1,144 matches
-
lampa mea puțin’) manelele au devenit protagonistele unor dezbateri care, finalmente, le-au exclus de pe canalele media publice (unde sunt în continuare interzise), radiourile FM și televiziunile cu pretenții: ele au fost acuzate de kitsch, în primul rând, apoi de vulgaritate, primitivism, incultură și promovare de false valori. Omul de afaceri Silviu Prigoană, fondatorul primului canal exclusiv informativ din România (Realitatea TV) a lansat în februarie 2005 Taraf TV, o televiziune specializată pe acest segment muzical. Canalul este distribuit prin majoritatea
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
cu dar», scenariul Titus Popovici, regia Geo Saizescu, film inspirat din cazul «Ștefănescu». Scenariul filmului este o satiră la adresa vieții social-politice din România, vizând moravuri și năravuri actuale. Se comentează în rândul cineaștilor că filmul va fi un record de vulgarități (sic!), în desfășurarea de lux și corupție în care sunt prezentați activiștii de partid, vicepreședinții, directorii de întreprinderi, ziariștii, prostituate în diverse ipostaze. Exemplu: un director își aduce amanta cu un avion special pe câmpul din apropierea vilei sale; președinți de
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
sub semnul unei observații deloc severe: "Aproape 20 de ani de libertăți și debusolare cvasi-totală, timp în care noi forme de poluare au vindecat până și urmele noțiunilor de respect, generozitate, demnitate, adevăr, compasiune, în locul lor fiind susținute altele, precum: vulgaritate, vedetism, prostie, vio lență, tupeu, senzațional, sexualitate. Când vorbim de poluare, nu ne gândim numai la apă, aer și pământ, ci la o gravă poluare a spiritului, foarte evidentă în ultima vreme". Pe direcțiile de implicare în actul comunicării a
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
române!” (pentru el, Codin a colaborat cu Cezar), urmată de imaginea de titlu a serialului. De fiecare dată, din motive oarecare, MO folosește înjurături și cuvinte obscene; totuși, majoritatea acestor replici sunt cenzurate, pentru ca tinerii să nu cadă într-o vulgaritate gratuită și inutilă. Codin, unul dintre creatori, declară că „nu neapărat înjurăturile ar trebui să fie vârful de lance al umorul din serial, cu toate că ajută”. Producătorii nu au dorit să creeze un serial de animație precum cele „americane”, cu personaje
RObotzi () [Corola-website/Science/322404_a_323733]
-
avut curajul de-a merge și la o calificare valorică a diferitelor ipostaze ale poeziei argheziene, amendând bunăoară, măcar cât de cât, 1907 și Stihuri pestrițe, în care geniul invectival al poetului își pierde toată incandescența, pentru a cădea în vulgarități discursive de simplă cronică rimată, în afara artei. Nu-mi lua te rog în nume de rău aceste reacții critice, dar dacă nu ți le împărtășeam, nu m-aș mai fi putut considera bun prieten literar cu dumneata. Cu afecțiune, Dinu
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
artistes roumains en Occident (1986). Interesantă, în acest sens, este și atitudinea lui Boz față de filmul lui Lucian Pintilie, Le Chęne, de care este efectiv indignat: "ambii am fost șocați de brutalitatea subiectului și de un dialog de o nespusă vulgaritate.", îi scrie lui Arșavir Acterian, la 26 noiembrie 1992. Și continuă : Ceea ce e de necrezut este că filmul a fost făcut cu banii Ministerului Românesc al Culturii. Recent, fostele colonii africane au prezentat filme pline de demnitate. Filmul lui Pintilie
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
după publicare, doar 976 de copii au fost vândute. Singura recenzie americană pe care însuși Orwell a citit-o a fost nefavorabilă. Această recenzie a apărut în ziarul "New York Herald Tribune Books", și a fost scrisă de Margaret Carson Hubbard: "Vulgaritatea groaznică a personajelor de lumea a treia, care îndură căldura și greața glorioasei Indie Britanice, pe vremea când cincisprezece lovituri de bici rezolvau orice insolență..." Totuși, o recenzie pozitivă a venit din partea unui jurnalist anonim în ziarul "Boston Evening Transcript
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
lucrările lui Șostakovici, printre care Concert pentru pian nr. 1 și 2, Concert pentru vioară nr. 1 (2010), prologul la „Orango” și Simfonia nr. 4 (2012). Șostakovici a împrumutat din stilurile compozitorilor clasici și populari care au trăit înaintea sa; vulgaritatea muzicii populare are o influență importantă asupra „celui mai mare dintre eclectici”. McBurney urmărește acest lucru până la cercurile anvangardiste din perioada timpurie a lui Șostakovici, considerând că aceste împrumuturi au fost o tehnică deliberată folosită pentru a creea „modele de
