598 matches
-
a înflorit sub așternut.... XX. CU GÂNDU-N BUZUNAR, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 500 din 14 mai 2012. ASCULTĂ Ascultă, femeie, mirarea obrajilor pădurii! Și păsările care plâng în rănile scorburilor, când eu îți rup umbra în vreascuri hoinărindu-te în cenușa nopții. Azvârlită în mine, pari un cuțit cu preselele sparte în oboseala frunzelor din rochia toamnei ce ne poartă în raniță. ARITMETICĂ Unu e substantivul în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
de femeia asta cu trupul fierbinte, care se cuibărea micuță lîngă el și îi uda pieptul cămășii cu lacrimile dragostei. Dincolo, peste drum, Roua îl ajuta atentă pe Cezar Dunăreanu să se spele în bucătăria în care duduia soba, trosneau vreascurile și mirosea a levănțică și a mușețel auriu și a pîine coaptă, îl ștergea ea cu prosopul pe umerii lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
a salvat viața a două tinere, pe care tatăl lor a hotărât să le vândă datorită lipsurilor materiale. Ajunul Crăciunului aduce cu sine foarte multe obiceiuri și tradiții. În 23 decembrie, seara, pițărăii (copiii) ce au adunat din timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) aprind focul. Focul va fi menținut de pițărăi din seara zilei de 23 decembrie până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Focul din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
scenă de teatru simplă, voi lăsa porumbeii să se joace nestingheriți într-o albă fâlfâire, voi pirograva ochi senini pe munți sculptați cu dor... - Dar cine ești tu, cocor albastru? Un vânt sălbatic șterse ultimele mele poeme. Le zgâriase cu vreascuri uscate, apoi presărase multă sare și le unsese cu mir. Era un fel de încercare a zădărniciei trimisă forțat la culcare. - Sunt veșmântul ancorat de patima cu care ai adunat la pieptul tău revărsarea culorilor, într-un pustiu din care
DESEN CU STELE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357681_a_359010]
-
ai pus în om sămânța Veșniciei Blânda-Ți lumină în sufletul curat! Bucură-te, Iisuse, Soarele nestins Prin care Dumnezeu lumină lumea Făcând din noapte, ziua cea dintâi! Bucură-te, Iisuse, Cuvântul Fără-de-Început Cuvântul Fără-de-Sfârșit, în inimile calde, Ce schimbă vreascul în ramură-nflorită! Bucură-te, învățătorule, Carte deschisă Spre a minților înțelepciune, Ruga pustnicului și Cântul aedului! Bucură-te, Iisuse, Puterea zilei de azi Speranța și Bucuria zilei de mâine Fără de care nimic nu se poate! Bucură-te, Iisuse, Lumânare
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
fi putut întâmpla. Neamțul era om chibzuit, ce era a lui, era a lui, nimic făcut fără rost, nimic lăsat de izbeliște ... Oh, Rumänien, Rumänien, suspinase iarăși, șuvoaie de aburi ieșindu-i, după adânca inspirație, pe nări. Un trosnet de vreasc din desiș, abia auzit, îl făcuse să tresară. Om sau animal? se întrebase, ca de obicei, instantaneu. Stătuse în încordată așteptare, aproape una cu bușteanul, a cărui răceală o simțea strecurându-i-se tot mai adânc în trup. Degetele i
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
a pierdut și-acordeonul glasul. Primim o viață cu un cost Și-un dezechilibru-n moleculă. Pe argumentele ce-au fost Pregetă o cicatrice nulă. 6.11.11 Desfrâu Desfrâul încoronat ne-a sporit averea, Un foc ne încălzește cu vreasc de-nțelepciune. Cad fraze cinic, mult mai bogată-i fierea, Bântuie o lene, ură și agresiune. Ninsorile de-acasă îmi dădeau putere. Prelung îmi cad din carne suspinele blajine. Am pus în locul lor crenguțe de tăcere, Căci veste norocoasă eu
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU NOP ȚII Lui Miron Radu Paraschivescu Noapte veche..., noapte grea... prin unghere - licurici? da’ de unde...niște vise... însă adorm...sub țolul fricii - noapte albă...noapte lungă... în tavan joacă lumină unui vreasc, că mâna mea... bată-te, Ioane, vina... noapte rece...noapte dulce... cin’ te-așteaptă, dintre zei? poate Prometeu, în piscu-i, cu un foc pentru...idei - noapte veche... noapte grea... albă, lungă, dulce, rece mă rog vieții, cât mai este, izvorașul
ELOGIU NOPŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359311_a_360640]
-
