791 matches
-
fie bărbatului iubit, Te-a înzestrat cu darul frumuseții Și sfanțul hâr, de-a fi sămânță vieții. Alese însușiri ți-a dăruit podoaba Bărbatului iubit să-i fii o viață dragă Și-a mai lăsat, să fie la libera ta vrere, S-alegi calea virtuții ori cea de decădere. Doar tu poți să alegi în ceasul tău de taină, De-alegi să fii podoaba sau o uzata haină. Referință Bibliografica: Ești raiul meu femeie / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
EŞTI RAIUL MEU FEMEIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365879_a_367208]
-
-n canale. Într-o explicație ei cuprind tot, Prostie prea admisă ca antidot, De nu pot să înțeleagă un cuvânt, Printr-un tot a ce au și ei mai sfânt, Ci folosesc verbe cu programare, Înfometându-și setea de mare, Vrerea proprie de floare... Că nu știu cum un cuvânt micuț Numai unu produce ce ai vrut, Ce-ai cuvântat și ce-ai gândit, De n-ai istovit el s-a împlinit, Programând și adn-u și minte, Chiar prostindu-te-n cuvinte, Nici
CÂND NU TE ÎNCREZI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365978_a_367307]
-
se află: „în verbele / a crede, a iubi, a fi, / a fi ... Hyperion-iana „sete de repaos” apare în poemul „Din nou să fiu repaos” în care poeta îi cere Stăpânului a Toate: „ascunde-mă - de mine - / ascunde-mă ... // ... sunt pradă vrerii tale / îndură-te - / și redă-mă / liniștii din Haos ... / din nou / să fiu - repaos - / repaos ...” - și aici, filiațiunea eminesciană este evidentă. Așa cum am mai menționat, fiecare poem este un fragment de istorie, o poveste nescrisă, care își cere dreptul la
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
Articolele Autorului Ce umezi îți sunt ochii umbriți de focul mirării ce te-a cuprins Și cum privești în gol pierdută printre patimi ce întruna îți dau ocol Și mai frumoasă ești când ne iubim ascunși printre suspine incluși în vrerea noastră topiți printre destine Nu-i margine din tine ce eu să nu ating cu boarea mea de cântec să nu cuprind în brațe fiorul ce-l inspir din zbaterea ce te-a înlănțuit Alunecăm întruna pe panta unui vis
ŞI MAI FRUMOASĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365413_a_366742]
-
2013 „ Nu mai lupt cu mine, m-am recâștigat”, Știu că bătălia nu mi-a fost ușoară Și mă simt ferice și cel mai bogat Din această lume, din această țară! Suntem împreună în același duh, Suntem împreună în aceeași vrere, Niciodată-n viață n-am trăit în puf, Niciodată-n viață n-am râvnit avere! Mulțumit de toate câte mi-au fost date, Bucurii și lacrimi, neîmpliniri și har, N-am cerșit la nimeni milă și dreptate, Mi-am văzut
M-AM RECÂŞTIGAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364959_a_366288]
-
prim sărut Mi-o dădu s-o încerc Și cu zâmbetele ei Alături de dorințele mele Ne-am trezit printre stele. NICIODATĂ În veci N-are să fie prea târziu Să-ncepem să ne iubim Fiindcă niciodată N-are să fie dimineață Înainte de vrere. ------------------------------ Al FRANCISC Brampton, Canada 1 februarie 2017 Referință Bibliografică: Al FRANCISC - CUVINTE (POEME) / Al Francisc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Francisc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CUVINTE (POEME) de AL FRANCISC în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366363_a_367692]
-
consum și afacerea devine profitabilă. Mai sunt necesari oameni care să aibă o brumă de cunoștiințe, căci cu mintea stinsă nu poți decât deveni legumă. Cum nu facem parte din acestă categorie, din contră, dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate gălățeni, în viață la ora asta. Pornind de la primarii gălățeni, a căror mandate între 1870 și 1944, erau doar de un an și puteau să fie aleși mai multe mandate succesive, dar nu abuziv
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
transcendent. Poezia BOGDANEI ELENA SIMIONESCU “apără-ți templul, Ioane!” sugerează trăirea în păcatul originar și nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab și păcătos, / Tu ești un înger, eu nu mai sunt frumos ... / Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea lor / Și greu păcatele, în trup, mă dor! “. Reflexivitatea și nevoia de înțelegere a sensului vieții și menirii în viață sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiția imposibilă de a crea “genialitatea
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
