453 matches
-
în spațiul nostru ieșean, pictura murală a fost refăcută în stil neoclasic, în felul acesta s-a readus imagistica religioasă în forma ei inițială. La demisol se află muzeul care oferă un adevărat periplu prin lumea cărților vechi, a obiectelor votive și de artă plastică, chiar și prin istoria militară a românilor. În noua haină, Biserica Banu, alături de atâtea vechi și impresionante monumente religioase ale Iașului, va reprezenta încă un spațiu spiritual pentru comunitate și pentru oaspeți de oriunde. (Preot Dumitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
până la Ștefan voievodul Moldovei, și la întors de la Ștefan voievod”. Nu se știe cine a fost soția lui Alexandru: fiica lui Dragffi, denumit într-o cronică cuscrul lui Ștefan, sau „o femeie din Constantinopol, de credință grecească”. Într-un tablou votiv pictat mai târziu, soția lui Alexandru este numită Maria doamna. Alexandru a ridicat la Bacău biserica din piatră Adormirea Maicii Domnului. În pisania pusă la 1 ianuarie 1491 întâlnim titlul: „Io Alexandru voievod, fiu al lui Ștefan Voievod, domn al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tetraevanghel, la 23 aprilie, ziua Sfântului Gheorghe, păstrând același titlu ca în pisanie. El a mai dăruit un panaghiar de argint, în care este inscripționat același titlu, așa cum va apărea și pe o piatră funerară. În documente și în tablouri votive zidite între 1487-1496, Alexandru nu poartă titlul de voievod și vocabula IO, de la Ioan „grație lui Dumnezeu”. Alexandru a avut o curte separată de dregători și slujitori proprii. Dar nu și o cancelarie proprie. La 7 martie 1490, murea la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luna decembrie, 6”, Solcanu a afirmat că zidirea bisericii a început și s-a sfârșit în anul 1499 ceea ce înseamnă, că pictura interioară a bisericii a fost făcută după anul 1500. Un argument l-ar reprezenta faptul că din tabloul votiv lipsește chipul Magdei, fiica lui Tăutu, care murise după 29 septembrie 1500. Ion Solcanu nu a ținut seama de câteva rezultate la care au ajuns unii cercetători înaintea sa, alții decât Sorin Ulea. În pronaosul bisericii există două morminte ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adevăratei credințe, strategul ceresc, care va fi înfățișat pe steagul Moldovei. Prima biserică zidită în 1487 a fost cea de la Pătrăuți, cu hramul Cinstitei Cruci. Zugrăvirea bisericii s-a făcut îndată după înălțarea acesteia. Deși zugrăveala este foarte afumată, tabloul votiv păstrează însă unul dintre cele mai interesante portrete ale domnului. Ștefan este urmat de fiul său Bogdan (probabil) și cele două fete, Ana și Maria, și doamna Maria. Pe peretele de vest al bisericii este pictată faimoasa frescă intitulată Cavalcada
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestei zile, dovadă că oficierea căsătoriei cu Maria de Mangop a avut loc în această zi, iar la 30 septembrie 1493 era dăruit bisericii de la Pătrăuți un Tetraevanghel la cererea doamnei Maria. Împăratul Constantin mai este reprezentat și în tabloul votiv de la Pătrăuți. El este cel care îl prezintă pe Ștefan lui Iisus Hristos. Constantin apare pentru a treia oară în reprezentarea clasică: el și Sfânta Elena cu crucea la mijloc. Cavacada împăratului Constantin a fost zugrăvită și pe peretele apusean
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel din miniatura de pe o foaie din Tetraevanghelul de la Humor. Întâmpinată cu multe rezerve, opinia episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O. Tafrali au făcut o descriere a portretului lui Ștefan cel Mare, pornind de la tablourile votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu despre portretul domnului din pictură, miniatură și broderie a fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din pictură, miniatură și broderie a fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii sub alții în epitrahiile epocii.” Teodora Voinescu a considerat că portretele lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii sub alții în epitrahiile epocii.” Teodora Voinescu a considerat că portretele lui Ștefan cel Mare din tablourile votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț au fost pictate în timpul domniei acestuia. Prin refacerea sau modificarea interiorului unor biserici ridicate de Ștefan cel Mare au dispărut unele tablouri votive și, odată cu ele, și portretele domnului. Ion Solcanu, studiind frescele de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Voinescu a considerat că portretele lui Ștefan cel Mare din tablourile votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț au fost pictate în timpul domniei acestuia. Prin refacerea sau modificarea interiorului unor biserici ridicate de Ștefan cel Mare au dispărut unele tablouri votive și, odată cu ele, și portretele domnului. Ion Solcanu, studiind frescele de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț crede, însă, că singurul tablou votiv, care s-a păstrat din vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei acestuia. Prin refacerea sau modificarea interiorului unor biserici ridicate de Ștefan cel Mare au dispărut unele tablouri votive și, odată cu ele, și portretele domnului. Ion Solcanu, studiind frescele de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț crede, însă, că singurul tablou votiv, care s-a păstrat din vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost pictate după domnia lui Ștefan cel Mare. Și celelalte portrete pictate după moartea domnului ni-l înfățișează pe domn așa cum apare el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost pictate după domnia lui Ștefan cel Mare. Și celelalte portrete pictate după moartea domnului ni-l înfățișează pe domn așa cum apare el în portretele pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Este un bazorelief săpat pe pisania așezată pe zidul arsanalei. Chipul domnului se aseamănă cu cele pictate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a bisericii din Bălinești, D. Năstase ajunge la concluzia