422 matches
-
și tandri,Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă.Se zbat ca un pește ce-și caută valul,Căldura din soare le vindecă ranași poate-nflori-vor ideile-n panaFecundă ce caută liniștea, malul.Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din sufletși zboară din floare în floare - mici fluturiCe-mpart tuturor colorate săruturi;Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet.Aduceri-aminte, veniți către mine,Croiți-mi o punte spre cerul albastru,Să-mi vindec o rană cu-n
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ca o iluzie, ascunzând amuzată un surâs ștrengar. Se lăsă să cadă cu un suspin de fericire pe patul răvășit și se înfășură ca o pisică alintată în cearceaful imaculat. Rămase astfel minute în șir, surâzând visătoare gândurilor ce se zbenguiau asemeni unor fluturi, printre florile minunat colorate și parfumate, ale dragostei. După masa de prânz, tată și fiică au pornit către capitală, să-l aștepte pe Carlos și să-l aducă în sânul familiei, care-l acceptase deja, firesc. Pe
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
urma ca într-o lună să se prezinte la Cercul Militar, situație ce crea o atmosferă apăsătoare în cele două familii. În casa noastră, mama și tata au pregătit Paștele la fel ca-n toți anii, noi, fără griji ne zbenguiam, dar nu se glumea și nu se râdea ca altădată. * Venisem de la biserică, unde sora mea mai mică se dăduse în „spectacol”. În brațele mamei și în fața preotului care ținea în mâini potirul și lingurița, n-a vrut să deschidă
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
aici în creierul munților. Singura care dădea semne de oboseală era Gabriela. Și totuși, acea făptură ce-și purta sarcina cu greu, se bucura de voioșia celorlalți. Își urmărea cu admirație soțul pe care îl sorbea din priviri văzându-l zbenguindu-se ca un copil alături de ceilalți. Gabriela, cu toată bucuria cu care își aștepta copilașul să vină pe lume, era totuși încercată de un mic complex. În curând va deveni mămică și se simțea parcă mai îmbătrânită în comparație cu colegele ei
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
ce-o poartă fie spre Piața San Marco, fie spre gară, pare tehui-halucinată de ce și-a propus. Fețele, chiar și rar zîmbitoare, se circumscriu, consimțit, unui subit sindrom maniacal. Fără previzibil remediu cît durează autoimpusa deambulare. Doar copiii... Singurii, ei, zbenguindu-se printre picioarele pedestrașilor, rîzînd și țipînd firesc, par... normali în acest demers al părinților lor, ce și-au dorit, la urma urmelor, plăcerea călătoriei. Intru în șuvoi și, retrăgîndu-mă o clipă, protectiv, în piațeta cu statuia lui Goldoni, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ele în armoniile nemuritoarei mele mîini. 355 Solemnă și tăcută luna Răsfrînge via armonie pe ale mele mădulare, Sălbăticiunile și păsările se joacă și se veselesc, Si fiecare-și caută perechea să își arate tainițele bucuriei. Înfuriate și-nfricoșătoare se zbenguie și sfîșie-adîncimile de jos; 360 Adîncul își înaltă tumultuosul cap103, Si rătăcit în infinite-arípi fremătătoare c-un strigat piere. Și strigatul care se stinge moare pururi, Glasul cel viu trăiește pururea în tainițele bucuriei. Nălțați-vă, licăritoare aripioare și va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nopții. Și-a amenajat chiar un pătul din lemn special pentru așa ceva În susul grădinii, În care se retrage din când În când pentru a avea o vedere mai largă asupra acestei miraculoase și rare priveliști. Îi mai place să se zbenguiască cu apa, să facă diguri, aducțiuni, să deturneze cursul pâraielor, să ude. Stropește cu nesaț plăpândele plante, propriile picioare, pe Moca, mofturoasa, dar Încântătoarea sa cățea. Cam În felul acesta s-a purtat și cu unii dintre semenii săi: i-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
e mult de lucru În perioada asta. Tranșatul durează destul timp, motiv pentru care se discută despre una, despre alta, se mai pune de-o dregătorie, se mai bea câte o cană de vin fiert. O bucată de vreme te zbengui printre ei, le Încurci treburile și, la un moment dat, te plictisești, Îți vezi de-ale tale, te duci și te joci În jurul căpițelor de fân și de strujeni. Mai spre după-amiază, descoperi În bucătărie o covată mare cu carne
