre fetele satului. Va fi împodobita cu spice de grâu. Celelalte tinere se îmbracă în alb. Astfel format, alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La răscruci fetele fac o hora și cântă voioase. Adesea "Drăgaicele" sunt confundate cu "Sânzienele". După unii specialiști, sărbătoarea Sânzienelor își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o hora care se învârtește amețitor. Scăldate în roua
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
naționalei. Însă...iar a primit gol. Iar, ciufuleală! Și...încă un gol! Încă o ciufuleală ! Până s-au săturat copiii de jucat fotbal. A întrebat-o căpitanul : -Băi, asta mică, mai vrei să joci fotbal ? -Mai vreau ! a răspuns ea voioasă. -Chiar dacă te ciufulesc ? -Chiar dacă. Cel mai mult i-a plăcut anul trecut la țară, la bunici. Făcea treabă în grădină cu bunica și la câmp, la lucernă, cu bunicul. Ei nu-i spuneau « asta mică ». Bunica îi spunea
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417464970.html [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]