688 matches
-
ierni ... Când fulgii se aștern pe fruntea ta Greierii cântă în urmă mea Norii se dau la o parte Și vântul șuiera aparte Când fulgii se topesc pe geana ta Mierlele cântă, visele se-nfiripă Ceață dimineții se ridică Și zefirul adulmeca poala Ce nu se ridică precum aș vrea În căldură amiezii Precum sudoarea ta ce urca la cer în stropi de vise adunate în nori din care cad se prăvălesc apoi visele ce ne izbesc ... Citește mai mult Când
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
cadse prăvălescdin cerurivisele noastreprinse-n apace ia formăîn ierni ...Cand fulgii se aștern pe fruntea taGreierii cântă în urmă meaNorii se dau la o parteși vântul șuiera aparteCând fulgii se topesc pe geana taMierlele cântă, visele se-nfiripăCeața dimineții se ridicași zefirul adulmeca poalaCe nu se ridică precum aș vreaîn căldură amieziiPrecum sudoarea tace urca la cerîn stropide viseadunate în noridin care cadse prăvălesc apoiviselece ne izbesc... VIII. MÂNTUIREA IV, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1142 din 15 februarie 2014
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
Mi-e inima de fulgere ocean. Mi-e palma năzdrăvană și haiducă. Opriți-vă cu sufletul ochean Să beți înfiorarea hăbăucă. Pe steiul ars de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare
OPRIŢI-VĂ de ION PENA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370167_a_371496]
-
Mi-e inima de fulgere ocean. Mi-e palma năzdrăvană și haiducă. Opriți-vă cu sufletul ochean Să beți înfiorarea hăbăucă. Pe steiul ars de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Mi-e inima de fulgere ocean. Mi-e palma năzdrăvană și haiducă. Opriți-vă cu sufletul ochean Să beți înfiorarea hăbăucă. Pe steiul ars de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
umbre, viteaza.. Sunt deșert, sau verde oază alintându-se-amiază.. Sunt cuvânt sau sunt tăcere picurând slove cu miere.. Sunt amar și sunt plăcere, zbor înalt, sau doar cădere. Sunt apus, sunt dimineață, trup de vânt sau trup de ceață. Sunt viscol, zefir ușor, crivaț adunat fuior. Flacără-s, sau sunt de gheață, doar culoare, sau nuanța.. Bucurie-s, suferința, credința sau neputință.. Lacrimi pe obraz pictate, zâmbet cu seninătate. Complicată-n simplitate, sunt din tot și sunt din toate. Referință Bibliografică: Sunt
SUNT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353370_a_354699]
-
și povești? * Crezi oare că iubirea O poti sorbi din rai Când tu trăind pe Terra Iubire devastai ? * Crezi oare că în mine Nu doare că exiști În depărtări de ani-lumină De ochii mei cei triști ? * Crezi oare că adie Zefirul când mă-nec În ochii tăi albaștri Ce viața mi-o petrec ? * Crezi oare că în noapte Iubirea-mi n-o veghez Sanu mi-o fure timpul Și grelele zapezi ? * De crezi sau nu acestea Voi întruchipa scântei Din visul
CREZI OARE? de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353423_a_354752]
-
să faci, iubita mea! Sacrificiul lor să nu fi fost zadarnic, iar visele lor să aducă bucurie și fericire în sufletele celor care le vor vedea! Se îmbrățișară și se sărutară fericiți. Apoi alergară la prietenii lor credincioși - Norocel, căpitanul Zefir, Nor Alb și ceilalți. Împreună se veseliră, jucară și plecară mai departe prin toată împărăția, revărsând lumina și căldura mult așteptate. Câmpiile și grădinile se îmbrăcau în veșminte strălucitoare de verdeață și flori, toate vietățile și oamenii întâmpinându-i cu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
strigau bucuroși cu toții. Primăvara bătu din palme și spuse: - Gata! Plecăm chiar acum! Începu foiala. Alergătură. Agitație mare. Mărțișor, Primăvara și Norocel se urcară în trăsura aurită trasă de cei doisprezece porumbei de argint. Slujitorii și soldații din garda căpitanului Zefir, în frunte cu acesta, îi urmară călări pe caii lor înaripați. Alaiul avea în frunte pe Nor Alb, cu ceata sa de voinici, și pe Rază de Vis, cu mantia sa strălucitoare în mii de nuanțe. Ca de obicei, alaiul