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Petrică, cu Ionel și cu alții de vârsta ta. Cu săniile din metal, cu schiurile Închipuite din niște doage de poloboc, cu bocancii aproape uzi - urci și cobori Dumnezeu știe de câte ori dealul de lângă sat. Te rostogolești, Înoți prin omăt, te zbengui, te bucuri și uiți cum trece vremea, cum vine seara. Seara e liniște În sat. În seara unei sărbători e prea liniște În sat. Doar câte un cățel mai schelălăie prin cele depărtări. Ieși afară și vezi că ninsoarea a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mod sigur a învățat-o mama ei că nu e bine să vorbești când ai ceva în gură. Hai mai bine să aranjăm pledurile alea. E al dracului de frig în căsoaia asta, nu știu de ce. Anul trecut m-am zbenguit cu Ursula până am făcut pneumonie... Mă tot întrebam eu de ce curva dracului nu voia să stea ea jos. Da' nu-mi pare rău. În seara aia i-am... Vocile se depărtară până când începură să răsune dintr-un loc pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și teribil de eficace pe teren existențial... -8- îmblânzirea morții. Epicurismul se structurează în jurul acestei evidențe: vom muri. Adevăr banal, desigur, dar ocultat de cei mai mulți oameni, care se mint, se iluzionează, trăiesc ca și cum ar fi eterni, se îmbată în existență zbenguindu-se ca niște ludioni fără moarte, deformează realitatea, practică negarea, se lasă duși în voia bovarismului, excelează în rea-credință, fac orice numai să nu privească moartea în față. în Scrisoarea către Meneceu, Epicur oferă farmacopeea eficace și astăzi, douăzeci și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să apuce cu coada, căci am auzit de un alt elefant care, fiind rănit în luptă, își scotea lănciile din trup cu trompa îndoită. 4) Apropiindu-te pe nesimțite de balenă în largul unei mări pustii, o vezi cum se zbenguie ca un motănel pe vatră, închipuindu-și că e-n siguranță. Dar chiar și în joacă își arată puterea, deși uriașa ei corpolență nu mai are, în astfel de clipe, nici o demnitate. își aruncă în aer coada, izbind apoi apa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în jurul nostru! Dulce pruncie, a văzduhului și a cerului! Nici nu vă pasă de durerile ce-l string ca-ntr-un clește pe bătrînul Ahab! La fel le-am văzut pe micuțele Miriam și Marta, aceste zîne cu ochii surâzători, zbenguindu-se nepăsătoare în jurul bătrînului lor tată și jucîndu-se cu smocurile de păr cărunt crescute pe marginea craterului ars al creierului lui. Străbătînd încet puntea, Ahab se aplecă peste bord și-și privi umbra ce se scufunda tot mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pisica, Miki; Cocoșul, Moțatul; Puișorii de găină. Tabloul I La margine de codru, casa bunicilor. În curte, trei pui în jurul cocoșului. Puii „recită” sau cântă: Puiul I: Suntem trei frățiori./ Puiul II: Cântăm și ne veselim./ Puiul III: Ciugulim, ne zbenguim./ Puiul I: Piuim întreaga vară. Puiul II: Nu știm când vremea trece./ Puiul III: Creștem într-o zi cât zece. Toți puii: Și-apoi să te uiți la noi/Vom fi toți cocoși vioi! Cocoșul (bate din aripi) : Trei cocoși
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cu tratament, dar eu nu-mi pun ochelarii să verific oare pe ce dată sau pe care copil este întocmit, dintr-o pădure de copii. Mie-mi ajunge scena matinală de pe stradă, când băiatul fără griji și boli apăsătoare se zbenguie în toată frumusețea mișcărilor sale involuntare și voluntare într-o școală a străzii, care uneori devine și școala vieții. Intră și copilul pentru care m-am aventurat în așa ambianță înfiorătoare, unde nu puteai să iei loc și nu pentru că
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o grădină pentru copii, cu o piscină nu prea adîncă, balansoare, jocuri de tot felul și chiar un teatru de marionete mai mare decît cel de pe Champs-Elysées. Aveți biletul, domnule? Plătise fiecare un franc, intraseră În umbra copacilor, unde se zbenguiau copii aproape goi, și reveniseră a doua zi. — Dacă luați douăzeci de bilete, vă costă mai ieftin. Nu Îndrăzni. Ar fi fost prea premeditat. Trecuseră pe acolo din Întîmplare. Și doar din obișnuință, din lipsă de altceva reveneau În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
