1,522 matches
-
ajuns să se ocupe de cafeluța ei, Lary a început să povestească, pierdut în amintiri. O zi din viața unui om al mileniului 4 Astrul zilei se ridică încet la orizont ca o dolofană căpșună pe fondul trandafiriu creat de zdrențele de nori care mai împestrițează cerul. După ce a devenit portocală, s-a înfoiat într-o strălucitoare lămâie care înțepa cu razele ei vegetația în deșteptare. Mii de diamante au răspuns sub aceste raze cu luminițe de licurici. Este roua dimineții
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400332493.html [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
amintiri sticlă rece și îngân tăcutului netăcutul. El îmi spune să uit, ea mă încurajează să trăiesc, amândoi se prind de mâini și trec hotarul luminii. Acolo, nimeni nu mai primește umbre. Le dezbracă pe cele primite aici ca pe zdrențe, râd ca niște clovni buni și dispar, după ce taie crucea din ultimul sunet auzit de noi. Se lasă liniștea trup în labirint... *** Umblu năucă privind cerul cum împarte umbre omului, mișcând brațele soarelui ca pe o caracatiță obosită. Mă gândesc
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1489694910.html [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
la chimie, te ardeam, tu ești nebună pasăminte și ciripești în tomberoamne, mormânt, fără de oseminte jilavă moarte prin anale, se scorbură iar roșii focuri, nu calc pe umbra nimănui, la noapte iar te bag în șocuri, apoi te atârn, ca zdreanța în cui. Referință Bibliografică: tu ești o blondă esnțială / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TU EŞTI O BLONDĂ ESNŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1491831542.html [Corola-blog/BlogPost/368821_a_370150]
-
până într-o zi, când profesorul s-a hotărât să meargă acasă la el, să vadă cum arată casa în care locuia. Acolo a găsit o dezordine de nedescris. Șase copii, de toate vârstele, stăteau uimiți pe lavițe, îmbrăcați în zdrențe, nespălați, holbându-se la oaspetele neașteptat care le-a intrat pe ușă. Mama copiilor era copleșită de probleme și de necazuri, nu mai știa pe care copil să-l hrănească mai întâi, cum să-i mai îmbrace pe fiecare. Văzând
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Suflet_de_profesor_viorel_darie_1388397496.html [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
o lasă fiecare fir pe unghiul imposibil al cărții în care m-am rătăcit ca o gămălie de ac printre firele de bumbac în secunda în care mâna mamei cosea destinul copilei cu ochii din cărbunele timpului numărând analizând cruțând zdrențele imperios necesare după o tăiere a metaforelor timpului trăit povestea se cuibărește într-o broderie atât de fin este construită încât nu mai am vreme să reînvăț rostirea liniei cuvintelor simple le tot încurc și nu mă mai descurc de
BRODERIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1403420649.html [Corola-blog/BlogPost/343076_a_344405]
-
dealuri”/ “Însemnări”, “respir fiecare secundă/ caut în fiecare minut/ mă bucur în fiecare oră/ de miracolul începutului/ poate primăvara intră în prelungiri...”/ “Miracolul nașterii”. Așteaptă fiecare primăvară din viața ei cu aceeași nerăbdare și curiozitate, considerând-o un nou început: “zdreanța de gheață/ atârnată de cer/ anunță retragerea”, “dumbrava spânzurată/ în coastă de deal/ ordonă înverzirea”, “visez pământul/ pe stânci îngenuncheate/ de îmbrățișarea florilor”/ “Spring”. Crede că “primăvara/ vine din pământ/ când/ ghiocelul/ adună/ raze de lumină/ și sună din clopoțel
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fata_casei_de_artar_recenzi_ana_maria_gibu_1391409674.html [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
Aștept chiar dacă parcă mi-e teamă să mai sper că în deșert am să mai dau de-o oază. Spre-a se-odihni, adesea, sufletul meu se-așează pe câte-o stea din al speranței cer. Pe trup mi-atârnă zdrențe ce flutură în vânt, stindarde care încă se vor demne. Destinul se mai joacă și-mi mai arată semne că totuși mai am rost pe-acest pământ. În inima-mi bătrână mai pâlpâie de-abia superbul foc ce-a fost
CAPÃT OLYMPII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431363139.html [Corola-blog/BlogPost/350880_a_352209]
-
multă ceață, Cetatea soarelui e departe, Cei patru morți M,E,L,S s-au dus, Au rămas cei vii, sub ropot de aplauze s-a prăbușit zidul rușinii, în locul răsăritului de soare au apărut corbi hulpavi și urât mirositori, zdrențe aurite îmbracă țara, dar cai Apocalipsei se apropie, floarea tinereții se ofilește zadarnic, se petrece o migrație a florilor, saltimbancii se bat între ei neprotejați, cu topoarele indiferenței. Colții sunt mai albi decât inima. Urlăm - LIBERTATE, roadem ultimul os. BORIS