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
personaj autentic, nu a trăit la țară în Oltenia niciodată, habar nu are. Cine nu crede că Garcea e un personaj real, nu l-a cunoscut pe Garcea.”" Cei doi membri ai grupului Vacanța Mare au afirmat că acuzațiile de vulgaritate au provenit din partea umoriștilor cărora le-au luat locul în programele posturilor de televiziune și care deveniseră invidioși pe succesul emisiunilor lor de televiziune. Ei au recunoscut totuși că în unele părți ale filmului au exagerat, punând acest lucru pe seama
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
nobilimea siciliană în timpul unificării Italiei (Risorgimento), când clasa de mijloc italiană a forțat unificarea sub Giuseppe Garibaldi și casa de Savoia Savoia. Giangiacomo Feltrinelli a fost adesea dornic să promoveze lucrări de avangardă sau ilegale (interzise de reglementările legale despre vulgaritate), cum ar fi "Tropicul Cancerului" al lui Henry Miller. În domeniul politic, Giangiacomo a călătorit în jurul lumii în anii 1960, întâlnindu-se cu lideri ai mișcărilor radicale din Lumea a treia și stabilind contacte cu mișcări de gherilă și antiimperialiste
Giangiacomo Feltrinelli () [Corola-website/Science/297191_a_298520]
-
interioare al tinerei femei mândre, morale, inteligente și rafinate. Această eroină, ca și multe din protagonistele romanelor Olgăi Kobyleanska, prezintă o filosofie de viață asemănătoare cu cea a autoarei, sensibilitatea sa rafinată, simțurile sale estetice, dar și dezgustul său față de vulgaritatea și materialismul vieții în care trăia. Într-adevăr, se spune că așteptările pe care le avea Kobyleanska de la oameni erau așa de ridicate încât ea avea doar puține prietene apropiate și nu a fost niciodată căsătorită deoarece a eșuat în
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
în oamenii bătuți de soartă. Epigrama trebuie să fie capabilă de o anumită sportivitate și cavalerism pentru a nu jena principiile generale de etică. În afară de acestea, sub aspectul etic dar și estetic, epigrama trebuie să folosească un limbaj adecvat, fără vulgarități, expresii triviale sau licențioase. Autorul citat invocă cele scrise de Marțial în prefața la cartea întâia de epigrame: Îmi place să cred că am pus în cărțile mele destulă măsură, pentru a nu jigni pe aceia ce știu să se
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
acuză sever producțiile. Guță este privit de către publicul neascultător de manele drept o emblemă a genului; de aceea, reproșurile ce i s-au adus sunt în esență cele primite și de alți interpreți de manele. Astfel, cântărețului îi sunt imputate vulgaritatea limbajului și concepția muzicală modestă. În cazul preluărilor de piese de la muzicieni străini (cu noi texte în limba română și cu numeroase diferențe de stil interpretativ), Guță este tot mai frecvent acuzat de plagiat, cu toate că nu există dovada însușirii pieselor
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
sediul unei case de cultură, motivând că instituțiile de stat nu ar trebui să permită difuzarea manelelor. În decembrie 2005, lingvistul a purtat un dialog cu Nicolae Guță în emisiunea televizată "Nașul", unde a dezbătut caracterul facil al muzicii și vulgaritatea versurilor lui Guță. Numele cântărețului apare în afara României sub forma Nicolae Gutsa, popularizată prin lansarea în Franța a discului cu același nume (1996). Repertoriul de manele al cântărețului este mult mai puțin cunoscut decât muzica lăutărească abordată în anii 1990
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
și a mesei mari la care să poftească tot pe cele sătule, ignorând pe cei „orbi, șchiopi, flămânzi, bolnavi și care n-au cu ce răspunde, dându-ți înapoi masa ta”. Așa încât am amânat „marele eveniment” pe care vulgul și vulgaritatea îl vulgarizează. Cu Slutica mea socotesc că nu s-a făcut nimic. Rog să cereți înapoierea manuscrisului în dublul său, când vi se va comunica sentința, pe care eu, totuși, nu vreau s-o consider fără drept de apel. Multe
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
am făcut. Pământul, în schimb, de ciudă, s-a învârtit de multe ori în jurul meu, luându-mă, ironic, drept centru, pentru a mă face ridicol față de alte planete. Cercările i-au rămas zadarnice, însă, căci având o iremediabilă aversiune pentru vulgaritatea scandalurilor nocturne, m-am făcut totdeauna că nu-l văd, simulând conversații cu stâlpi sau statui. Dumnezeu, dacă există, trebuie să fi râs mult în barba lui de pâslă. Dar tout finit par finir. Un cutremur de pământ, martori oculari
