465 matches
-
De asemenea, așa cum subliniază A. Saunders, statutul lor social este asociat altor elemente controversate din imaginarul epocii: Ocupația de moașă era ambiguă. Moașele aduceau uneori pe lume copii care mureau la naștere și se credea că ele ar putea fi vrăjitoare care, În mod deliberat, omoară copiii pentru ospețe canibalistice sau pentru a le folosi rămășițele În prepararea de alifii cu puteri oculte. Placenta, cordonul ombilical și căița puteau fi utilizate pentru lucruri vrăjitorești (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 114
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
par leur cadence, un certain rythme intérieur. Portant, une telle modification du découpage des vers peut porter atteinte aux enjambements du texte de départ. Prenons l'exemple suivant : În noaptea asta-n care cad/ atâtea stele, tânărul tău trup/ de vrăjitoare-mi arde-n brațe/ ca-n flăcările unui rug. (Noi și pământul) (Blaga, 2010 : 27) Cette nuit où tombent/ tânt d'étoiles/ ton jeune corps de sorcière/ brûle dans mes bras/ comme dans leș flammes d'un bûcher. (Nous et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
origine. Le traducteur a ressenti le besoin de découper ou, mieux dit, de redécouper leș vers en syntagmes bien distincts, organisés en fonction du rythme du français, et de renoncer à l'enjambement du texte roumain (" tânărul tău trup/de vrăjitoare-mi arde-n brațe "). Faire de la métaphore " ton jeune corps de sorcière " un vers distinct et, par cela, appliquer en traduction un nouveau découpage des vers nous semble une solution acceptable : l'intention de l'auteur n'est pas de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele și superstițiile autohtonilor, perpetuate după creștinare. În plus, conviețuirea, strânsă sau nu, timp de o jumătate de secol a creștinilor latinofoni cu păgânii barbari a generat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
e din valuri de iubire, Iubire-așa de cruntă cum n-a mai fost în lume, Acest copil ce drag mi-i ca ochii cei din cap. Nu e Satan cu Dumnezeu asemeni. SAS O! picură-mi în suflet, femeie vrăjitoare, Veninul vorbei tale ucizător de dulce. BOGDANA Ucizător de dulce! O vere, te iubesc, Căci sufletul din tine e mare ca ș-al meu. Au crezi tu cumcă lumea-i făcută pentru bine? Ne-o spun-aceasta popii și cărțile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voastră. Dulcile osteneli ale iubirei rar vi le cer, și numai atunci când cred că sânul meu va fi strat pentru pom împărătesc - dar n-a vrut Dumnezeu și nu știu cum să fac. HAPLEA Preanălțate împărate, a adus slugile pe baba rea, vrăjitoare osândită la moarte, și mărturii și juzi - să vadă și împărăția Voastră cum și ce. Î[MPĂRA]T[UL] Dac-au venit, veniți să fie. Intre. [SCENA II] [ÎMPĂRATUL, ÎMPĂRĂTEASA, ] STROLEA, PEPELEA, HAPLEA, BABA CASSANDRA, ERMOLACHIE CHISALIȚĂ, [BALAUR] PEP[ELEA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
De ce vă plîngeți? PEP[ELEA] Să vezi, Împărate. Iaca cum și iaca cum! Baba asta - astă babă de care vorbim acuma și care-i față și poate s-o spuie toată lumea că-i chiar ea - să vedeți, Împărățiile Voastre... e vrăjitoare. Încheagă apa-mpărate, face să cadă grindină, să moară vitele - și să-i faci judecata. STR[OLEA] Mănâncă șerpi, Împărate. ÎMP[ĂRATUL] Cine te-a-ntrebat? STR[OLEA] Zău! mănâncă șerpi - uite na! Să spuie baba, că, uite, -i față. ÎMP[ĂRATUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vezi, la noi, fresca respectivă pe fațada sudică a Bisericii Voroneț și ilustrația din Cazania lui Varlaam. Tot fără luptă supune Iason balaurul care păzea lâna de aur, folosindu-se de descântece și ierburi „aducătoare de somn” primite de la Medeea, vrăjitoare care, nu întâmplător, se bucură de privilegiul de a călători prin văzduh cu un car tras de balauri. Vezi, în capitolul „Labirint”, aportul Ariadnei și rolul simbolic al ghemului în legenda răpunerii Minotaurului de către Tezeu. Motivul apare (ce-i drept
