299 matches
-
și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"100. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând natura fragmentată a lumii, ideologia reflectă lumea modernă 101. Devenită instrument
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nostru cu privire la ideile și reprezentările avansate de către oponentul nostru"102. Posibilitatea existenței unei astfel de concepții în lumea modernă este dată de realitatea emergenței unor diferite grupuri sociale, aflate în opoziție unele cu altele, care conferă interpretări diferite unei aceleiași Weltanschauung. Revenind la concepția marxistă, avem de-a face cu o singură realitate, dar care este distorsionată de diferitele interpretări care i se acordă. În viziunea lui Mannheim, accepțiunea negativă a ideologiei ca distorsionare a realității este eliminată odată cu anularea ideii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o ignorau, ci pe certitudinea că trupul este sediul spiritului care trebuie să se întoarcă responsabil în Transcedentalul etern. Să nu concludă nimeni că dacii erau un popor de sfinți. Erau oameni ale căror numeroase calități proverbiale le creaseră o „Weltanschauung“ (concepție despre lume și viață) în măsură să estompeze în timp, și unele defecte care au reținut și rețin mai puțin atenția, omenirea dăinuind prin ce are pozitiv, exemplar, demn de cultivat. Întru sănătatea trupului, dacii dispuneau de resurse naturale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dar ea este pusă în relație și cu problema puterii, în măsura în care se consideră că servește fie celor care o dețin, fie celor care vor să o cucerească. Totodată, conceptul de ideologie apare în strânsă legătură cu o viziune asupra lumii (Weltanschauung), la constituirea căreia contribuie, fie într-un sens universal, fie într-unul contextual, legat de o anumită epocă istorică. În ceea ce privește subiectul (sau subiecții) care deține ideologia, utilizând-o într-un sens sau altul, se poate vorbi, în înțeles marxist, despre
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"26. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând natura fragmentată a lumii, ideologia reflectă lumea modernă 27. Modernizarea societății
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nostru cu privire la ideile și reprezentările avansate de către oponentul nostru"28. Posibilitatea existenței unei astfel de concepții în lumea modernă este dată de realitatea emergenței unor diferite grupuri sociale, aflate în opoziție unele cu altele, care conferă interpretări diferite unei aceeași Weltanschauung. Revenind la concepția marxistă, avem de-a face cu o singură realitate, dar care este distorsionată de diferitele interpretări care i se acordă. În viziunea lui Mannheim, accepțiunea negativă a ideologiei ca distorsionare a realității este eliminată odată cu anularea ideii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Numai Dumnezeu are sau este memoria a tot programul său"131. Aceasta este o idee tipic eminesciană, exprimată aproape textual. Și: armonia divină, zice Lyotard, e "singura în stare să reprezinte totul", pe când omul-monadă nu are decât o perspectivă, o Weltanschauung, ca "diferență", fiindcă numai astfel se poate distinge și recunoaște de celelalte monade, cu care se articulează prin hazard, conform științei laice 132. În miliardele de ani care-i mai sunt hărăzite, singura șansă a omului, până la ora stingerii, e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
spațiu". Iar "faptul real" e mai spinos decât probabilitatea pe care trebuie s-o trateze literatura.*9 De asemenea, dintre toate artele, literatura pare să fie mai cu deosebire aceea care ridică pretenții la exprimarea "adevărului" prin concepția despre viață (Weltanschauung) prezentă în orice operă închegată din punct de vedere artistic. Firește că filozofii sau criticii au să considere că unele dintre aceste "concepții" sunt mai adevărate decât altele (Eliot, de pildă, consideră concepția despre viață a lui Dante mai adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
