1,010 matches
-
e ca o sabie fără teacă. Am zis bine? Mult prea bine, mult prea bine! nălțară glas boierii. — Zi-le și de oi! - îi suflă Ruxăndrița. — Ce? - făcu Sima-Vodă, aplecând urechea. A, da! Iată, dragii mei, de multe ori vedem zburdând pe mănoasele noastre dealuri turme peste turme de mioare, culegând pașnice cu botișorul lor mișcător răzlețe fire de iarbă. Pe margini, păzind turma să n-o ia nici prea-prea nici foarte-foarte, stau minunații noștri dulăi ciobănești, câini atenți, ce-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am născut și am crescut De care, amintirile mă leagă, Că am trăit la tine, cum am vrut. Adio voi, ogradă și grădină - Grădina cea cu meri, cu peri și flori, Adio, libertatea mea deplină: Să râd, să cânt, să zburd de mii de ori. Adio curte, în care și-au dusă viața Atâtea păsări sprintene cu glasul și tu, cocoșului, ce dimineața, Mereu ne-ai anunțat cât este ceasul. Adio tu, Grivei, amică bătrân, și credincios, de când erai cățel; Abia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
observat că atunci când vrei să-ți amâni plecarea la colegiu cu o zi, procedezi În așa fel Încât să nu dai greș. Nu te hotărăști imediat, când avantajele plecării sau rămânerii Îți sunt clare În minte. Îți lași imaginația să zburde câteva ore pe terenul dorințelor și abia după aceea te decizi. Natural, după puțină libertate, imaginația născocește un milion de motive din care să rămâi, așa că hotărârea ta, când e luată, nu e conformă adevărului. Este influențată. — Da, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Natural, după puțină libertate, imaginația născocește un milion de motive din care să rămâi, așa că hotărârea ta, când e luată, nu e conformă adevărului. Este influențată. — Da, dar n-ar fi o lipsă de voință să-mi las imaginația să zburde pe terenul advers? a obiectat Amory. — Băiete dragă, aici e marea ta greșeală. Asta n-are nici o legătură cu voința - oricum e o vocabulă inutilă idioată. Ce-ți lipsește ție e discernământul - capacitatea de a lua hotărâri pe loc, știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fi așteptat“? Nu, domnule, o fată care merită nu așteaptă pe nimeni. Dacă mi-aș Închipui că voi găsi alta, mi-aș pierde și bruma de Încredere pe care o mai am În natura umană. Poate c-am să mai zburd, dar Rosalind a fost unica femeie din lumea asta În stare să mă priponească. - Bun, a căscat Tom. Am făcut pe confidentul tău o oră bună, pe ceas. Totuși mă bucur să constat că ai din nou păreri ferme În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
strălucitoare și răcoroasă a soarelui - ce va fi curând părăsită pentru întunericul dintr‑o cameră nesănătoasă - Hans dă zglobiu șuturi în ghemotoacele de hârtie și alte gunoaie, închipuindu‑și că pasează mingea sau că‑și driblează adversarul. Anna încearcă să zburde și ea pe lângă el, vioaie și mlădioasă, arată însă obosită, rigidă și stângace. Lumina nu e mediul propice Annei, așa cum nu e nici natura, ci artificialitatea. Acolo înflorește ea, în schimb aici nu există decât lumină primăvăratică, praf, gaze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Mă doare Elena Marin Alexe Mă doare vântul când zburdă măturând clipele-n zbor, pe a timpului cărare, în mirajul norilor. Mă doare gândul ostatic ce se scaldă, uneori, în himerele din noapte și pierde drumul spre zori. Mă doare lupta din mine, chiar de pierd sau de câștig, printre
M? doare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83362_a_84687]
-
în grădină; Atunci când e lună plină... Și-ți privește casa ta - Pădurea și pajiștea; Să te-aud cântând pe tine, Să mi te simt lângă mine. Vântul când o bate-n peri Și or trece primăveri... Să-ți văd copii zburdând Și cu mânzul meu trecând, Cum treceai și tu cu mine - C-am trăit așa de bine... Te-am iubit, te las stăpâne, Acum mă despart de tine. Uite casa, am ajuns - Soarele este-n apus... Grădina cu rozmarin; Picioarele
