2,754 matches
-
de presă a drumurilor europene - ipostază banală a nomadismului, a clandestinilor riscînd repatrierea - în anunțuri e vorba de participarea la concursuri, festivaluri, cursuri de specializare: "vrăjitoarea Ioana, venită de curînd din India de la Congresul Vrăjitoarelor, aleasă că cea mai bună vrăjitoare a anului". Mitul înfiorătoarelor adunări de Sabat pare a fi contaminat și complet transformat de tipologia și limbajul concursurilor publicitare transmise de televiziune. Omisiunea strategică favorizează misterul, de pildă atunci cînd e anunțată cu emoție întoarcerea, fără a se preciza
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
credințe străvechi și detalii de viață modernă, am mai scris și altădată. Enumerațiile situațiilor negative, ale cauzelor și ale remediilor lor - minuni, leacuri - sînt cu siguranta părțile cele mai pitorești din anunțuri, prin juxtapunerea limbajului folcloric cu cel comercial-publicitar. Competențele vrăjitoarelor sînt foarte diversificate - afaceri, pierderi, "schimba situații familiare, financiare, medicale, sentimentale, dezleagă farmece, blesteme", "îndepărtează farmece, coșmare", "pentru spor cîștig", "ajuta în dragoste și afaceri", verbele cele mai frecvente ale acțiunii magice fiind rezolva, dezleagă, prezice, vindeca, scoate, alunga, "face
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
ales în punctele în care textele noastre detaliază cauzele răului și metodele de remediere. Dacă publicului canadian i se oferă doar cititul în cărți, în stele sau în palmă, cel românesc pare mai pregătit să accepte pitorescul suprarealist al asocierilor: vrăjitoarele spațiului tradițional românesc "dezleagă de frică, de răsăritura, boala copiilor, de argintul viu", "rezolva cazuri de cununii legate, făcut de urît", "lucrează cu magie albă", "cu magie albă, neagră", "cu plante", "cu talisman", "lucrează cu os de pește, cu miere
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
timp ce-și caută locurile an sală, este prezentă an textul piesei; acolo vede Macbeth ajuns rege "inșii mulți, iar unii duc un sceptru, două globuri" (urmașii lui Banquo până la a șaptea spița, adică până la Iacob Stuart), ămplinindu-se astfel previziunea vrăjitoarelor: el va domni, dar Banquo este strămoș de regi. Instrument magic, oglindă face legătura ăntre cei care se uită și actorii tragediei, ăntre dorințele lor nerostite și ăntruchiparea lor posibilă. Oglindă multiplică acțiunea oferind alte unghiuri, care adăugate privirii frontale
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
culoare, dar contrastul puternic al negrului de doliu este giulgiul roșu, dominând scenă ăncoronării, moment care exprimă sintetic tragedia: triumful este al unor personaje fără față, solemnitatea victoriei prevestește an continuare timpuri sumbre și apăsate de vinovații. Prima apariție a vrăjitoarelor e din sală, dar apoi din spatele oglinzii ași spun ele prevestirile către un om care știe foarte bine că pentru a ajunge rege va trebui să-i facă să dispară pe toți cei care pretind la acest titlu, dar și
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
cei care pretind la acest titlu, dar și pe martorii ascensiunii sale. Aburul care cotropește scenă șterge din când an când distanță ăntre ceea ce se ăntămplă cu adevărat și ceea ce oamenii așteaptă sau ar dori să se ăntămple. al ămping vrăjitoarele cu adevărat pe Macbeth la crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol, cele trei femei care vestesc, printre hohote de râs, orori, șanț prelungirea bărbatului elegant, cu floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol, cele trei femei care vestesc, printre hohote de râs, orori, șanț prelungirea bărbatului elegant, cu floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista personajelor, scrie "Hecate și trei vrăjitoare". an mitologia greco-latină Hecate este o zeitate cu trei capete. La momentul oportun, bărbatul desăvârșește cu grație dezordinea inițiativelor omenești. Zeitătile-regizor al destinului șanț personaje de café-santan, ispite lipsite de orice măreție sau solemnitate. Macbeth, "copil al biruinței", cum spune
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
o modalitate de a găsi precedente, justificări, rădăcini ale tuturor caracteristicilor noului regim și, în același timp, modalitatea de a albi trecutul sau opera unui număr de scriitori (oameni politici etc.), făcândui mai acceptabili sau chiar intangibili pentru vânătorii de vrăjitoare. Probabil că în acest precedent și în dihotomia care decurge (dacă unii devin buni sau acceptabili, cei care nu trec examenul rămân desigur odioși) se află și punctul de plecare al unei beligeranțe latente care marchează viața literară (și culturală