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
nu numai atât, a încercat s-o facă pe domnișoara Darcy să fugă cu el datorită dotei acesteia de 30.000 de lire sterline. Elizabeth descoperă cu consternare că Jane ireproșabilă și plină de calități, a avut de suferit din cauza vulgarității mamei și surorilor. La lumina acestor revelații Elizabeth este nevoită să-și revizuiască sentimentele față de Darcy. La începutul verii, Elizabeth este invitată de către familia Gardyner într-o călătorie de plăcere în Derbyshire. În timpul călătoriei se află la un moment dat
Mândrie și prejudecată () [Corola-website/Science/315200_a_316529]
-
o fină și delicată desenatoare. De aceea, nici nu e de mirare că în Statele Unite, ea detestă faimosul oraș al distracțiilor și al jocurilor de noroc, Las Vegas, unde "totul dar absolut totul" e "de un prost gust, de o vulgaritate, de un gălăgios aiuritor și obscen." I s-a făcut, pur și simplu rău "de atâta urâțenie nocivă a unei degradări abjecte a omului în sine". Refugiul și-l găsește încă o dată la Miorcani, unde, asemănându-se cu Dinu, pictează
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
va depăși niciodată sublimul primei mișcări, dar aceasta va fi o sarcină ușoară de a scrie la fel de mult pentru voci cum se face în ultima mișcare." Apoi, Gustav Leonhardt obiectat la textul în sine spune: "Asta, "Oda Bucuriei" vorbesc despre vulgaritate! Și versurile! Sunt complet puerile!" Corul Filarmonicii din Londra a debutat pe 15 mai 1947 interpretând Simfonia a IX-a cu Orchestra Filarmonică din Londra, sub bagheta lui Victor de Sabata, la Royal Albert Hall. În 1951, Wilhelm Furtwängler și
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni de o vulgaritatea puerilă. Fric este un roman atipic, mostră a livrescului vulnerabil. A faptului că răspântia ce desparte rafinamentul stilistic de vulgaritate nu a fost niciodată mai fragilă. Rămâne opțiunea autorului să aleagă calea. Și a cititorului să o accepte. Clara Cășuneanu
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni de o vulgaritatea puerilă. Fric este un roman atipic, mostră a livrescului vulnerabil. A faptului că răspântia ce desparte rafinamentul stilistic de vulgaritate nu a fost niciodată mai fragilă. Rămâne opțiunea autorului să aleagă calea. Și a cititorului să o accepte. Clara Cășuneanu a fost olimpică la limba și literatura română, obținând premii la faza națională și la cea internațională. În prezent este
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
discipolul transilvănean Lucian Blaga, încercând în van să oprească primirea lui Blaga în rândurile Academiei din cauza diferendelor din filozofie și a preferințelor literare. De partea lui Blaga a fost psihologul Bazil Munteanu; corespondența sa cu Blaga includea remarci ostile la adresa „vulgarității” lui Iorga și a culturii politice. Pe drum spre un congres pan-european, Iorga a stârnit și mai multe controverse luând parte, în Roma, la a zecea aniversare a Marșului asupra Romei din 1923, care sărbătorea Italia Fascistă. Nu a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
război ale lui Bierce sunt cele mai bune scrieri pe această temă, depășindu-le pe cele ale contemporanului Stephen Crane și chiar pe cele ale lui Ernest Hemingway. Eseistul Clifton Fadiman scria: „Bierce n-a fost un mare scriitor. Frizează vulgaritatea și imaginația nu e prea grozavă. Dar... stilul său îl va păstra în amintire, cu siguranță; iar puritatea mizantropiei îl va ajuta să rămână viu.” La rândul său, scriitorul Kurt Vonnegut a declarat că el consideră "Occurrence at Owl Creek
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
dorit eu să fie de înălțătoare și provocatoare. De la interpretări cu vino-ncoa contemporan ale unor piese clasice, pe care le-am receptat ca tulburătoare în absurdul prozaic în care abundau, în loc să triumfe ca vârf de avangardă, cum urmăreau, la vulgaritatea sketchurilor TV inserată în piese caragialiene. Spectacole care nu țineau, fie din perspectiva conținutului, fie a execuției. Apoi, teatrul independent. Un one-woman show încă mă bântuie pentru gratuitatea gesturilor și simbolistica abrazivă și agresivă. După multe lupte cu sinele, oglinda
Nu-mi place () [Corola-website/Science/295782_a_297111]
-
frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se simte nicio urmă de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele ale lui Victor Rebengiuc
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]