din ăuntru răzbate o hărmălaie de glasuri și chiote. Își face repede socoteala și se încruntă. Prima oră a început deja. Copiii ar trebui să se pregătească de școală, să-și pună în ordine tăblițele și cărțile, nu să se zbenguie și să zbiere ca bezmeticii. Azi e zi de sacrificiu public, ce-i drept, însă tot o să aibă lecții după-amiază. Chiar dacă învață acasă, sunt crescuți cum se cuvine pentru cineva dintr-un neam de vază ca al lor, cu pedagogi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lucioase ca unse cu ulei au apărut din nou scoțând jeturi de apă înalte până la cer. Când una dintre balene se pierdea printre ape, de lângă ea, spinarea alteia se înălța dintre valuri cu un nou jet de apă. Balenele se zbenguiau astfel fără să bage în seamă corabia. Ori de câte ori se arătau la orizont, japonezii și spaniolii care se uitau la ele scoteau deopotrivă strigăte de uimire. — Avem parte numai de lucruri nemaivăzute și nemaiauzite! râse bucuros Nishi Kyūsuke de lângă samurai. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un vițel mic și drăgălaș! le spune el. -Și unde-l duci? Acum, la bucătăria de vară, căci, până o mai prinde ceva puteri, e nevoie să avem mai mare grijă de el. Dar, peste puțină vreme, o să vă puteți zbengui cu piciul ăsta că n-o să vă mai ajungă curtea. Cum îl cheamă? vor să știe copiii. Nu știu, la asta n-am avut răgaz să mă gândesc. Dar, dați-i voi un nume. Bună idee! însă, luați pe negândite
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu o labă, iar cu cealaltă-l apucă din nou. Ca un copil care se joacă pe trotuar cu o bilă ori cu o minge. Gata! Toată lumea la culcare! spune bunica asemenea unui comandant de oști. După somn, o să vă zbenguiți pe săturate. Dar matale, bunică, nu vii să dormi cu noi? Nu pot, am treabă! Și ce-ai să faci cât timp noi o să dormim? Păi, cum zice vorba din bătrâni: Nu sta, că-ți stă norocul! Și ca să avem
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pâine, într-o cutie mică de conserve i-au turnat lapte, așa încât, toți trei au mâncat se poate spune foarte bine. După masa de dimineață, când au apărut și Cuțulache și Motănel, au pornit-o, tuscinci, la joacă. S-au zbenguit, o vreme, prin curte. Aceasta s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru ghidușiile lor, așa că le-a venit ideea să iasă, prin grădină, în spatele ogrăzii. Dar și acolo li s-a părut că n-au loc, astfel încât au pornit-o
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
opt comori“ ale căror frunze atârnau suficient de mari Încât un copil să se poată Înveli cu ele. Iar pe drum erau suficienți copii neastâmpărați care să aibă oricând nevoie de un lințoliu. Trei băieți cam de cinci-șase ani se zbenguiau deasupra grămezilor de fân Înalte de trei metri, aflate În remorcile unor minitractoare, cu părinții stând În fața caselor, aparent lipsiți de orice fel de griji. Prietenilor mei din autocar Însă li se părea că cei mici erau pe cale de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
început, am să afirm mai departe - dacă poți afirma și striga în același timp - că, fie că purta sau nu în cap ideea sinuciderii, pentru mine a fost unica persoană cu care m-am însoțit vreodată, cu care m-am zbenguit vreodată și care, în mintea mea, se conforma imaginii clasice a unui mukta, adică a unui om uimitor de luminat, un cunoscător al dumnezeirii. În orice caz, caracterul său se pretează la o densitate narativă fără de margini, și nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
această tărășenie Își băgase Necuratul coada, mai Întâi ispitind-o să-și piardă vremea uitându-se o oră Întreagă la acea cutie diabolică, umplută cu tot felul de suflete păcătoase, care, În loc să se căiască pentru păcatele săvârșite pe pământ, se zbenguiau de mama focului pe sticla micului ecran. De altfel, printre protagoniști, babulea Tatiana văzu și câteva mutre care i se păreau extrem de cunoscute; frământându-și creierii, În timpul lungilor insomnii ce au urmat vizionării, ea descoperi cu oareșicare uimire că unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de toate zilele, fostul pălimar se purtase ca un om destul de chibzuit și, În afară de faptul că Își bătea la sfârșitul fiecărei luni consoarta, alte păcate nu prea avea. Dar și pentru atâta lucru Dumnezeu Îl pedepsise, trimițându-l să se zbenguie pe sticla micului ecran... Pe bătrână o ului și asemănarea izbitoare dintre numele lui Stan și al lui Satan. Unul avea un a În minus, celălalt, un a În plus. Dar era posibil ca acest a să treacă de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]