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a-i câștiga bunăvoința și colaborarea) nu mai este balaurul (Draco), ci înlocuitorul creștin al acestuia (Dracul). Timp de cinci veacuri, între secolul al XIII-lea (în anul 1275, la Toulouse, a avut loc prima ardere pe rug a unei vrăjitoare condamnate pentru presupuse relații carnale cu diavolul) și secolul al XVIII-lea, sunt atestate nenumărate execuții pentru acest delict în toată Europa (86 ; 150). Unul dintre cele 15 delicte de care se făceau vinovate vrăjitoarele era considerat a fi „împerecherea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel : „De obicei, individul specializat [în practici magice] nu afirmă explicit condiția sa de «vrăjitor»” (40, p. 63). Studiind practicile magice în zona Banatului, I.I. Popa a observat, de asemenea, că „vrăjitoarea” chestionată de el nu se numea pe sine vrăjitoare și nu vorbea de vrăjit, ci de căutat, ghicit, descântat etc. și că nu a putut începe cu ea discuția despre practici magice decât după ce i-a câștigat încrederea, impresionând-o cu cunoașterea câtorva descântece (38, p. 157). O explicație
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copiii posedă o gamă întreagă de recitative magice pe care le rostesc. Povestitorul nu le amintește, dar trebuie să fi fost una de tipul „Ieși, Soare, din închisoare” (19, p. 220), sau de tipul : Fugi ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te- ajunge Sfântu’ Soare Și-ți taie ale picioare [...] Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului (7, p. 363). Anume în acest caz rolul copilului pare a fi cel al unui „împuternicit”. El ademenește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o bucată de mălai (20
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gorovei (15, p. 107). Iată sintetic un astfel de recitativ care, sub diferite forme și variante, identice în esență, se regăsește în toate regiunile țării și, ca atare, în majoritatea antologiilor de folclor infantil : Fugi, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te-ajunge Sfântul Soare Și-ți taie ale picioare, Cu un mai, cu un pai, Cu sabia lui Mihai, Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului. Adu mamă druga, S-o omor pe murga
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și participant activ la toate evenimentele cosmice. De aceea, ploaia din descântecul infantil nu este amenințată numai cu autoritatea divină : „Domnul” (Dumnezeu), „Sfântul Soare”, (Arhanghelul) „Mihai” (sfânt creștin care se luptă cu balaurul sau diavolul), ci și cu autoritatea umană : „vrăjitoarea”, „mama”, „omul”. Săgetarea daimonului furtunii de către geți, în timp ce zeul lor făcea același lucru mânuind fulgerul, face parte din același tip de mentalitate mitică și practică rituală : „Când tună și fulgeră, tracii despre care este vorba [= geții] trag cu săgețile în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
clitellas imponere („a pune șeaua pe vacă/bou”), are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică, Murga poate fi încălecată, dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare [...], Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale României, din Bucovina de pildă : „Câteva fire de mătrăgună [puse] în vin sau țuică asigură crâșmarului clientela”, rezumă Mircea Eliade un manuscris din Arhiva de Folclor a Academiei Române (31, p. 215). în 1881, Simeon Fl. Marian susținea că femeile vrăjitoare din Regat puneau în vin și în rachiu semințe de ciumăfaie, „amețitoare și veninoase”, și „astfel pe mulți îi vor fi buimăcind de cap ca să facă toate după voia lor” (12, p. 66). La rândul său, în 1874, Simeon Mangiuca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Palko Budinsky, mandragore smelá” („Palko Budinsky, un bărbat nervos și cutezător”) (56). De altfel, și țăranii români din Transilvania cred despre mătrăgună că „dacă o arunci între oameni, se ceartă” (57, p. 202). Sau, cum consemnează Simeon Florea Marian, fetele vrăjitoare cred că frunzele de mătrăgună descântată pot „să vâre zizanie și ură între doi inși care se iubesc” (vezi 270, p. 514). Pentru modul cum se ceartă între ei semănătorii (culegătorii) de cânepă, vezi un studiu privind credințele și riturile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cânepă, câteva femei