potrivit căreia biserica a fost pictată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Un prim argument: “Pe fațade se mai păstrează unele urme puține și șterse ale unui ansamblu de pictură. Tabloul votiv arată că la exterior pereții fuseseră acoperiți “pe dinafară cu acest strat de preparație a picturii exterioare.” Locul în care a fost pusă pisania și felul în care a fost încadrată este o dovadă că biserica urma să fie pictată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nebedernițe și un omofor, care se păstrează la Putna, ne dăm seama de valoarea extraordinară a acestui Muzeu de artă medievală românească. Veșmintele. Fastuoasă trebuie să fi fost și viața la curtea domnului Moldovei, așa cum se poate deduce din portretele votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie, Voroneț și Dobrovăț și, mai ales, cum anume este înfățișat domnul în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor italiene, de la mijlocul secolului al XV-lea, sau cum sunt înfățișate personajele din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502, apărea în Senat îmbrăcat cu o haină scumpă, țesută în atelierele venețiene. Doamnele, așa cum apare Maria Voichița în tablourile votive de la Pătrăuți, sau de la Sfântul Nicolae din Dorohoi, sau cum apar Evdochia la Sfântul Nicolae din Iași, soția lui Tăutu la Bălinești și soția lui Șendrea la Dolheștii Mari, purtau rochii lungi de catifea sau de mătase, peste care îmbrăcau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de izolare, specifică ritualului inițiatic, fiindcă, la chemarea flăcăului, ea răspunde: „ -Nu poj dragă ca să ies,/ Că mi-e sânu plin de flori/ Și gâtu de gălbiori” Vegetația luxuriantă în directă conexiune cu feminitatea fecundă și podoabele opulente devin semne votive în acest context. Consacrarea fecioarei se transfigurează în ținuta ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu mîna. - Nu cre’ că vreau să mă bag. Pe bune. - OK, a zis Jack, o să vindem la altcineva. Hai, Bill. Ne-am dus În sufragerie. În cameră erau un mic aparat de radio, un Buddha chinezesc cu o lumînare votivă În față, bibelouri ieftine. Un tip zăcea Întins pe o canapea. CÎnd am intrat În cameră, s-a ridicat și-a zis salut și a zîmbit prietenos, dînd la iveală niște dinți maronii, pătați. Avea o voce cu inflexiuni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
piatră, centrul luptei cruciate împotriva expansiunii otomane”. Necropolă domnească, acest monument este celebru prin pictura în stilul bizantin paleolog din vremea lui Vlaicu Vodă ( 1364 -1366), căreia se adaugă alte două stadii de refacere a frescelor, cu adăugarea unor tablouri votive și prin zidăria aparentă care decorează exteriorul, alternând cărămida și patra de râu. Despre biserica epicopală se știe că a fost ctitorită de către Neagoe Basarab, între 1512 și 1517, când a fost târnosită cu mare fast, după cum relatează Gavriil Protul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin în spațiul românesc, purtând însemne ale stilului ștefanian și al rolului pe care l-a avut Petru Rareș în dezvoltarea artei românești. O atenție specială merită tabloul votiv din naos, în care Petru Rareș ține în mână macheta bisericii pe care o oferă Mântuitorului prin Sfântul Nicolae, patronul Bisericii. Alături sunt înfățișați Iliaș (moștenitorul tronului, al cărui chip este înnegrit datorită trecerii la islamismă, Ștefan, doamna Elena și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), al doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul X. (Talbot Rice 63) Fig. 27
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
basilëìa a ales în schimb, în detrimentul individualității și al diferenței, hieratismul, privirea abstrasă și transcendentă, subliniind obligația penitenței și a datoriei îndoliate față de figurile sacre (de aici, motivul donației și al închinării bisericilor împărătești; un tipar pentru portretul votiv este mozaicul din secolul X, care îi figurează pe Constantin I, în dreapta, închinând Fecioarei cetatea orașului ca fondator eponim, iar în stânga, pe Iustinian I, prezentând macheta bisericii Hagia Sophia - v. fig. 22.a și fig. 22.b; fig. 23.a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
arhetip − "înainte-mergător" care trebuie urmat cu fidelitate. Figura lui Iisus nu se reprezintă și nu se privește la fel precum cea a lui Constantin I, cu atât mai mult a unui urmaș ortodox al acestuia, fie el și canonizat. Tabloul votiv românesc din pronaos sau chiar din naos (în imagini realizate după același canon basileic) este unica formulă vizuală acceptată pentru a memora figura oricum hieratică a autocratului sau a donatorului-constructor; ea înlocuiește statuia, relieful sculptat sau efigia păgână, prin trecerea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
b. Fecioara cu pruncul, între Ioan II Comneanul (1118-43) și împărăteasa Irina (1118-34). Mozaic, 1118. Galeria de Sud. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 24. Regele Wilhelm II (1166-89) donează catedrala Fecioarei Maria. Mozaic, 1176. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 25. Tabloul votiv al lui Neagoe Basarab (1512-21), doamnei Despina Milița (1512-21) și al copiilor săi. Frescă, înainte de 1526. Meșterul Dobromir. Mănăstirea Curtea de Argeș, Argeș. Fig. 26. Constantin VII (913-59) și Romanos I (920-44). Monedă bizantină, secolul X. (Talbot Rice 63) Fig. 27. Petru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sine. Ceea ce este Beția de cuvinte la Maiorescu reprezintă la Lovinescu Procopovici sau meritul de a nu fi scris nimic, imn malign dedicat zeului necunoscut, adică nulității: "O, divină și subtilă inteligență grecească, cum te recunoști într-o simplă inscripție votivă! Zevs, Ares, Afrodita, Hermes, Poseidon? Bun. Dar dacă mai sunt și alții? Astarte, Cybela, Istar, zei și zeițe ai Siriei, ai Feniciei, ai Chaldeei, ai Persiei? Bun. Dar dacă mai sunt și alții? Isis, Osiris, Hor, Amon, Ra, Thot și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]