5,010 matches
-
Anca Murgoci Un copil de etnie romă se zbate între viață și moarte după ce a fost bătut cu bestialitate de 12 persoane care îl bănuiau de comiterea unor spargeri. Potrivit primelor informații, minorul, în vârstă de 16 ani, ar fi fost bătut crunt de persoane care-l suspectau că
Linșaj: copil român bătut cu bestialitate în Franța by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22796_a_24121]
-
încerce să se tocmească. Nu aveai voie nici să scoți mobila din camera unde au decis aceste două persoane că se va instala un rus. Noi am evitat aceste vizite și rușii n-au ocupat casa noastră. Bietul tata se zbătea să facă față vieții de zi cu zi a familiei. Chiar dacă aveai bani, nu puteai găsi ce să cumperi și dacă găseai ce să cumperi prețul era de cel puțin cinci-șase ori mai mare decât ar fi costat în mod
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
din spate, l-a prins de gât și l-a trântit pe jos. Cu o mână i-a acoperit gura ca să nu țipe, iar cu cealaltă a scotocit prin buzunare după bani sau alte obiecte de valoare. Pentru că victima se zbătea să scape, M.M.B. i-a tras câțiva pumni în stomac și tot îi spunea: „Stai liniștit și să nu miști“. Prin zonă a trecut întâmplător o patrulă de Poliție care l-a reținut pe tâlhar. l Un bărbat și o
Agenda2004-49-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/283130_a_284459]
-
a fi prădate Din Arborul cel veșnic umblător Alburnul a orbit nocturn și poate Se vindecă spre centrul zburător Visați a ne înoarce jumătate Din Unul cel de sine doritor Ca daimonul din increatul Dor Femeia știe, carnea ei se zbate Pe-atlazuri de dorință și păcate... Gelos pe cheruvimi eu te voi scoate Din zăbrelitul paradis, ghimpat Că trandafirii-n brize rourate Mi-s Cântecul și Verbul întrupat. Tu, adormită-n veacul de stihie, Te vei trez, să-mi fii
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
un moment de cumpănă, în 1956, când România trăia sub teroarea stalinistă și foametea își pusese spectrul și asupra artiștilor, eram pe punctul de a claca fizic și emoțional în școala de balet. El a fost cel care s-a zbătut să mă țină alături, s-a luptat cu ceilalți profesori și chiar cu mine însumi și disperarea din mine. În anii în care a fost nevoit să stea departe de România, am continuat să fiu aproape de părinții lui, oameni extraordinari
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
pe CD, denumit „Destin“. Ghinionul a lovit din nou trupa: la puțin timp după lansarea albumului, într-o seară ploioasă, Kempes a avut un accident grav cu motocicleta. După o evoluție atât de spectaculoasă, iată că acum solistul trupei se zbătea între viață și moarte. Însă moartea, întocmai ca în piesa „Destin“, a fost învinsă... A urmat apoi un extraordinar concert în semn de solidaritate, ce a avut loc la Sala Polivalentă, în care, alături de Cargo, au cântat Mircea Nedelcu, Berti
Agenda2004-20-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282412_a_283741]
-
Steaua care stă în vârful pomului de Crăciun simbolizează steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre Betleem. Harfa este un simbol scoțian al lunii, fertilității și magiei. Corzile harfei simbolizează puntea dintre ceruri și pământ, cu omenirea zbătându-se între ele, apropiindu-se când de un capăt, când de celălalt. Inima este simbolul iubirii. Ornamentele sub formă de inimioară atârnate în pomul de Crăciun simbolizează dragostea ce și-o poartă membrii familiei, dar și dragostea lui Dumnezeu pentru
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
rezistat de dragul pruncului care urma să vină pe lume, rodul iubirii mele cu Paul... Îmi amin-tesc și cum mergeam în fiecare zi la mormântul soțului meu și mă sprijineam cu burta de cruce, pentru a simți și el cum se zbătea copilul nostru. Aprindeam lumânări, vorbeam cu Paul, îi povesteam tot ce făceam acasă și-i promiteam că o să am grijă de moștenitorul lui și că o să-i povestesc cândva, peste ani, cât de bine ne-am înțeles noi. Nu știu
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
la reușita acțiunii. Fondurile strânse din vânzarea biletelor, din contractele de sponsorizare și din donații (obținute prin intermediul urnelor mobile ce vor fi amplasate la Sala Olimpia) vor fi utilizate pentru continuarea modernizării Clinicii A.T.I. , unde zeci de oameni se zbat zilnic între viață și moarte. Biletele au prețul de 150 000 de lei și vor fi puse în vânzare de săptămâna viitoare, la Sala Olimpia, Universitatea de Medicină și Farmacie, Shopping Center Bega, precum și în Piața Operei. Evenimentul va avea