greșeala izolării și reducerii conținutului unei opere literare la ô simplă enunțare în proză, la o simplă formulă. Studierea acestor atitudini i-a făcut pe unii filozofi germani să speculeze în legătură cu posibilitatea de a le reduce la câteva tipuri de Weltanschauung, un termen care este folosit cu un sens destui de larg pentru a include atât idei filozofice cât și atitudini emoționale, încercarea cea mai binecunoscută este aceea a lui Dilthey care în practica lui de istoric literar a subliniat neîncetat
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Din punct de vedere literar, nu se realizează aproape nimic clasificând poeți atât de diferiți ca Blake, Wordsworth și Shelley ca "idealiști obiectivi". Este greu de sesizat rațiunea reducerii istoriei poeziei la permutările a trei sau mai multe tipuri de Weltanschauung, în fine, această poziție implică un relativism radical și excesiv. Ea trebuie să plece de la ideea că aceste trei tipuri sunt de valoare egală și că poetul nu are altă posibilitate decât aceea de a alege unul dintre ele pe
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
căci includerea la neutru este deja un semn de adaptare (prin schimbarea genului); vezi formații invariabile precum: *avocado 2 "fruct", cachetero, *cappuccino, cassone, *chou à la crème, fandango, *horror, *jacuzzi, *jaleo, *joint-venture, *kiwi "fruct", *mango 2 "fruct", micro, millefeuille, *tiramisu, *weltanschauung. Și uzul zilnic indică o listă mereu crescândă de substantive invariabile. Vezi formații neînregistrate în DOOM2 , precum tsunami 44 (foarte frecvent, la un moment dat, cuvânt care a dezvoltat și sensuri metaforice) sau kanji etc.: Pe 1 aprilie se va
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
particular și semnificație la nivel de ansamblu; este o funcție a cunoașterii, nu un proces de coagulare a unei viziuni despre lume. Același istoric francez spunea de altfel despre mentalitate în alt loc că este o prelungire populară a celebrului Weltanschauung, un univers mental stereotip și haotic totodată (Le Goff și Nora, "Les mentalités. Une histoire ambiguë" 83). Ce provoacă aceste observații ale lui Jacques Le Goff, prezentate în prefața volumului său, Imaginarul medieval? Mai întâi, am putea spune că reprezentarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și raporturile acesteia cu lumea, după cum există și o filozofie o istoriei axată pe misterul lumii văzut în raport cu Biserica"14. Vedem că ceea ce diferă este perspectiva abordării obiectului de studiu, perspectivă care, în ultimă instanță, se rezumă la subiectivitatea individuală, Weltanschauung și, mai ales, credință. Necesitatea unei teologii a istoriei, de sine stătătoare, era semnalată și de filozoful perioadei interbelice Alexandru Mironescu. Acesta dorea o "istorie spirituală a lumii, care să explice succesiunea evenimentelor valorificând o concepție spirituală, o mișcare a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
F. R. Leavis, Literary Criticism and Philosophy: A Reply, în Scrutiny, VI (1937), pp. 59-70 (reprodus în culegerea The Importance of Scrutiny, întocmită de E. Bentley, New York, 1948, pp. 23-40). 14. Rudolf Unger, Philosophische Probleme in der neueren Literatur-wissenschaft, Miinchen, 1908 ; Weltanschauung und Dichtung, Zurich, 1917 ; Lileraturgeschichte als Problemgeschichte, Berlin, 1924 ; Lite-raturgeschichte und Geistesgeschichte, în Deutsche Vierteljahrschrift jur Literaturwissenschajt und Geistesgeschichte, IV (1925), pp. 177- 192. Toate aceste studii au fost adunate în lucrarea Aufsătze zur Prinzipienlehre der Literaturgeschichte, 2 vol., Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Wesen der Philosophic în culegerea Die Kultur der Gegenwart (îngrijită de Paul Hinneberg) (Teii I, Abteilung VI,' 'Systematische