SALTIMBANCII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Saltimbancii_boris_mehr_1390460290.html [Corola-blog/BlogPost/361590_a_362919]
-
Articolele Autorului Justiție dreaptă Am privit eu dintr-o rână La justiția divină, Cum le face și desface, Și dreptatea o împarte. Dar nu am înțeles defel, Cum deciziile nu-s la fel, De ce-n primă instanță Hotărârea e o zdreanță, Iar decizia din Apel, E taman într-un alt fel!? Eu atunci pun întrebarea, Cum de-apare înturnarea? Și gândind în logică dreaptă, Cred că-n saltul de pe treaptă, Hotările ce s-au dat, Compromit un magistrat: Fie cel de la
JUSTIŢIE DREAPTĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1428164800.html [Corola-blog/BlogPost/362935_a_364264]
-
și de nevoi cum suntem, dar, mai mult și mai mult, măcinați de durerea din suflete știindu-ne cum am ajuns: ”furajați” cu înlocuitori alimentari, otrăviți cu medicamente fabricate să ne decimeze, adăpați cu apă și sucuri chimizate, îmbrăcați cu zdrențe second-hand, îngropați în biruri, facturi și credite, cu viitorul amanetat cămătarilor lumii pentru câteva decenii prin politici de îndatorare cu dobânzi secătuitoare de către guvernanți, deposedați de avuția națională, de patrimoniul economic, de pământul de sub sate, comune și orașe, stigmatizați drept
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nationalisti_curand_veti_auzi_semna_romeo_tarhon_1354947480.html [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi cam neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici ca să văd cum vă scăpați pe voi de frică! Spuneți, ce trebuie făcut, cum ieșim din belea, fiindcă în ritmul acesta peste câteva sute de ani nu vom mai fi nici amintire! Târșeloși, jalnici ce
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
și durerea de cap. A pune pe limbă o picătură de sânge din aceste teritorii e ca și cum ai înghiți agheasmă cu azimă sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci aceasta privi, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie, cât și ștacheții pătulului gol
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
o stivă cu colaci de sârmă ghimpată. Idioții! N-au apucat să-i dea pe băutură. Și când se gândea cine au fost „idioții”, iar vedea negru.n fața ochilor. De pe unde or fi furat-o? În magazie, acoperită cu zdrențe, a dat peste o bicicletă nou-nouță. Asta a fost furată dintr-un magazin, scrâșni din dinți cu mânie.Trebuie să fi fost opera lui Ghiță! Sub pătul dădu peste o vechitură de motoretă, ascunsă sub niște scânduri și strujeni uscați
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
-aș fi atuncea când aș vedea că-mi vine Un gând frumos,spunând că uitarea n-a învins! Întunecați albastru,doi ochi plini de tristețe Privesc un cuib de păsări,de-acuma părăsit, În vară plin de viață,acuma numai zdrențe Precum iubirea noastră,ce iată,a murit... Dan Mitrache,Bălcești,24.10.2014 Referință Bibliografică: UMBRA DIN OCHI / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1393, Anul IV, 24 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate
UMBRA DIN OCHI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1414153796.html [Corola-blog/BlogPost/379537_a_380866]
-
umeri, La decolteu trei scame îi culeg Și sărutări... cât poți să numeri! Visez, cu o cafea o să m-aleg. Frumoasă-i bluza, nu știu sânii În stare-or fi ca să trezeasc-un mort? Să mușc din ei precum păgânii Și zdreanță să fac bluza de import? ... Și tot visând la bluza-n care Palma dreaptă încet aș strecura, Mai pun în ceașc-un vârf de sare Și mă zgâiesc, perfid, la bluza ta. Referință Bibliografică: Mă zgâiesc la bluza ta / George Safir
MĂ ZGÂIESC LA BLUZA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_zgaiesc_la_bluza_ta.html [Corola-blog/BlogPost/356484_a_357813]
-
trist și l-am uitat. O fi doar o întâmplare Sau bănuind că nu dormeam, A întins un ram cu care Imi ciocani ușor în geam. Bietul tei.Nu-mi vine-a crede Că în noapte stă golaș Și doar zdrențe haina-și vede Risipita prin oraș. De-ai fi treaza poate, tristă, Privindu-l cum îi curg șiroaie, Tu te-ai duce cu-o batistă Să-i ștergi lacrimi reci de ploaie. Emil Șușnea Noe.2014 Referință Bibliografica: Dormi iubito
DORMI IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1431621999.html [Corola-blog/BlogPost/360503_a_361832]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > JUCARIILE STRICATE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului JUCĂRIILE STRICATE Cine n-a văzut un copil care jucându-se își face din zdrențe o păpușă, sau un tren din bucăți de lemn, vine cineva, un om în toată firea și dă cu piciorul acestor nevinovate jucării. Copilul își ridica privirea și se uită cu mirare la intrusul care ii stricase jucăriile. Dar cel