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
între care am fost și eu. Rolul principal era interpretat de Emil Botta. Mai întâi era un monstru și numai în ultimul tablou devenea Făt-Frumos. Eleva care eram atunci, stătea adeseori în culise (și cînd nu avea de dansat în jurul vrăjitoarei - interpretată de Marieta Anca), ca să urmărească jocul acestui minunat actor, ușor teatral, dar de o sinceritate tulburătoare. Mai târziu, mi-a rămas puternic imprimată în memoria vizuală imaginea lui în Ion din Năpasta, sau în jocul de o modernitate aparent
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
Scandalul vrăjitoarelor a ajuns și după gratiile de la Penitenciarul Rahova. Potrivit anchetatorilor, Virgil Mihuț, unul dintre șefii de secție ai Penitenciarului ar fi acceptat, în schimbul unor sume de bani, introducerea unui telefon de ultimă generație în celula în care se afla soțul
Vrăjitoarea Vanessa, implicată în scandalul de la Rahova () [Corola-journal/Journalistic/24202_a_25527]
-
se afla soțul Vanessei. După ce Virgil Mihuț, șef de secție de la Penitenciarul de Maximă Siguranță Rahova a fost reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupției, pentru că a primit bani pentru a crea deținuților condiții favorabile, scandalul s-a extins spre activitatea vrăjitoarei vedetelor, Vanessa, care ține primele pagini ale ziarelor. Anchetatorii și-au dat seama că soțul Vanessei, care își executa pedeapsa la Rahova, a beneficiat de un telefon de ultimă generație pe care îl folosea pentru a intra pe internet și
Vrăjitoarea Vanessa, implicată în scandalul de la Rahova () [Corola-journal/Journalistic/24202_a_25527]
-
importantă televiziune odată cu telespectatorii ei", scrie Radu Tudor pe blog. "Băsiștii de presă pot fi toți priviți cu o oarecare îngăduință medicală, dar nu fără greață și repulsie. Sunt obsedați să facă rău, precum ayatolahul lor de la Cotroceni. Au succesul vrăjitoarelor care fac blesteme. Se hrănesc zilnic din troaca dușmăniei față de oameni. Băsiștii de presă băsescu non stop și asta face astmosfera din jurul lor irespirabilă. Ar putea fi concentrați într-un pluton de cufuriți ce aleargă disperați prin deșert după o
Radu Tudor: "Băsiștii de presă băsesc" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21346_a_22671]
-
De aceea scena ospitalității are o funcție diegetică de primă importanță reunind răsturnări, opoziții, transformări. Schimburile, darurile și contra-darurile, intră în schema proppiană a unei diegeze care situează actanții, determinînd adjuvanții și opozanții. Diferitele figuri ale gazdei (pitic, bătrîn, zînă, vrăjitoare, căpcăun, ca să le cităm doar pe cele mai frecvente) determină destinul eroului. Dacă ospitalitatea gazdei-zîne îngăduie eroului o reîmprospătare a puterilor, o nouă plecare, un elan pozitiv în parcursul inițiatic, căpcăunul este o figură nu mai puțin interesantă, trădînd ambivalența
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
fi o capcană: gazda își înșeală oaspetele. În Lumina albastră din poveștile fraților Grimm, un soldat rătăcit cere adăpost. "Pe cînd noaptea se lăsa, văzu o lumină, se apropie de ea și se trezi în fața casei în care locuia o vrăjitoare. "Dă-mi adăpost pentru o noapte, ceva băutură și mîncare, îi spsue el, căci de nu, voi muri de foame. - Ehei!, îi răspunse ea, cui i-e milă de un soldat care fuge de la datorie? Și totuși mie o să-mi
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
totuși mie o să-mi fie milă de tine și dacă faci ce-ți cer eu, îți voi da găzduire." El trebuie să sape cîmpul, să taie lemne, și apoi să aducă din fundul fîntînii un amnar cu lumina albastră. Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie de ajutorul soldatului care va profita de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
apoi să aducă din fundul fîntînii un amnar cu lumina albastră. Dar vrăjitoarea, vrînd să se debaraseze de soldat îl lasă să cadă în fundul fîntînii cu amnar cu tot, care este de fapt un gin care îl va ajuta. Ospitalitatea vrăjitoarei era interesată, ea avînd nevoie de ajutorul soldatului care va profita de consecințele pervertirii legilor de ospitalitate. Morala este desigur că ospitalitatea violată aduce pedeapsa asupra celui care o înfăptuiește. La fel se petrec lucrurile în numeroasele istorii în care
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
trece; și tocmai de aceea, "sabatul carpatin" (formulă călinesciana) poate avea o desfășurare, nu mai lungă de câteva ceasuri. Strofele 2 și 3 descriu o recuzita de orori care va fi servit în multe scrieri (Bürger, Goethe ori, mai înainte, vrăjitoarele din Macbeth); nicăieri vreun "ce horcăit"... Cuvintele se aștern cu paloare, Bolintineanu asigurând mai cu seamă ritmul (foarte important): "Aci se fac misterele/ De babe blestemate/ Ce scot la morți arterele/ Și hârcele uscate.// Aci se fierb și oasele/ În
