443 matches
-
permis, chiar în numele aceleiași ideologii scolastice, să abordeze fenomenele naturale și sufletești cu detașare, să le descrie cu obiectivitate, altfel decât strict prin îndumnezeire. Acestora li se datorează o serie de încercări reușite de clasificare a tipologiilor spirituale în sensibile, volitive, neîndu-plecabile. În orice etapă istorică, cunoașterea sufletului a însemnat învingerea unor asperități de natură metodologică și conceptuală. Epoca medievală este un bun exemplu, când drumul cunoașterii psihologice a necesitat învingerea unor dificultăți conceptuale legate de limitele de explicare a sufletului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unor deprinderi de muncă intelectuală (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe baza acestora, de a răspunde la întrebări, de a aprecia, de a completa răspunsurile colegilor) ci și intervenția particularităților afectiv- motivaționale și volitive. Adaptarea școlară presupune alături de maturitate intelectuală și prezența unui anumit grad de maturitate socială. Aceasta se referă la însușirea și respectarea unor deprinderi de conduită civilizată în colectiv, la existența unei independențe relative a copilului în acțiune și față de adult
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
la purtare este adesea scăzută. Cu înaintarea în vârstă, negativismul se accentuează, crește hipersensibilitatea lor la observații. Ei se află într-o permanentă tensiune. Aceste caracteristici conferă instabilitate, o slabă capacitate de adaptare la mediul școlar. e) Tulburări afectiv-motivaționale și volitive În cazul dificultăților școlare de natură emoțională există un blocaj în dezvoltarea afectivă a copilului, cu influențe negative asupra structurii sale cognitive, care dereglează raporturile elevului cu școala, generând un dezechilibru de natură predominant afectivă. Astfel, timizii, mai ales cei
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
însușiri bio-psihosociale. În cadrul acestui ansamblu de structuri funcționale, factorii intelectuali dețin o pondere deosebită. După unii specialiști, cca. 50% din reușita școlară ar fi rezultatul maturității intelectuale, cealaltă jumătate datorându-se unor factori nonintelectuali de personalitate (particularități afective, motivaționale, caracteriale, volitive) sau altor caracteristici psihologice, educaționale, sociale etc. care acționează corelat și intercondiționat cu factorii intelectuali. Întrucât în centrul factorilor intelectuali se situează gândirea, dezvoltarea operațiilor acesteia reprezintă o premisă esențială a pregătirii corespunzătoare a copilului pentru a face față activității
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
pentru că anii copilăriei au cota cea mai mare de dezvoltare intelectuală și de absorbție a tot ce ține de dimensiunile sensibile ale vieții și aspectele fragile ce stăvilesc, eventual, dezvoltarea omului comprehensiv, receptiv, cu apetituri intelectuale tot mai mari. Maturitatea volitivă Activitatea umană presupune o înlănțuire de scopuri, un proiect de existență ce se elaborează mai mult sau mai puțin conștient. Apariția memorizării și atenției voluntare ca și controlul stărilor afective n-ar fi fost posibilă fără apariția și organizarea voinței
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
persoane sau altui grup; conținut educație literară, științifică, artistică, etc.; efect (foarte bună, bună, mediocră, etc.). Educația este un proces prin care se formează, se dezvoltă și se maturizează dimensiunile fundamentale ale ființei umane: fizicul, psihicul, moralul, esteticul, cognitivul afectivul, volitivul. Acest proces reunește mijloace, metode, procedee și tehnici necesare exercitării influențelor formative (A. Dragnea, S.Teodorescu). 15. Educația fizică este nucleul educației motrice generale, îndeplinită în procesul instructiv-educativ, guvernată de norme și reguli aplicate subiecților în vederea dezvoltării lor armonioase, formării
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mare semnificație la un moment dat. Se vorbește în acest sens de s. atenție, a memoriei, a percepției etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Sentiment (engl. feeling, fr. sentiment) proces afectiv complex, combinat cu elemente intelectuale (reprezentări) și volitive stabile, generalizate care persistă în absența tuturor stimulilor. S. este un raport sau relație afectivă atitudinală cu o anumită persoană, colectivitate, activitate, obiect, valoare, ideal. S. este mai durabil decît emoția și mai puțin violent decît pasiunea și are la
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
aptitudini favorizante practicării exercițiului fizic, calități, deprinderi și priceperi motrice de bază și aplicativ-utilitare specifice unor probe și ramuri sportive practicate atît în regimul zilei de școală cît și în timpul liber, dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, definirea unor trăsături, morale, volitive, atitudinale estetice necesare integrării individului în structura socială, cunoștințe și abilități tehnice privind autoconducerea, autoorganizarea, autoaprecierea etc. Idealul se va modifica pe parcursul evoluției social-istorice, în concordanță, însă, cu idealul general educațional, realizîndu-se treptat, pe etape, nefiind atins integral niciodată. Idealul