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
se întoarse spre Mărțișor, spunându-i: - Îți mulțumesc și ție, voinicule, pentru bucuria care mi-ai adus! Poftiți cu toții în casă! Să se bucure de voi și mama! În acest timp, afară, pe ulițe, era o hărmălaie de nedescris. Căpitanul Zefir și soldații săi abia mai făceau față să mențină ordinea. Ce se întâmplase? O ceată de flăcăi, îmbrăcați ca Mărțișor, cu cămăși înflorate, cu pene de păun la pălărie, cu brâuri late, călări pe cai, cântau și chiuiau, zicând că
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
că ei merg la măritul Soare-Împărat să-i ceară pe mândra Primăvară ca să-i fie soțioară chipeșului Mărțișor, care-așteaptă cu mult dor... Iar la astă nuntă mare, să poftească mândrul Soare! Și dă-i chiote și pocnete de bici! Căpitanul Zefir rămase cu gura căscată, uluit de ce-auzea, dar și contrariat că flăcăii voiau musai să treacă de cordonul format de soldații din garda sa, ca să meargă... la măritul împărat. Îngrijorat, întrebă pe un soldat: - Ce vor zurbagii ăștia? - Trăiți
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
poruncă de la Mărțișor. Așa au primit ei vestea. - Ce veste, mă? Cine le-a spus tâmpenia asta? - Zvonacii și Răspândacii. Că ăștia cică ar fi cavalerii lui Mărțișor. Așa mi-a spus unul. Dar eu nu i-am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în ochi și astupătură în gât. Începu să tușească în spasme, spre satisfacția flăcăilor care râdeau cu hohote. După ce se
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în ochi și astupătură în gât. Începu să tușească în spasme, spre satisfacția flăcăilor care râdeau cu hohote. După ce se liniștiră, căpitanul Zefir îi întrebă: - Cine sunteți, măi flăcăi? Și ce vreți voi? - Noi suntem vorniceii și avem poruncă să luăm mireasa, s-o ducem la mirele nostru, voinicul Mărțișor. După cum le luceau ochii și convingerea din glasul lor, căpitanul își dădu seama
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de Vis, cufundați în reverie. Pe un scăunel, Speranța sta ghemuită la picioarele lui, mângâindu-i genunchii. Aproape de ei, Mărțișor cu Primăvara și Norocel se jucau cu o ceată de flăcăi și fete. Acest tablou idilic îl descumpăni pe căpitanul Zefir. Cum să spună el întâmplările de pe uliță? Însă, împăratul, văzându-l, cum era în bună dispoziție, îl invită: - Apropie-te, căpitane, și ia o cupă de nectar! Ia, spune, ce-i cu veselia de pe uliță? Bietul Zefir nu putea să
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
descumpăni pe căpitanul Zefir. Cum să spună el întâmplările de pe uliță? Însă, împăratul, văzându-l, cum era în bună dispoziție, îl invită: - Apropie-te, căpitane, și ia o cupă de nectar! Ia, spune, ce-i cu veselia de pe uliță? Bietul Zefir nu putea să spună că a băut țuică. Așa că îngăimă: - Iertare, Majestate, dar trebuie să vă aduc o veste! - Ce veste? întrebă împăratul. - Oamenii de prin aceste locuri vor să facă nunta lui Mărțișor cu Primăvara într-o poiană de lângă
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
sus, îmbrățișându-l: - N-am îndrăznit și bucuria asta, Soarele meu! Poruncește să se facă nunta după obiceiurile noastre! Soare-Împărat ridică mâna, spunând celor din jur: - Să înceapă nunta după obiceiul locului și să ne veselim! Văzându-l vesel, căpitanul Zefir îndrăzni: - Majestate, o ceată de flăcăi, numiți vornicei, vă roagă să-i primiți ca să vă ceară mâna prințesei pentru prietenul lor, Mărțișor. Îi primiți? Soare-Împărat, bine dispus, râse. Căpitanul se adresă și lui Mărțișor: - Prietene, hai la poartă, că acolo
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
prietenul lor, Mărțișor. Îi primiți? Soare-Împărat, bine dispus, râse. Căpitanul se adresă și lui Mărțișor: - Prietene, hai la poartă, că acolo trebuie să-ți aducă mireasa! Mărțișor râse, îl luă pe Norocel de mână și merse la poartă cu căpitanul Zefir. Căpitanul alergă la ceata vorniceilor: - Gata, flăcăi, împăratul vă primește, dar să fiți cuminți, să nu vă faceți de râs! Vorniceii unde nu începură să chiuie, lăutarii să cânte mai cu înverșunare și tot alaiul se îndreptă spre curtea Speranței