închipuirea ta adânc și ieși pe tărâmul celălalt: nu te dezlipi în închipuirea ta.” Văpaia amintirii Profesorului meu de literatură se întețește, câteodată, în minte asemenea unui foc peste care așezi din când în când câte un braț zdravăn de vreascuri uscate, devenind, practic, o veritabilă hrană a spiritului meu atât de obosit de întreaga asprime a vieții (un spirit care a încearcat să atingă cu sfială dezmărginirea - dezmărginirea de sine, de lume, de existență, de dogme, de orice până la urmă
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
și întâmplările și gusturile sunt demult uitate, pe care autorul le culege precum firele de nisip dintre firele de nisip, cu singurul gând de a le simți din nou miresmele. Amintirile tatei. Spuse cu jumătate de gură, aproape monosilabic. Câteva vreascuri din care fiul ațâță focul întoarcerii, focul cel sacru, cel fără de cenușă. Prilej de mirare. Amintiri care fac „cât toate bogățiile pământului”. Figura lui Tudor Călărașu - pater familiae - patriarhul gospodăriei, răsare din negurile vremii, pe „vatra veche” din poiana Siliștei-Gumești
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Râu străbătut de izvoare de mult singur la vale curgând, apoi împreunat pe o mare în aria-mbrăcată de cânt. Omul fix și steaua ce este omul dor și tot peste tot când vreascul este din ce crește iar albul se combină peste loc. O tu tristețe, amestecată cu ce este țară plecată într-o gară, durerea altora a ta fiind în dric. Lacrima unui licurici e lumina- ce coboara din frig! Referință Bibliografică
LACRIMA UNUI LICURICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360418_a_361747]
-
însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii : „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie, veșmântul tău de lacrimi în mine n-are loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii ! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
În lanul ondulat. Cununa-mi fac, de spice, Pe frunte să-mi ridice; E grea, de rod bogat, E macul scuturat. Cherchez la femme Un barbat își poate permite să calce peste coastele Evelor, să le frângă că pe niște vreascuri uscate, așteptând să fie aprinse, de multe ori, de multe ori, de multe ori ... Dar o femeie adevărată cunoaște doar un Adam, un Alfa și Omega.. În cazul în care, din eroare, n-a ales tocmai pe cine trebuia, nu
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
înfricoșători. Bunicul făcuse un foc mare care ardea că un rug,dar lupilor parcă nu le era teamă. Asta se datora numai foamei lor deoarece auzind lătratul vulpei s-au repezit să o sfâșie. Bunicul punea des pe foc din vreascurile adunate și lăsate alături pentru că lupii să nu poată să se arunce asupra lor. Au stat cât au stat ei, dar văzând focul arzând amenințător și din ce in ce mai mare, în cele din urmă au luat-o la fugă. Dar pericolul încă
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
de exploatare, modul de livrare și destinația lemnului. Lăstar Ramură tânără care se dezvoltă din rădăcina sau tulpina unui arbore Materiale lemnoase Lemnul rotund sau despicat, cu sau fără coajă, și lemnul de foc sub formă de trunchiuri, butuci, crăci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite și netivite, capetele și flancurile buștenilor; traversele neimpregnate din lemn pentru căi ferate, mangalul, lemnul ecarisat și lemnul cioplit; lemnul sub formă de așchii sau particule, rumegușul, tocătura provenită din lemn, coaja arborilor și resturile
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
Sortiment de lemn brut Sortimentele de materiale lemnoase specifice introducerii pe piață a lemnului recoltat din fondul forestier național, și anume: lemnul rotund sau despicat, cu sau fără coajă, și lemnul de foc sub formă de trunchiuri, butuci, lobde, crăci, vreascuri sau forme similare, tocătura provenită din lemn, coaja arborilor și resturile de exploatare Șantier de exploatare a lemnului Spațiul care se organizează pentru desfășurarea lucrărilor de exploatare a lemnului, care cuprinde parchetul sau parchetele, căile de colectare a lemnului, una
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Mă tot gândesc la timpuri ce au plecat demult Și-aș vrea să te mai văd mergând pe-aleile din parc Sa simti mireasma frunzelor și vreascuri cum se rup Ce frâng în mine amintiri a chipului tău drag. Mă simt înfrânt și-mi vine să strig în patru zări C-ai fost și ai plecat demult de lângă mine, Mă doare că viața mi-e irosită-n