bătrâne aprindeau cânepă răsfirată pe mor- mânt, înconjurându-l de-a-ndăratelea și descântând (113, p. 198). Astfel, la nările defunctului ajungea nu doar fumul de tămâie din cădelnița preotului, ci și fumul de cânepă din afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub capul mortului pentru ca acesta să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pus în slujba unui om și a unei opere cărora li s-a devotat cu admirație și iubire. Lista atacurilor ad hominem - ad feminam, ar trebui să zicem... - îi discreditează pe autorii acestor defăimări: fată bătrână, pocitanie, femeie bărbătoasă, fecioară, vrăjitoare, cheltuitoare, flecară și câte altele. De ce atâta ură? Să ne aplecăm mai îndeaproape asupra primei revendicări feministe din Istoria ideilor - Egalitatea bărbaților cu a femeilor, apoi asupra Plângerii doamnelor - rațiunea unui resentiment al bărbaților la adresa unei femei care gândește, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care probabil că n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. în mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție funcționează aici de minune: un sfânt creștin îi reproșează unui filosof materialist gustul pentru farmece; un mare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane, trebuie neapărat să fi fost îndrăgostit cândva, și nu doar un pic! Ce altceva poate genera o asemenea nebunie dacă nu niște vrăji? Așadar, filtre și parfumul de vrăjitoare asortat - căci spectrul femeii nu doarme la niciun creștin! Cum ar fi putut un om să se apropie atât de mult de nebunie fără să fie atins de ea? Atins, adică discreditat... Pe acest principiu, săvârșind aceeași aproximație logică, unii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
chiar și la nivel sentimental. În caz contrat, ești pedepsit să fii supus unei vânători de vrăjitoare, dacă nu pentru „practici”, măcar pentru sentimentul și calitatea vieții ce rezultă de aici. În al patrulea rând, au înscenat o vânătoare de vrăjitoare - ca întotdeauna, terorizantă pentru bietele vrăjitoare -, recurgând, în loc de pedepsele corporale pe care nu le mai au la dispoziție, la vulgaritatea cea mai frustă. Împreună cu alții, peste care trec din motive de spațiu și de stimă, în apărarea lui De Marsico
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
caz contrat, ești pedepsit să fii supus unei vânători de vrăjitoare, dacă nu pentru „practici”, măcar pentru sentimentul și calitatea vieții ce rezultă de aici. În al patrulea rând, au înscenat o vânătoare de vrăjitoare - ca întotdeauna, terorizantă pentru bietele vrăjitoare -, recurgând, în loc de pedepsele corporale pe care nu le mai au la dispoziție, la vulgaritatea cea mai frustă. Împreună cu alții, peste care trec din motive de spațiu și de stimă, în apărarea lui De Marsico a intervenit și Giorgio Bocca 1
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în imagini, București, 1960, Mihail Ivanovici Glinka. Viața în imagini, București, 1962; Mihail V. Alpatov, Istoria artei, București, 1962 (în colaborare cu Bruno Colbert); Harry Sichrovsky, India își șterge lacrimile. Țară veche pe făgaș nou, București, 1962; Rosemarie Schuder, Fiul vrăjitoarei (roman despre Johannes Kepler), București, 1964; Dieter Noll, Aventurile lui Werner Holt. Romanul unei adolescențe, pref. trad., București, 1965; Heinrich Böll, Partida de biliard de la ora 9 1/2, pref. trad., București, 1966; Ludwig Anzengruber, Teatru popular, pref. trad., București
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
inamicul. Spre exemplu, în momentul în care un membru al vulpilor îl capturează pe unul al echipei găinilor, el diminuează forța echipei găinilor care, încercând să captureze vipere, protejează astfel, indirect, echipa vulpilor. Un joc de rol similar este „Uriași, vrăjitoare și pitici” (Clegg, Birch, 2003): uriașii înving vrăjitoarele lovindu-le în cap; vrăjitoarele înving piticii aruncând asupra lor blesteme; piticii înving uriașii lovindu-i din spate peste genunchi. Un rezultat al acestei tehnici este acela că se obțin informații despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]