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Mijloacele asociate sînt mijloace împrumutate din celelalte laturi ale educației, folosite ori de cîte ori se consideră că acestea sînt necesare în atingerea obiectivelor educației fizice și sportului. Cu ajutorul mijloacelor asociate pregătim subiecții din punct de vedere cognitiv, afectiv, moral, volitiv, estetic etc., treptat conturîndu-se o serie de calități intelectuale ce presupun o conduită flexibilă, eficientă. Servindu-ne în pregătire de muzică, cîntec, lucrări de specialitate, etc. vom observa în plan afectiv-emotiv o serie de transformări legate de estetică corporală, apartenență
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
proceselor psihice nervoase, favorizează depunerea unor eforturi îndelungate. * Fibrele musculare implicate în efort, fibrele roșii ST (slow twitch) sînt fibre "lente" favorabile efortului de rezistență. * Rezervele energetice mobilizate și calitatea metabolismului. * Elasticitatea vasculară, capilarizarea periferică, compoziția sîngelui, capacitatea pulmonară. * Pregătirea volitivă și motivația subiectului pentru efectuarea unor eforturi epuizante. FORȚA Definiție. Posibilitatea organismului de a realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare prin intermediul contracției musculare. Forme de manifestare a forței (Gh. Cîrstea, 1993) * În funcție de participarea grupelor musculare sînt: a) Forța generală
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
învățămînt pregătește următoarele obiective: dezvoltarea fizică armonioasă; urmărirea unor efecte de ordin sanogenetic asupra organismului prin practicarea exercițiilor fizice; dezvoltarea calității motrice; construirea unui sistem elementar de priceperi și deprinderi motrice de bază și aplicativ utilitare; formarea unor trăsături morale, volitive, cognitive, afective, etc.; căpătarea obișnuinței de practicare independentă a exercițiilor fizice. Interesul copiilor la această vîrstă pentru mișcare și exercițiu fizic este determinat de cauze de ordin fiziologic și psihologic, orice diminuare sau limitare a activităților motrice avînd efecte negative
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pragmatice (a guvernării de sine prin control efectiv). În plus, cunoașterea de sine eliberează, la scara efortului psihologic individual, multiple tensiuni și blocaje care ar putea amâna o schimbare care și-a întrunit deja condițiile. Această virtute a negativității sferei volitive face parte cu egală îndreptățire din instrumentarul personalității autentice și intră oricând în tandem dialectic cu reflexia participativă pozitivă, regăsindu-se printre sensurile auto-constructive ale unui proces reglator al actualității acestei reflexii. Cele două dimensiuni apar îngemănate atunci când vine vorba
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obiectivitate o modificare apărută inițial în forul interior obsedat de voința de nou a artistului. Atitudinea estetică generală, și cea a creatorului și cea a receptorului, are o psihologie aparte (indicată de o descriere vianescă esențializată: "întocmai ca orice manifestare volitivă a spiritului, atitudinea estetică implică unele inhibiții și unele impulsuri"76). Ea arată că aici implicarea conștiinței de sine ca cenzor sau stimulator eficient este definitorie pentru orientarea cognitiv-aplicată a firii artistice, dezvăluind mecanismul natural de ghidaj interior pe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nivelul conștiinței individuale există un reflex al legilor de agregare teoretică generală. Ordonarea amintită anterior se face după o lege de simetrie, după un principiu al reprezentativității aplicative. Astfel, armonia metodologică a formelor cogniției influențează coeziunea sistemului subiectiv și asumarea volitivă în act. De cele mai multe ori organizarea mentală superioară prilejuiește o unitate a factorilor psihologici ai personalității, o concordanță a vectorilor spirituali individuali ce țin de o mai largă acoperire interioară (incluzând afectivul, volitivul și teritoriul liber al imaginației). Tot ce
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cogniției influențează coeziunea sistemului subiectiv și asumarea volitivă în act. De cele mai multe ori organizarea mentală superioară prilejuiește o unitate a factorilor psihologici ai personalității, o concordanță a vectorilor spirituali individuali ce țin de o mai largă acoperire interioară (incluzând afectivul, volitivul și teritoriul liber al imaginației). Tot ce poate primi amprenta subiectivului este guvernabil de la nivelul inteligenței, cea care poate stăpâni deopotrivă adâncurile inconștientului și înălțimile greu accesibile ale celor mai asumate acte spirituale. Unitatea personalității depinde fundamental de o strângere
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
echivalent cu marca esențială a condiției omenești, iar coeziunea suprastructurală asigură linearitatea fundamentală a parcursului destinal. De la micro-modelul educativ la macro-modelul vital nu este decât o diferență dimensională, de grad, asemănările izbind și cea mai sceptică conștiință teoretizatoare. Orice act volitiv se originează într-un gând ("Gând. Folosesc acest termen pentru a include tot ce există în noi în asemenea manieră încât suntem imediat conștienți de el. Astfel, toate operațiunile voinței, intelectul, imaginația și sentimentele sunt gânduri...o mișcare voluntară, spre