DE PRISOS de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340760_a_342089]
-
în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU VRERII Lui V. Voiculescu O, Doamne, în << țară fără de păcat >> aș fi vrut ca un codru să mă nasc, să zbor că un fluture, să ard că un vreasc, să fiu, ca întâiul, doar Cerului îndatorat - O, Doamne, păcătuind, ți-aș fi întors Paradisul și-aș fi ales mersul taraș prin pustia din Infern m-aș fi topit în căldarea Purgatoriului etern, dar, fiindcă te-am iubit, ți-am
ELOGIU VRERII de ION MARZAC în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340781_a_342110]
-
farduri subtile, Culori înșirate de azi înspre mîine. Și jocul acesta cu petale celeste Este doar pentru doamele cele cochete Ce se scurg ca lumina între nori și ferestre. 9 În lumea mea reală cu galaxii rebele Solfegiile toate sînt vreascuri de surcele Și nu au consistența iubirilor terestre Cînd clinchetul uitării se sparge în ferestre. 10 „ Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă.” Așa a scris poetul și noi îi vom da seamă, Că n-ancetat rebelul de ceas să
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
o carte cu scadențele la scont cât pustiu atâta sete lin răcoarea din fântână recompensa și-o amână trubaduri pe îndelete își petrec răcoarea duzii a secat de cald cișmeaua sacagiul cu giubeaua vânzătorul de iluzii pâlpâie un foc de vreascuri neputințele din sobe numai gusturile snobe nopțile dau foc la teascuri Referință Bibliografică: Cât pustiu, atâta sete / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile
CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341457_a_342786]
-
asupreau țăranii și le luau și pielea de pe dânșii. Copiii învață să-l urască pe boier pentru zgârcenia și răutatea lui. Scorbura plutei devine ascunzișul copiilor. Scorbura nu era prea sus. Adunase cu Nicu Luții niște iarbă uscată și niște vreascuri de pe lângă plută. Colae se suise până la scorbură pe spatele lui. Avea la el cîteva fire de iască. Scăpărase doar de vreo trei ori amnarul pe cremene și gata focul. Fugiseră prin porumbi. Pluta pârâia și trosnea din toate oasele. Văzuseră
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
Poeme > Dorinte > CU GÂNDU-N BUZUNAR Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului ASCULTĂ Ascultă, femeie, mirarea obrajilor pădurii! Și păsările care plâng în rănile scorburilor, când eu îți rup umbra în vreascuri hoinărindu-te în cenușa nopții. Azvârlită în mine, pari un cuțit cu preselele sparte în oboseala frunzelor din rochia toamnei ce ne poartă în raniță. ARITMETICĂ Unu e substantivul în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340701_a_342030]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU BĂLȚILOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU BĂLȚILOR Grigore Hagiu LuiGrigore Hagiu Îmi voi dori, noapte de noapte, visul abstract, din cel viu voi rupe vreascuri bogate pentru rugul aprins de Sậnziene - nu știu cậtă neghină-oi mai cerne, de-oi mai iubi și alte Elene, dar m-oi înfrupta cu nesaț din mireasma vậntului străveziu - și-i voi pretinde prea-milostivului vis să se mistuie că
ELOGIU BĂLŢILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340743_a_342072]
-
prea puțin? Și mai am ceva în suflet: un noian din ger și vin. Îl voi transforma în torță, pentru noi în noi să ardă, Nu îmi pasă dacă lupii lasă urme pe zăpadă! Tu să-mi faci culcuș din vreascuri în pădurea-ndepărtată, La fereastră-ntinde-mi râul și urcușul de-altădată, Să-mi așterni și-o dinastie, în iubire să-mi ascunzi Doar un car ce trece-n grabă peste munții muribunzi. N-am să zăbovesc prin oaze rătăcite
DIN RAM ÎN RAM de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341173_a_342502]
-
și locuri îndepărtate. În centrul gol al ființei se pregătea, ca într-un ring de turnir, să pășească ceva nemaivăzut, schițându-se ca întâlnirea unui fantastic cuplu de adversari. Moartea, namilă fără chip, călca apăsat de pârâiau încheieturile existenței ca vreascurile în pădure. ” (Aurel State, op. cit., p. 40) Alte 11 capitole înmănunchează partea a II-a. Să zăbovim puțin asupra capitolului 3, numit Sonnenschein-lumina soarelui. Nădejdiile grăbite de repatriere ale ostașilor sunt din nou spulberate, grație transportului polar care-i asvârle
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]