Duhul lui Dumnezeu se mișca pe deasupra apelor”, ne încredințează versetul 2 al Genesei), deci capabilă să creeze prin rostirea cuvântului-poruncă, ci este și singura în stare să țină dreapta cumpănă dintre plin și gol, dintre existent și inexistent prin forța vrerii Sale omniprezente. B) Puterea temporală este acel joc al hazardului din lumea sublunară prin care celor mulți li se promite prosperitatea, liniștea și siguranța, de îndată ce prin instrumentele birocratice ale malaxorului numit stat, ei sunt (mai mult sau mai puțin, mai
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
doi neputincios învins/ Care-a uitat și ce-a mai vrut să ceară/ Când timpul ca pe un mort frumos/ L-a plâns!”) luciditatea asumării condiției proprii și încrederea în legea unității contrariilor (“Arterele rămân carnivore/ Tot primitiva li-i vrerea/Cu alte cuvinte sunt și eu om/Poetul este un om/ Antisentimentală mă vor, să nu stânjenesc/să scormonesc portmonee, tarife/zilnice (le mai spun afișele/tragediei: “Înțelege-te singură”)/ - iată flerul câtorva insomnii de jăratec/și de ce nu suspine
ROMÂNIA LITERARĂ LAURENŢIU ULICI. PRIMA VERBA. DIFERENŢE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351392_a_352721]
-
Albatros, București, 1987 Am colaborat la publicațiile: „Orizont“, Transilvania“, „Familia“, „Telegraful Român“ „Tribuna“, „Săptămâna“, „Arca“, „Foaia românească“ (Giula-Ungaria), „Renaștera“ și „Ager“ (Germania), „Jurnal“ (Canada), „Tibiscus”(Uzdin-Serbia), „Lumină“ (Novi Sad), „Limba română“, (Rep.Moldova), „Miorița noastră“, (New York), „Orizont creștin“, (Illinois-Chicago), „Eminescu“, „Vrerea“, (Timișoara) „Provincia Corvina“, (Hunedoara), „Buletin de Arad“, „Aradul Cultural“, „Curierul Aradului“, „Observator arădean“, „Viața de pretutindeni“, (Arad), „Familia“, (Petrovasâla-Iugoslavia), ș.a. Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai“, București; 1983
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
de grâne Nevoia de Unire se preumbla prin sate Heraldică-mpăcare cu munțții și cumare Caizi perfizi și cruzi însângerară zare Sfințitei glii române jertfite prin tratate Apolodori servili măsoară iarăși apa Satrapilor târzii să le întindă pd O funciară vrere reașezară matca În davele străbune cu iz de voievod Ninge la Alba de Întâi ale iernii Își sapă temelia veșniciei un neam Din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii Cu vatra o Columnă ce pururea vegheam !... George Nicolae-Podișor Referință Bibliografică: Dor
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]
-
clipă neîncepută din fugă se oprește, Prin foșnetul de frunze al unui vechi gorun Iar ochiul ei timid deodată îmi vorbește Și îmi cere să mă lupt: morții să mă opun! Dar ceasul cel din urmă își scrie a sa vrere, Din cartea vieții șterge-un nume de opt slove, Ce l-am purtat în viață și-n adâncă tăcere M-așează-n umbra morții pe-un tărâm de tinove. Referință Bibliografică: Chemarea / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul
CHEMAREA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346698_a_348027]
-
Versuri > Cuvinte > POEM CU FAȚA SPRE MUNTE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 30/31 Decembrie 2011 Și fluierul simte din cântec durerea, și umbra mea știe care mi-e vrerea, și aerul acesta din care vă scriu, pipăibil cu mâna,- e atâta de viu! Tăcerea mă spune și gândul nezis, nu-i loc pentru taină între mine și vis, totul din jur e așa de rotund! Nu mai am unde
POEM CU FAŢA SPRE MUNTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351090_a_352419]
-
nici nu a trecut. Nici nu mai adună, nici nu mai socoate, Viitorul nu e nici întrevăzut. Clipele ce trec ușor nu se regretă, Nici că niciodată nu se mai întorc. Viața noastră are numai o fațetă- Parcele măsoară, după vrere torc. Tot vuiește viața alergând pe stradă: Parcă e o haită mare de dihănii. Tacticos își unge barba cu pomadă Și înhamă cerbii renumiți la sănii. Poartă mare iureș, ca niște fantasme - Prea frumos apare totul, și real - Lume de
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]
-
zabrele/ Din luna venea fum de cățui/ M-am pipăit și pe mâinile mele/ Am gasit urmele cuielor Lui. Din poezia Convoiul deținuților, prezentată la pagina 203, op. cît., am extras o strofa: Ține aproape, șirul lung se deșira fără vrere,/ Mușchii nu ne mai ajung, n-are sufletul putere,/ Boli cu rădăcini adânci se proptesc în baionete,/ Unii ne tărâm pe brânci, alții ardem că de sete. Despre foamea care era prezenta în închisorile comuniste, a scris și Ion Dobre
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
Așa cum se așternea odată peste noi reveria. Speranța nu moare niciodată în sufletele noastre Și vreau să zâmbim de tot ce-a fost durere, Căci destinul tău, cum ști, e scris în astre Și vindecarea vine și din a Domnului vrere. Jeny FAUR Referință Bibliografică: Durere și speranță, poezie de Jeny FAUR / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
