1,718 matches
-
Zalmoxis sau dacă este numele unei alte zeității confundată de Herodot cu Zalmoxis. Vasile Pârvan, probabil ca să „salveze” monoteismul get, a afirmat că unii cercetători atribuie în mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munții Haemus - munții Balcani) culturi și zeități care au fost specifice numai tracilor sudici aflați sub influența grecilor, făcând de Gebeleizis un zeu specific trac. Însă, rudenia geților și tracilor rămâne subiect de alte discuții. Nicolae Densușianu a argumentat că numele vine de la „Zeul moș”. Mircea Eliade
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
Însă, rudenia geților și tracilor rămâne subiect de alte discuții. Nicolae Densușianu a argumentat că numele vine de la „Zeul moș”. Mircea Eliade afirmă ca numele zeului dac venea din frigianul "zalmos" care însemna lup, din acestea putem spune că numele zeității este de fapt Zalmoxis, și nu Zamolxis. Însă, fiind că limba getică nu a fost scrisă, lingvistica getică rămâne o încercare foarte riscantă. Alături de forma "Zalmoxis" care apare a fi cea reală (prezentă la Herodot, Platon, Diodor din Sicilia, Apuleius
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
mai religioși oameni din istoria romană. După moartea sa la vârsta de 54 de ani, Romulus a fost deificat ca zeul războiului Quirinus și a servit nu doar ca unul dintre cei trei zei importanți ai Romei, dar și ca zeitatea asemănată orașului Roma. După strania și misterioasa moarte a lui Romulus, domnia a căzut în mâinile lui Numa Pompilius. Lăudat pentru înțelepciunea sa naturală, domnia lui Numa a fost marcată de pace și prosperitate. La numirea ca rege, fiind sabin
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
poveste" sau "legendă") și "logos" ("cuvânt"). În general, miturile sunt opere literare narative tradiționale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului și a animalelor, etc. De obicei, miturile implică prezența unui element sacru, a unor zeități, a unor forțe fabuloase, supraomenești. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare. Eventual,termenul "mitologie" poate include totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
religioase sau sunt legate de un templu sau de un sanctuar. "Miturile originii" explică începerea unui obicei sau apariția unui obiect sau a unui nume. "Miturile unui cult" sunt cele ce redau importanța și semnificațiile unui ritual dedicat unei anumite zeități. "Miturile de prestigiu" sunt asociate adesea unui erou, unui oraș sau unor oameni, aleși și sprijiniți de o divinitate. "Miturile escatologice" descriu un eveniment catastrofal care de obicei pune capăt lumii oamenilor, sau chiar întregului univers. "Miturile sociale" întăresc, justifică
Mitologie () [Corola-website/Science/296528_a_297857]
-
În religia antică greacă, Ananke, scrisă și sub formele Anangke, Anance sau Anagke (în , de la substantivul comun ἀνάγκη, „forță, constrângere, fatalitate”), este o personificare a inevitabilității, constrângerii și fatalității. Ea este reprezentată adesea ca ținând un fus. Una dintre zeitățile primordiale, Ananke marchează începutul cosmosului, împreună cu tatăl și soțul ei, Chronos (Chronos protogenos — nu titanul Cronos). Ea a fost văzută ca cel mai puternic dictator al sorții și circumstanței ceea ce însemna că muritorii, la fel ca și zeii, o respectau
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
Isus, a fost renumit pentru puterile sale spirituale de vindecător și exorcist. Discipolii săi l-au proclamat "noul Isus" și l-au încredințat cu atributul unei nașteri imaculate - aceasta fiind o condiție care în acea epocă, trebuia neapărat îndeplinită de zeități. A fost cunoscut drept "Mântuitorul", "Apostolul", "Iluminatorul", "Domnul", "Cel ce învie morții", "Cârmuitorul" și "Timonierul". Ultimele două apelative sunt semnificative ca echivalente ale cuvântului francez "Nautonnier" titlul atribuit unui mare maestru mason. Limba utilizată în Babilon în secolul III d.