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
de ce răscolește vâlvătăile focului? Cine știe, magiciana se ocupă de vreun alt "caz" profesional când omul "curagios" se arătă din proprie inițiativă... Înaintea lui Bolintineanu, din cât se poate deduce, Iancu Văcărescu (1792-1862) narează, în "Piaza-rea", o întâlnire cu o vrăjitoare, pe fondul unei păduri în flăcări; 7 verbe descriu acțiunea vântului, apoi dezlănțuirea incendiului, 4 culori dau viață focului: Adie vântul, sufla, mugește,/ Vâjâie, șuiera, tuna, răcnește./ Vaz o schinteie, o flăcăruie/ Cât se lățește, ea mi se suie,/ În
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Vâjâie, șuiera, tuna, răcnește./ Vaz o schinteie, o flăcăruie/ Cât se lățește, ea mi se suie,/ În clip-o mare d-aur s-arată,/ Toată pădurea e-nvăpăiată./ Undele jarului umplă locul,/ Alb, verde, galben, roșu e focul." Ivirea propriu-zisă a vrăjitoarei pare un "efect" de pirotehnie. La început, ea seamănă cu o mică "trâmba învăluita", albind pe sol. Degrabă decorul se schimbă și magiciana (cu plete clasice de șerpi, ca Meduză) țâșnește din "mincea (mingea?) stârcita" în formă de "bleaznă mare
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
se arătase./ Cea cât o mince stârcita, mica,/ O bleaznă mare-n sus se ridică,/ P-obraz lăsate cărunte plete/ Cu șerpi i-atârnă încovoiete,/ Neagră la fața din ochi sclipește,/ Nu se aude ce mormăiește." E avantajoasă, în imaginea vrăjitoarei lui Iancu Văcărescu, apariția dinamică și dificultatea de a o și auzi. Babă Bolintineanului se va exprima, ea, cu abundență. Scenă sosirii lui Mihnea și întâiul discurs ocupă 36 de versuri dintre cele mai neinspirate. Autorul încearcă să înnobileze prin
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
tradiția universală, la chipuri de teroare din imaginarul satelor românești: vârcolacii și șoimanele gigantice. Ajungem la blestemul babei - alt discurs în versuri - al carui singur merit e acela de a deschide o temă literară, la noi. Nimic "hohotitor" sau "cavernos", vrăjitoarea se arătă dezamăgitoare tocmai în- tr-un sector unde "meseria" ei ar fi trebuit să ne copleșească... Cel mai crunt din blesteme (de care puțin îi poate pasă "tiranului") pare a fi adresat cu ură mai degrabă unui... om de litere
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
întregul vacarm infernal ce se dezlănțuie nu e decât gesticulația unei amenințări monstruoase. În realitate, monștrii nu fac decât să-l "defaime" - să-l sfideze amenințător - atâta tot, contând pe reacția să de panică. Omul provocat reacționează așa cum se așteaptă vrăjitoarea: Mihnea încalecă, tresare, calul sau cade și el are reflexul de a sări la timp din șea, apoi "iară încalecă" și se apără frenetic cu sabia ("sabia sfârâie", zice Bolintineanu, de parcă ar vorbi despre o frigare într-un ospăț haiducesc
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Cavalerul îngroapă capetele victimelor sale). Jocul realitate-aparență e ilustrat perfect și de cele două personaje feminine, tânăra Katrina (Christina Ricci) și mama ei vitregă (Miranda Richardson); ele reprezintă cele două laturi opuse ale unui singur tip de eroină de basm: vrăjitoarea cea bună și, respectiv, cea rea. Aceeași ambiguitate dragă regizorului face ca Ichabod să nu deslușească în mod corect înțelesul semnului magic desenat de Katrina, pornind-o astfel pe o cale greșită. La fel, abia în finalul filmului descoperim că
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
în mod corect înțelesul semnului magic desenat de Katrina, pornind-o astfel pe o cale greșită. La fel, abia în finalul filmului descoperim că faptele sângeroase ale Călărețului nu erau deloc întâmplătoare, ci coordonate de la distanță de puterile negative ale vrăjitoarei, care intrase în posesia capului său cel mult-căutat. Tot conform basmului tradițional, finalul filmului face dreptate, pedepsind exemplar pe cei răi (care dispar misterios între rădăcinile copacului morții) și proiectând în eternitate personajele pozitive și îndrăgostite, sub cerul new-yorkez din
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
la Brâncuși (în special a celui de după epoca rodiniană) este plăcerea de-a teslui, de a lustrui, bucurie care se transmite și privitorului și care înviorează, dă senzația participării la o lume de uriași, la timpurile de început ale facerii. Vrăjitoarea, Himera, Cocoșul sînt jucării cum se mai fac și acum la țară, însă din materiale mai dure și în mai mari dimensiuni. Dacă în locul Arcului de triumf pe care îl avem și care seamănă cu o vespasiană, i s-ar
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]