Agenda2004-39-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282921_a_284250]
-
pe provincii, stabilind îndreptățirea unora de a fi ăpivotul integrării europeneă, în timp ce alte zone sunt considerate retrograde. Nu vreau să mă salvez, ca ăardeleană, din marasmul politic și social în care trăiește România întreaga, din criza economică în care ne zbatem, unde un redactor (după treizeci de ani de muncă la o revistă) primește lunar cca. 800 000 de lei. Mai puțin decât un portar la UMF. Aș vrea să ne schimbăm cu toții într-o ăRomânie schimbată la fața, dar nu
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
artist să atingă acest nivel degradant? Răspunsul este simplu: pentru bani și pentru popularitate de scurtă durată, ieftină și nesatisfăcătoare în plan estetic. Vîntul acesta comercial a bătut cel mai tare peste stagiunea încheiată. De multe ori actorii s-au zbătut pentru a obține o reclamă, mai degrabă decît pentru un rol. Teatrul înseamnă performanță și o stare specială, o permanentă pregătire fizică și psihică. Puțini dintre actori însă mai țin la statutul profesional. Poate și de astă stagiunea încheiată '98-
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
și ar fi fugit încotro ar fi văzut cu ochii. Într-adevăr, România lui noiembrie 1996 era o femeie cu chipul mutilat, cu picioarele retezate, cu părul ars de pârjolul nimicitor al lăcomiei neo-comunistilor, cu plămânii fisurați și cu inima zbătându-se dramatic pe pieptul sfârtecat. Un singur lucru funcționa normal în acest stârv: uluitoare capacitate de autoiluzionare, bovarismul frenetic și plăcerea morbida de a vedea în minciună opusul sau. Îmbătați de gândul că se mută într-un palat, jalnicii învingători
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
poetul nu crede în caracterul ei dialogic, deși mai practică, în virtutea lumescului, extazul cu CELĂLALT). Datoriile și obligațiile existențiale, scopurile lipsite de noima ridică luciditatea eului orfic la rangul de fatalitate opresiva, strivitoare: "De-atâta amar de vreme m-am zbătut și eu/ ca să ajung gură acestei peșteri/ ce vibrează de muzici înalte. Am străbătut neguroase păduri de hătișuri virgine/ cu tubulara mea lanterna..." (Școală de poezie). Optzecistul din Onești scrie, scrie, scrie, preschimbându-si durerile și bucuriile din fazele de
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
a dosarelor de securitate care se confundă cu legea evidentei populației nu va avea, firește, absolut nici un efect asupra însănătoșirii societății românești. Ea este astfel gândită încât să blocheze orice formă de pedepsire a făurarilor lumii îngrozitoare în care ne zbatem. În loc să fie redusă la cercul celor care decid asupra evoluției țării, ea se întinde că o piftie asupra întregii societăți. Et pour căușe! Probabil că excedată de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
continentul somnului?". Sentimentul de inadaptare ia pînă la urmă înfățișarea părăsirii depline, forma vicioasă a unui expresionism însîngerat, catastrofic, de proporții continentale, denunțător de civilizații, criminal, în mijlocul unui decor mucezit, oglindă cruntă a vieții ce s-a iluzionat a se zbate în reflexul său estetic: " Noaptea părăsirea devine un viciu organic, secunde în care oamenii dispar, oase volatilizate în mari războaie invizibile, sînge transparent ca ferestrele unei atlantide decimate. STRĂZILE NOAPTEA ÎȚI PROVOACĂ UN GOL ÎN STOMAC. Firele tăcute întinse prin
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
care dl. Remeș susținea că învățământul consumă aproape un sfert din buget! Iată că ministerul care ar trebui să aducă bani bugetului este unul dintre cei mai mari bugetofagi imaginabili! În aceste condiții, e aproape logic ca președinția să se zbată la limita "mizeriei" cu trei milioane și ceva de dolari (adică două sute șaptezeci și două de mii pe lună!) Curat sacrificiu al conducătorilor, nu-i așa? După cum alocarea a două sute șaptezeci și șase de miliarde și opt sute de milioane "Secretariatului
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al legăturii dintre capul și corpul zburătoarei sacrificate: M-au ascuns bătrînii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate,/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strîmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere în care/ Trupul mai aleargă după cap.// Și tresar cînd ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și părînd că-s