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
să crească spicele, adu-ne belșug pe masă, copilașii să ne crească. Adu pace, bucurie! Dumnezeu să ni te ție!” Tăcu oratorul, lăsând capul în jos, răsuflând ușurat și bucuros că a terminat fără să se încurce. Între timp, căpitanul Zefir o luă de mână pe prințesă și o duse la Soare-Împărat, căruia îi șopti: - Majestate, dați mâna prințesei vornicelului orator! Soare-Împărat se amuză pentru că jocul începu să-i placă: - Apropie-te, oratorule, că-mi plăcu ce spuseși! Dacă mândrul vostru
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Soare-Împărat până seara târziu, iar când s-a dus la culcare i-au cântat, în schimbul doi, privighetorile? Nu mai știu... Că și eu am adormit în trilurile suave ale privighetorilor. Dacă vreți să știți cum s-a terminat nunta, întrebați Zefirul, boarea tremurată a nopților de Primăvară, care se transformă în trubadur la „ceasul liniștii depline”. Sigur vă va spune el povestea mai frumos decât mine. SFÂRȘIT P.S.-Mulțumesc cititorilor care au citit toate episoadele romanului „Mărțișor” publicate până acum. Năstase
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
La un moment imaginea frumoasei fete începu să unduiască apoi dispăru odată cu ultimele raze devenite roșu foc. Totodată la portița micului golf a apărut o întreagă flotilă de nuci, majoritatea fiind bărcuțe de o jumătate de coaja. Lent, dusă de zefirul de apus al soarelui, flotila înconjoară picioarele fetei. Încercând să dirijeze o bărcuță care o gâdila Anica își înmoaie involuntar un deget în apă. Scos din apă, degetul îi dă o impresie de răceală, dar curios, numai pe jumătatea sa
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
e măricel. Și a dat Domnul, seara pe la izvor cum zice poemul, să se întâlnească „cu totul întâmplător”. Si ce au avut ei de comunicat, sufletește de la om la om sub clar de lună? Păi despre flotila de noapte și zefirul de seară și de dimineață care bat în contracurent. Timiditate? Ba! Doi viitori academicieni în discuție pe holurile academiei. Și Ionel a ascultat-o pe Anica cum debita despre avantajele roții pătrate față de aceea rotundă. Mai mare dragul. Nici nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Orașul Onești el însuși e prag al gloriei mondiale, cunoscut în întreaga lume drept corfă de aur din care a zburat la Montreal pasărea măiastră întronată aici zeiță, Zeița de la Montreal, Nadia! Tot la Onești a sărutat buna ursită cu zefirul și crâmpeiul melosului popular și folcloric, și pe artista Mihaela Gurău, căci Trotușul de umbra munților, iar fetele de frumusețe răpitoare și superbitate, nu sunt sărace la Onești! Personificările idealurilor pornesc cel mai adesea de la un sâmbure de realitate, iar
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
joc pentru că de când mă știu tu chiar ești un rău cu apă lină Clipocind dulce adormitor Iar eu chiar sunt malurile Tale mângâioase Care te poartă pe brațe de la-nceputul lumii ... Chiparoase Mi-ar mai plăcea ca eu să fiu zefirul dulce de primăvară Iar tu să fii câmpia înverzită Să mă aplec asupra ta mângâindu-te sărutându-ți fiecare fir de iarbă miliardele de flori de pe câmpie Dar nici acesta nu este un joc Pentru că eu chiar sunt zefirul De
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
fiu zefirul dulce de primăvară Iar tu să fii câmpia înverzită Să mă aplec asupra ta mângâindu-te sărutându-ți fiecare fir de iarbă miliardele de flori de pe câmpie Dar nici acesta nu este un joc Pentru că eu chiar sunt zefirul De primăvară Iar tu ești dulcea și înmiresmate mea câmpie Înverzită Dulce amară Abia acum observ că nu mai există nici un joc pe care să-l jucăm Pentru că noi chiar suntem Toate lucrurile și ființele Și fenomenele La sfârșit aș
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]