Cu multe bune, rele cât nu vrei Și greu găseam și scut și adăpost Când se credeau titani perfizi pigmei. În amintirea celor ce-au căzut: O lacrimă, un gând ca un balsam; În crezul lor găseam un început Al vrerii noastre-a celor ce visam. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Am mers / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AM MERS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356468_a_357797]
-
vremea, din Biblie, eu, ateul, Că și credința este produs, și ea, de piață - Mi-am dat să-mi fie Raiul, și-acum, fără putere, Le mulțumesc din suflet, la comuniștii care Mi-au dat, odată, Raiul, din care, fără vrere M-a scos naivitatea de-a vrea un Rai, mai mare... Mi-am dat să-mi fie Raiul, și este Iad, în lume - De Pofta e mai mare, e Iadul mai adânc - De-aceea, Doamne, dacă te știu astăzi pe
POVESTEA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354832_a_356161]
-
Albatros, București, 1987. Am colaborat la publicațiile: „Orizont“, Transilvania“, „Familia“, „Arca“, „Tribuna“, „Telegraful Român“, „Săptămâna“, „Foaia românească“ (Giula-Ungaria), „Renașterea“ și „Agero“ (Germania), „Jurnal“ (Canada), „Tibiscus” (Uzdin-Serbia), „Lumina“ (Novi Sad), „Limba română“, (Rep. Moldova), „Miorița noastră“, (New York), „Orizont creștin“, (Illinois-Chicago), „Eminescu“, „Vrerea“, (Timișoara) „Provincia Corvina“, (Hunedoara), „Buletin de Arad“, „Aradul Cultural“, „Curierul Aradului“, „Observator arădean“, „Viața de pretutindeni“, (Arad), „Familia“, (Petrovasâla-Iugoslavia), ș.a. Premii obținute: 1974, „Nicolae Labiș“, Suceava; 1977, „Nicolae Bălcescu“, Râmnicul Vâlcea; 1997, „Panait Cerna“, Tulcea; 1981, „Gheorghe Șincai“, București; 1983
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
dimpotrivă, vom kosovi, ca flux material, energetic, semiotic, și Covasna, fiindcă, vorba separatistului: n-am făcut nici cât un ou de muscă pentru a-l găzdui și a-l înveșnici pe Marele Ștefan în sufletele noastre. De nu cumva, din vrerea multora privind Imposibila Unire, vom inventa și întinde în două-trei generații poduri de floricele peste Milcovul blăstemat, între noi și o Moldovă Mare smirnovistă! Iar pentru ca Marea Recuperare culturală a istoriei netrăite să devină observabilă, va trebui să resuscităm medievalul
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
deosebit de frumos, devenit un fel liant între Sandu și familia Irmei, care-l acceptase cu destul de mare greutate. După trei zile petrecute într-un cadru deosebit, cu vizite la părinții Irmei și cu multe ore de vorbit românește - așa cum fusese vrerea lui Sandu -, Genu își ia rămas bun de la familia Ionescu și se pleacă spre Marsilia, de unde va lua avionul spre Rabat. Marocul și Tiberică Ionescu îl așteptau! Maroc - o lună de singurătăți unite Întâmpinat de același Tiberiu Ionescu de care
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
mă-ntrebi! Să nu mă-ntrebi, unde mi-e gândul de-mi vezi privirea-n gol, pierdută! Poate că-l mângâie aevea, ființa ce îți pare mută! Să nu mă-ntrebi, de ce tăcerea mă însoțește pe-nserat! Poate că îmi descopăr vrerea din cântecul ce n-am cântat. Să nu mă-ntrebi, nimic, acum, când în răscruci se întretaie, atâtea drumuri neștiute și inima mi-e vâlvătaie! M-a primit la pieptul ei, pădurea M-a primit la pieptul ei, pădurea Și
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
bolînd și, ce să vezi, a ieșit cu toporu la noi, să ne căsăpească, nu alta ... și mama s-a consolat, nu avea ea firea aia să se omoare cu proștii, și și-a zis că așa o fi fost vrerea cu aurul ăla blestemat, ochiul necuratului, ptiu!, și m-a luat acasă și de atunci nici n-am mai vorbit cu ea despre întîmplarea aia, pînă a murit, săraca ... Și, ce să vezi ... uite așa, ca în povești, fraților! Alupupăzan
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Curpaș radiografiază un segment relevant al emigrației românești de după 1948, dar nu se implică în drama colectivă, exod care se consumă cu vivacitate, prin narațiunea eroului principal. Nu intervine scriitoricește decât în cazurile care marchează destinul unor persoane devenite, prin vrerea destinului, personalități recunoscute de contemporaneitate. Ar putea fi aici, o pagină distinctă din Istoria Exilului Românesc. Ar putea fi o odisee, la care participă argonauții carpatini, fugarii, aveturierii, oameni legați prin frăție de sânge chiar și dincolo de fruntariile României. Octavian
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]