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant ție nu-ți e dor de Kant?! Referință Bibliografică: Uită-te la miei cum zburdă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant ție nu-ți e dor de Kant?! Referință Bibliografică: Uită-te la miei cum zburdă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VÂNĂTOARE INVERSĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Subt fruntea de cetini străin vânător adulmec-o ciută în fiece noapte... între rană și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas? înmugure fuga-n colind părinții mei albi, nestinși fără glas vă
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
Mă oglindesc doar în ferestrele zilei Că arborii ce noaptea sînt cu mult mai grei Încremeniți în propria lor eternă nemișcare Cînd eram tînăr credeam că viața Nu are nici o valoare Zilele se scurgeau printre picioarele iubitelor mele Iar eu zburdam că un bondar din floare în floare Acum am mai îmbătrînit puțin Amintirile au început să mă copleșească Iarbă parcă este cu mult mai verde Și chiar și îngerii rîvnesc să o pasca Așa s-au risipit că păpădiile Zilele
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
ploaie spală orizontul, Sandy îngrozise întreg mapamondul. Monstrul de poveste a pierit în noapte Și lasă în urmă poteci dezolate. MAREA ZBUCIUMATĂ Năvălește marea pe cheiul de piatră Pasărea furtunii țipă disperată Hula îndrăcită cheamă pescărușii Pe cerul ca plumbul zburdă spiridușii Spumegă anarhic valuri înnegrite La glasul stihiei nezăgăzuite Neguri ca de moarte acoperă malul Vântul devastează întreg litoralul Marea zbuciumată lovește cu sârg Maluri părăsite de întregul burg Nourii coboară înghițiți de ape A venit potopul, adio agape! Ascunse
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
o pețea. Dar au trecut acele vremi cum toate trec pe lume-n grabă - azi țara-i cum s-au străduit s-o facă aflătorii-n treabă: Ocean de vise în derivă și de speranțe obosite, în care doar rechinii zburdă printre grămezi de legi sucite! Au fost din ăștia și-nainte, când omul nou era forjat după rețete bolșevice, căci la români nu-i un păcat să te prefaci că doar muncești ca-n zisa foarte înțeleaptă: „Timpul trece, leafa
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
Iubita mea, un vers de dor Cu dulce gust al buzelor Și gust sărat al genelor Îți pun în piept ca mărțișor... E primăvară E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. E primăvară și gătesc Borș acru de leurdă, Păcat că trebui să postesc: Trec fetele în ciurdă... E primăvară și gonesc În cavalcada surdă În mine mânjii, mă feresc Dar teama e absurdă... E primăvară și privesc O domnișoară durdă
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
sosesc, Cu doctori, să mă smurdă...! E primăvară și tânjesc Cu mina mea pliurdă, Cu tine-o vară să trăiesc În vechea noastră Turdă... E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. Mărțișoară esmeraldă... Precum primăvara-n dungă, Precum frunza-n mugur îi, Precum mielul nou în strungă, Precum floarea de lămâi, Precum un bănuț în pungă Precum tu a mea rămâi, E și prima zi mai lungă: Cea de Mărțișor Întâi
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > A MAI TRECUT O ZI... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 953 din 10 august 2013 Toate Articolele Autorului a mai trecut o zi, tot fără tine, cum au trecut atâția ani și mieii zburdă încă-n mine pândiți din umbră de dușmani îi simt cum mușcă-n carne dinții și-s plini de bale pofticioase lucesc caninii ca arginții în uităturile nervoase a mai trecut o zi, tot fără tine, și uite-așa ne
A MAI TRECUT O ZI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362874_a_364203]