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vinovăție înțeleasă ca atitudine psihică a autorului faptei ilicite, față de faptă și față de rezultatele ei. Indiferent de abordarea - civilă sau penală - a unei situații de fapt, vinovăția presupune întotdeauna existența a doi factori care se interferează: factorul intelectiv și factorul volitiv. Factorul intelectiv - sau conștiința - este facultatea psihică prin care persoana devine conștientă de dorințele sau trebuințele sale, de modul în care acestea ar putea fi satisfăcute, de mijloacele necesare, de acțiunea sau inacțiunea pe care ar urma să o îndeplinească
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
care ar urma să o îndeplinească în acest scop1. În etapa în care lucrează factorul intelectiv apare ideea, se cântăresc argumentele și contraargumentele și se ia hotărârea. În urma finalizării procesului decizional, urmează manifestarea de voință, etapa în care acționează factorul volitiv. Factorul volitiv - sau voința - este facultatea psihică prin care sunt mobilizate și orientate conștient energiile fizice ale omului în vederea îndeplinirii actului de conduită exterioară 2. Pentru existența vinovăției însă nu este suficient să existe voința de a săvârși fapta, ci
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
urma să o îndeplinească în acest scop1. În etapa în care lucrează factorul intelectiv apare ideea, se cântăresc argumentele și contraargumentele și se ia hotărârea. În urma finalizării procesului decizional, urmează manifestarea de voință, etapa în care acționează factorul volitiv. Factorul volitiv - sau voința - este facultatea psihică prin care sunt mobilizate și orientate conștient energiile fizice ale omului în vederea îndeplinirii actului de conduită exterioară 2. Pentru existența vinovăției însă nu este suficient să existe voința de a săvârși fapta, ci este necesar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
solidar față de cel vătămat, dar, între ele, prejudiciul se împarte în raport cu culpa fiecăruia 1. Spre deosebire de intenție - care va fi stabilită relativ ușor, stabilirea vinovăției sub forma culpei prezintă uneori dificultăți datorită particularităților legate de manifestările specifice ale factorilor intelectiv și volitiv. De aceea, doctrina și practica țin cont de aceste particularități prin prisma a două criterii: unul obiectiv și altul subiectiv. Criteriul obiectiv constă, în mod obișnuit, în verificarea împrejurărilor de fapt în care a avut loc actul de conduită, pentru
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
drept divin, sau in a doua ipoteza - față de ordinea rangurilor că lege a vieții. Indiferent dacă argumentația se plasa în registrul conformității teologice sau al condiționării vitaliste generice, individul era justificat printr-o relație supraordo-natoare, care-l determina comportamental și volitiv independent de rațiunea lui subiectivă 4. Atâta timp cât astfel de aserțiuni le făceau metafizicienii sau "literații" - în accepțiunea franceză a termenului -, nefiind autentificabile decât că exercițiu de coerență doctrinara, puteau fi tratate că opinii, ca puncte de vedere sub semnul relativului
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
demonstrabil în sine, ci numai prin raportarea la râul concurent, ceea ce riscă să introducă un dubiu de îndreptățire câtă vreme adversarii nu aveau decât să inverseze perspectiva și să pretindă că opțiunea lor era de fapt cea corectă. Că manifestare volitiva pură, preferință pentru dictatură nu se deosebea esențial de preferință pentru regimul democratic, iar faptul că disputa s-a rezolvat prin aplicarea contondenta a superiorității militare era de natură să confirme tocmai rolul organizator al forței constrângătoare, în detrimentul voinței libere
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
putea avea asupra vieții noastre toate cele afirmate mai sus? Poate ar fi important să ne reamintim cu Platon că valorile sunt imuabile, nu sunt contextuale. Valorile se construiesc mental, cer aderența întregii noastre ființe, care este și pasională, și volitivă dar și nobil rațională. Dacă ne lăsăm pradă pasiunilor, poftelor, cădem într-un factual pe termen lung se degradează, se golește de substanță. Aparența, identificată în goana noastră după imagine, fără să avem și preocuparea pentru conținut, aduce impas sau
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
relevă încă din primele clase. Ei se bazează pe raționamentul logic. Spre deosebire de fete, la băieți s-a semnalat nu atât de mult o dezvoltare mai lentă a deprinderilor de activitate școlară cât mai ales un nivel mai scăzut de educație volitivă, motivațională și o evoluție mai lentă a dobândirii autonomiei. Fetele excelează prin fluiditate verbală, au autocontrolul mai ridicat ceea ce le facilitează capacitatea de a se face acceptate de grupul clasei. Față de fete (37,9%) băieții prezintă mai frecvent (62,1
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
conștiente ale individului ce au ca scop transformarea calitativă a întregii sale personalități, acțiuni desfășurate prin alții în cazul educației și prin sine, în cazul autoeducației. Conceptul de pregătire psihică nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali și volitivi, deoarece îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o componentă a întregului proces de educație și instruire a studentului. Introducere Procesul de învățământ reprezintă
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]