JUCARIILE STRICATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Jucariile_stricate.html [Corola-blog/BlogPost/348250_a_349579]
-
Erau oameni verticali, cum spunea Avva Theodor al Fermei: "și dacă se va lipi cerul de pământ, Theodor nu se teme". Cu asemenea oameni Domnul "a avut de furcă"până să-i învețe smerenia. Pe când cu noi, care suntem niște zdrențe netrebnice... Nu ne cere Domnul nimic decât să ne ținem mintea în iad, adică să ne recunoaștem ca vrednici de iad, dar să nu deznădăjduim. Ce-mi trebuie mai mult? Nu-i mântuirea aproape de noi? - S.G.: Care este lucrarea omului
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_adevarata_este_cea_in_stare_sa_invieze_omul.html [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
învățăm despre bine și rău, despre frumos și urât, despre alb și negru, despre noapte și zi... Răsfoind cele treisute treizeci și opt de pagini afăm despre cum este “inima unui câine”, despre întâmplările și norocul lui Grivei, “frățior pentru Zdreanță”, învățăm ce este prietenia, diminețile unei buburuze, “Martinel e bolnăvior”, întâmplările puilor de cuc și de cioară, “vis de pițigoi”, despre câte și mai câte... Nu este doar o simplă carte de poezii și desene pentru copii. Este o carte
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423853758.html [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
didactic, colecții de cărți bune și mediateci. Prin urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român și străin desăvârșește dizlocarea matricii etnice sătești mioritice, începută de bolșevici prin colectivizarea industrială forțată. Acum, noi postacii, postănacii, cameleonii, chibiții, zdrențele, tablagiii, cocalarii, popândăii, cârcotașii, ratonii, tonomatele și sconcșii, ca nechezoli potențial virtuali, deosebim cu mâhnire între Cărturar, Diplomectual, Microintelectual și Intelectual. Cărturar este iubitorul de zăbava cetitului. Desigur, ispitit el este să adauge-n raft și vreo cărțulie personalizată cu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
cu ei, seară de seară, trebuie păzite următoarele principii antiderapante, toate legate ambidextru de frâna de picioruș sau de mânuță: 1) un megaintelectual nu poate fi desființat, iar atacurile la valoarea lui se întorc împotriva lansatorului raton, postănac, popândău, cameleon, zdreanță, tonomat sau cocalar; e ca cu cățelandrii vieții ca o pradă, nu oricine deținând competențe de cum se sfâșie hoitul armăsarului care a fost, dar oricine agent poate interpreta oricând în circulație orice, ca derapaj, ca substantiv atributiv constatator; 2) micile
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
ambițios evident n-are a se teme, fiindcă omul deștept, dacă n-are ciomag sau bodyguard sau bani, e mai disprețuit și decât un postănac notoriu de către sconcs și de samsari, iar derapajele sale nici măcar nu se aud, ca la zdrențe, așa că n-ai ce critica la el dacă le vezi. Dimpotrivă, postacii noștri trebuie să aibă, vasăzică, la cină milă creștină de intelectual, necrititicându-l mai deloc, ci aliindu-se cu el contra megaintelectualului, acordându-i întotdeauna credit moral, pentru că această
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
mă-sii de treabă! Hai, fată, să facem puțină ordine! a îndemnat-o pe Jana. Tu ce stai și te uiți cruciș? Cum dracu’ vrei să mâncăm aici? l-a repezit pe Mișu, care rămăsese pironit în prag. Pune o zdreanță pe tine și nu mai sta în p...a goală, că nu te filmează nimeni, râsu’ pământului! Nu mai am chef de prostii la ora asta. Jana a izbucnit în râs când l-a privit. Părea așa de caraghios, încât
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_7_marian_malciu_1327434453.html [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
reprezintă un act profund imoral și, desigur, perfect încadrabil în Codul penal autohton. După părerea mea, eutanasierea în masă a câinilor semnifică cea mai nedemnă de o rațiune umană soluție ce poate fi adoptată în acest moment în patria arghezianului Zdreanță. Pot fi adoptate soluții mult mai simple și mai eficiente la nivel național, care să se constituie în adevărate modele de protecție a animalelor pentru orice țară din lume, incluzându-le aici și pe cele dezvoltate din Occident. Crearea urgentă
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_alegeri_elect_magdalena_albu_1378428291.html [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]