-
Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Suflet sau gând? Știind că e în mine tot tânăr și superb eu sufletul nu-l caut niciodată. În inima ce bate, din când în când, speriată mai las să zburde al iubirii cerb. E-aproape despărțirea și întristat regret că fiecare pleacă-n altă parte... Mă uit la anotimpuri ce n-au habar de moarte și nu-nțeleg de ce nu mă repet. Sufletul meu prin spații va hoinări-n curând
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362933_a_364262]
-
zi frumoasă, În pădurea rămuroasă Cântă cucul de trei ori Pe coasta plină de flori, Cântă și mierla o dată De răsună valea toată; Gaițele-n zbor se lasă Cârâind în iarba deasă, Iar sub pini, pe o cărare, Pasc și zburdă căprioare. Urșii dorm, căldura-i mare, Zmeurul mărgele are, Vântul cald se întețește, Feriga-ndelung foșnește. Vârful brazilor se-ndoaie, Tot văzduhul e-o văpaie. Prundu-n aur strălucește, Vântu-n soare răsucește Firele galben, mărunte, Smulse din adânc, din munte. Și
BISTRIŢA AURIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362968_a_364297]
-
să se sfârșească niciodată-acea lună-a lui Marte. Acesta-i poemul scris pe ploaie din ochii cerului, din văzduhul inimii, din norii iubirii, de către poetul înger Nichita Stănescu și vărsat într-un eleșteu spiritual cu maluri de cleștar unde zburdă herghelii de orchestre din care una cântă sărutul, dragostea, lacrima...! „Ploaie în luna lui Marte” este simfonie și psalm ale iubirii în verb, ale iubirii în act etern, uman și cosmic, zămislite de zidari de castele sufletești, magi ai melosului
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
familiei i-au lăsat gândurile libere. Până să ajungă la Galați, avea o singură preocupare: ce se va întâmpla când se va întâlni cu familia sa. Acum când totul a intrat în normal și pericolul a trecut, avea timp să zburde cu gândul pe unde nici nu se aștepta. Încercând să se scuze față de colegi și să plece acasă, a întâmpinat reacții negative din partea acestora: - Tu ne inviți la o bere și vrei acum să fugi? - Nu se pune problema cine
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
lungul anotimpurilor, dar te-am regăsit, liniște...Te-am regăsit în “golful liniștit” din inima mea. Ploaia, care tocmai a trecut, a reînviat verdele speranței în sufletul meu, aducându-mi-te... Sunt iarăși ca altădată, bucuria de a trăi îmi zburdă prin vene. Pot iarăși cânta și dansa precum Zorba Grecul ce lua viața de la capăt în fiecare dimineață, părându-i-se totul nou și pur, ca la-nceputuri! Să-mi lași grădina dansului din mine, Să-mi cânte-n ritm
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363536_a_364865]
-
melodică plăcută, ritmul este ușor de ținut de cei mici, iar rima este previzibilă. Poeziile doamnei Olimpia Sava din volumul sugestiv intitulat „Simfonia naturii” sunt vesele, exact ca anii copilăriei, lipsiți de griji, însoțiți de voie bună și zburdălnicie. Asemenea „zburdă” și versurile precum prichindeii peste plaiurile însorite ale locurilor natale. Ba chiar și luna, norii și stelele prind viață și intră în joc ca niște copilași, precum în poezia „De-a va-ți ascunselea” : „Luna să se joace vrea. Cum
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
Cățelul gri era mai curajos, venea pe lângă oameni; cel negru stătea mai tot timpul ascuns, de teamă. Într-o noapte, l-am văzut singur pe plajă, țopăind vesel în tot imperiul rămas doar al lui. Plaja pustie- un cățelandru negru zburdă sub lună Sejurul era fără cusur. Îmi lipsea totuși ceva, marea mea de altădată, plimbările pe faleză, Cazinoul, Ovidiu privind de pe soclul său de poet exilat la Pontul Euxin. Am plecat să revăd locurile dragi. Pereții scorojiți ai caselor albe
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]