Philosophie', Berlin 1907, pp. l-72,: reprodus în Gesammelte Schriften, voi. V, Partea I, pp. 339- 416), si articolul 'Die Typen der Weltanschauung und ihre Ausbil-dung in den philosophischen Systernfen, în culegerea Weltanschauung, Philosophic, Religion (îngrijitor Max Frischeisen-Kohler) Berlin, 1911, pp. 3-54 (reprodus în Gesammelte Schrijten, vol. VIII, pp. 75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de Paul Hinneberg) (Teii I, Abteilung VI,' 'Systematische Philosophie', Berlin 1907, pp. l-72,: reprodus în Gesammelte Schriften, voi. V, Partea I, pp. 339- 416), si articolul 'Die Typen der Weltanschauung und ihre Ausbil-dung in den philosophischen Systernfen, în culegerea Weltanschauung, Philosophic, Religion (îngrijitor Max Frischeisen-Kohler) Berlin, 1911, pp. 3-54 (reprodus în Gesammelte Schrijten, vol. VIII, pp. 75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915. 26. Unger în Weltanschauung und Dichtung
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în culegerea Weltanschauung, Philosophic, Religion (îngrijitor Max Frischeisen-Kohler) Berlin, 1911, pp. 3-54 (reprodus în Gesammelte Schrijten, vol. VIII, pp. 75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915. 26. Unger în Weltanschauung und Dichtung, vezi Aufsătze zur Prin-zipienlehre der Literaturgeschichte, p. 77 și urm. 27. O. Walzel, Gehalt und Gestalt im dichterischen Kunstwerk, Berlin-Babelsberg, 1923, p. 77 și urm. 28. H.W. Eppelsheimer, Das Renaissanceproblem, în Deutsche Viertel-jahrschrift filr Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
the Kenyan Critics, Norfolk, Connecticut, 1945, pp. 55-71. 22. Geoffrey Tillotson, Essays in Criticism and Research, Cambridge, 1942, p. 84. 23. Friedrich Gundolf, Goethe, Berlin, 1915. 24. Herman Nohl, Die Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915, și Stil und Weltanschauung, Jena, 1920. 25. Motiv und Wort, Studien zur Literatur- und Sprachpsychologie, Hans Sperber, Motiv und Wort bei Gustau Meyrink, Leo Spitzer, Die groteske Gestaltungs- und Sprachkunst Christian Morgensterns, Leipzig, 1918 ; Josef Korner, Arthur Schnitzlers Gestalten und Probleme, Munchen, 1921. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1937, pp. 161 ; cf. de asemenea p. 38 (7 laughed a wooden laugh) și p. 215 (A clock stopped - not the mantel's). 49. Despre semnificația Bizanțului, vezi Yeats, A Vision, Londra, 1933, pp. 279-281. 50. Herman Nohl, Stil und Weltanschauung, Jena, 1920. 51. Cf. Emile Cailliet, Symbolisme et âmes primitives, Paris, 1936, în care se acceptă cu remarcabilă seninătate și lipsă de discernămint critic echivalența dintre spiritul prelogic al popoarelor primitive și obiectivele poeților simboliști. 52. MacNeice, op. cit., p. 111
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
tipul celei supuse studiului de Ilya Prigogine) presupune și o perspectivă explicită asupra perioadei de "după". Toți acești termeni, în majoritatea cazurilor exprimând puncte izolate de vedere și intenții de punere în scenă a unor acorduri de principiu între propriile Weltanschauung și societatea dinamică, sunt legați de modernitatea muribundă. Subliniam, într-un studiu mai amplu (Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric, București, Antet, 2005) că teoreticienii care privesc spre viitor pentru a vorbi despre viitor sunt rarități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de mult îl încântă Proust cu al său roman În căutarea timpului pierdut! Voi merge însă mai departe și nu voi vedea în aceasta... o simplă metodă, aceea a introspecției, ci însăși esența stilului proustian, unic. Fiindcă stilul este o Weltanschauung, o reconstrucție a lumii și nu o explicație a ei. E chiar diferența dintre stil și sistem filozofic. Filozoful propune o cheie de descifrare a ființei, artistul tinde mai departe, el e și filozof, dar și demiurg, fiindcă reclădește universal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]