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
cu cealaltă restul,/ Și le schimb cînd mi se pare greu,/ Pînă nu sînt moarte, să mai stea legate/ Cel puțin așa, prin trupul meu.// Însă capul moare mai devreme,/ Ca și cum n-a fost tăiată bine,/ Și să nu se zbată trupul singur/ Stau să treacă moartea-n el prin mine" (Pasărea tăiată). O altă imagine elocventă e cea a boului dintr-un abator. Irezistibil atrasă de detaliile înfățișării animalului jupuit, poeta se lasă pradă unui estetism crud, morbid. Dizgrațiosul se
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Drum). Ori căutarea, alături de băieți (duritatea sugerează o asexuare), a puilor, în scorburi, cu riscul, asumat fără grijă, al rănirii: Caut cuiburi cu băieții prin scorburi/ Îngropîndu-mi mîna pînă la umăr în putregaiul gălbui,/ Înspăimîntată cînd o pasăre întîrziată/ Se zbate între mine și-ntre pui.// Îi simt ciocul și ghearele umblîndu-mi prin carne,/ O prind de-o aripă și-ncerc s-o scot/ Și-mi scapă și mă lasă cu penele în mînă/ Cînd am ieșit din scorbură pînă la
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
vreme, prin inițiativele ei editoriale, să demonstreze că avem mari bărbați în cultura română, pe care ar trebui să-i recunoaștem ca precursori și să-i luăm ca termen de comparație dacă vrem să ieșim din mediocritatea în care ne zbatem. Ca mama lui Ștefan cel Mare, cea din viziunea lui Bolintineanu, Geta Dimisianu îi spune fiecărui scriitor de azi: du-te la masa de scris, pentru cultura română mori, și-ți va fi mormântul coronat cu flori! în carte sunt
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
cu împrejurările ce i s-au hărăzit în chip particular. De unde tensiunea negativă care animă stihurile sale. Ele exprimă o inadaptabilitate funciară ce relativizează lucrurile, precum și onticul însuși: "Și-n carnea mea am căzut, și-n sîngele meu m-am zbătut/ mut ca peștele, trup galben de ceară/ într-un schit al bucătăriei mele plină de zei - farfurii/ și cuțite, cești de cafea, umbra femeii/ doar în desenele stranii lăsate de zaț. Merită sau nu?/ Nu-mi mai amintesc să fi
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
acum, mai străin, într-un loc unde/ nimic nu mai există, deși totul există, unde viață/ nu e deși viață este, unde/ moarte nu e, deși moarte este..." (Poesia mirabilis). Moartea reprezintă un fundal al trăirilor fragile, temătoare, ce se zbat între comunicare și incomunicare ori stagnează într-o durată înghețată, acoperite de fire de păianjen și de un praf care pare veșnic: "Ca-ntr-o imensă încăpere, firicele de păianjen pe o pînză/ țesută sub ochi, crezi că se pierde
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
a operei) lui M. Eliade am avea! Și, peste cîțiva ani, probabil o vom avea. Pentru asta depune o extraordinară stăruință dl. Mircea Handoca, editorul său, căruia i-a revenit - cu acordul ilustrului autor - arhiva familiei și, apoi, s-a zbătut să colecteze de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din lumea științifică și încă alții, chiar români). Dar, și așa, darul e de neprețuit (a adunat
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
te înclini" (locul murind). Dar în cuprinsul aceleiași poezii se despică postura personală, o revelație a solitudinii ireductibile: "tu cu mine vorbind/ mă ridici la cer/ din mormîntul meu// acum aștept să se-ntîmple/ atunci în cutremur/ acum în polen mă zbat// atunci înmărmurită/ acum în singurătate/ atunci în singurătate" (ibidem). Peisajele în care excelează poeta prezintă un aer ambiguu, avînd un substrat moral, "astfel că aceste priveliști se deosebesc esențial de cele în mod obișnuit nouă accesibile" (I. Negoițescu). Datelor obiective
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
și cu o totală indiferență față de ce se întâmplă cu omul în carne și oase, societatea românească își dovedește infantilismul. La ce a dus aceasta? La blazarea plină de resentiment a populației, la indiferența față de propria soartă (cu cât se zbate mai mult, cetățeanul constată că o duce mai prost!), la minciună și ticăloșire în masă. Ca un caz particular, aș menționa vizita, la mijlocul lui ianuarie, a lui Ion Iliescu la Timișoara. Persona non-grata, ani în șir, în orașul revoluției din
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]