Maniheism () [Corola-website/Science/306512_a_307841]
-
meditației anunță sentimente de pace, bucurie și uniune. Obiectul meditației poate să difere de la școală la scoala, e.g. meditația pe una dintre "chakre", cum ar fi centrul inimii ("anahata chakra") sau 'al treilea ochi' ("ajna chakra"); sau meditația asupra unei zeități, precum Krișna; sau asupra unei calități, precum pacea. Școlile non-dualiste, precum "Advaita Vedanta", pot medita la Absolut, fără nici o formă a calităților ("Nirguna Brahman"). Această meditație este, din multe puncte de vedere, asemănătoare cu meditația buddhistă a vidului (shunyata). Scopurile
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
succesor spiritual, conform comentariilor lui del Toro de pe DVD-ul original al filmului. Titlul spaniol al filmului se referă la faunii ("phaunos") din mitologia romană, în timp ce titlul în limba română, engleză, germană, franceză etc. se referă în mod specific la zeitatea greacă Pan asemănătoarea unui faun. Cu toate acestea, del Toro a declarat că faunul din film nu este Pan. În Spania fascistă a anului 1944, tânăra fiică vitregă a unui sadic ofițer de armată își găsește refugiu într-o lume
Labirintul lui Pan () [Corola-website/Science/323881_a_325210]
-
pe continentul american de peste 5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni și ecuadorieni. Fumatul cannabisului în India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a propagat în combinație cu ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităților, în ritualuri de purificare, care să le permită preoților sau conducătorilor religioși să se detașeze de limpezimea minții în scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene din Americi, obiceiul s-a răspândit
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
lui Ion Barbu, acestea stând sub semnul acestui curent literar într-un mod mai evident decât poeziile scrise de Macedonski. Denumite parnasiane, poeziile scrise în perioada 1919 - 1920 în "Sburatorul", descriu peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei, evocă zeități mitologice sau dezvăluie procese de conștiință. Poetul Ion Barbu evita implicarea să directă, evocarea propriilor trăiri, transferandu-le elementelor naturii precum copacul, banchizele, munții: "Din aspră contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente , de străluciri
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
și Luna sunt înghițite de lupi uriași, monștri enormi, ca lupul "Fenril" și șarpele "Midgard", care sunt eliberați și - împreună cu focuri uriașe - pornesc la luptă împotriva zeilor și devastează pământul. Războinici pământeni căzuți în trecut ("Einherjer") întăresc rândurilor armatei de zeități. În lupte sunt uciși numeroși monștri și zei (zeii erau muritori !), până la urmă "Surt" cel mai puternic dintre focuri, distruge pământul în întregime. Prin foc se restabilește echilibrul între haos și ordine. Tatăl zeilor, "Odin", creează lumea din nou, soarele
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
spiritul științific punea la îndoială schema divină încremenită în „ordine”, incapabilă să împiedice războaiele, molimele, omorurile și numeroasele nedreptăți umane. O parte dintre greci, bântuiți de teamă și neliniște, s-au orientat atunci spre misterele de origine orientală sau spre zeități precum Orfeu, Cybele, Sabazios, Dyonisios, în speranța atingerii unui prag superior al fericirii, prin inițiere sau într-o „viață de apoi”. Alții, însă, nu au încetat să caute răspunsuri raționale, străduindu-se să ajungă, prin abstractizarea gândirii, la principiile ce
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul de "hermeneutică totală". Mircea Eliade crede că oamenii nu ar trebui să interpreteze religia numai ca "credință în zeități", ci și ca "experiență a sacrului." Filosoful român analizează dialectica sacrului. Profanul este interpretat ca hierofanie.
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
folosit de către nici o altă persoană monarhică sau imperială în afara Japoniei, iar pentru a desemna suveranul unei alte țări este uzitat termenul kotei. Legendele japoneze afirmă că împărații Japoniei se trag din zeița Soarelui, Amaterasu, născută prin spălarea ochiului stâng al zeității Izanagi în mare. Potrivit tradiției, originea familiei imperiale nipone datează din anul 600 î.e.n., dar în realitate vechimea ei se situează în jurul anului 400 e.n., fiind cea mai veche familie dominatoare din lume. Ea a existat încă de la începuturile istoriei
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
Japonia medievală erau clasificate în trei ramuri: koshitsu, shinshoku și banmin. Ramura imperială (koshitsu) cuprindea pe cei care aparțineau familiei imperiale; ei pretindeau că descind direct din zeița Soarelui. Ramura divină (shinshoku) era alcătuită din clanuri care descindeau din alte zeități cerești sau terestre. Ramura străină (banmin) era reprezentată de clanuri puternice care nu pretindeau descendență din familia imperială. Poporul era considerat străin de către stările conducătoare; ei erau japonezi doar prin adopție. Fiecare familie aparținea uneia din cele trei ramuri ale
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
dacă acesta era cel mai puternic dintre toate, își putea exercita puterea și influența asupra celorlalte. Deci, autoritatea împăratului nu se extindea asupra întregii țări. Împăratul se bucura însă de trei mari prerogative: dreptul de a reprezenta diferitele clanuri în fața zeităților ancestrale, ceea ce implica funcția de preot-șef; dreptul de a reprezenta diferitele clanuri în relațiile externe, adică putea face pace și declara război în numele tuturor clanurilor și în acest fel exercita puterea militară; dreptul de a judeca disputele dintre clanuri
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
primește foarte puțină căldură. Cu un diametru de 52.000 km, Uranus este de 2 ori mai mic decât Saturn, dar de 5 ori mai mare decât Terra (Pământul). Este înconjurat de inele întunecate și are 27 sateliți. Uranus este zeitatea greacă ancestrală a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu. Uranus a fost fiul și partenerul Gaiei tatăl lui Cronos (Saturn) și al ciclopilor și titanilor (predecesorii zeilor olimpici). Uranus, prima planetă descoperită în vremurile moderne, a fost descoperită de William Herschel
Uranus () [Corola-website/Science/298439_a_299768]
-
Pegas, rezultați în urmă unirii sale cu Poseidon. În Antichitatea clasică, imaginea Medusei a fost folosită ca si dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de "Gorgoneion". Cele trei gorgone — Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în "Prometeu înlănțuit": Lângă ele, cele trei surori, înaripatele Gorgone Cu șerpi în loc de păr - disprețuind muritorul
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Petru Comarnescu consideră că "Gânditorul de la Hamangia" este o „precumințenie” a pământului. Nepunându-se încă de acord asupra sursei de inspirație a acestei lucrări, criticii i-au atribuit nenumărate simboluri, însă sculputura a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească. De-a lungul existenței, opera a avut doi proprietari: inginerul Gheorghe Romașcu, un bun prieten al lui Brâncuși, care i-a vândut în 1910 statuia, cu ajutorul lui Gheorghe Petrașcu, pentru suma de 1.500 lei
Cumințenia pământului () [Corola-website/Science/333000_a_334329]
-
prosperitate) și Saraswati (zeița cunoașterii și învățării), ea formează trinitatea zeițe hinduse (Tridevi). este soția zeului Shiva hindus - distrugător, reciclator și regenerator al universului și toată viața. Ea este fiica regelui de munte Himavan și mama Mena. Parvati este mamă zeități hinduse Ganesha și Kartikeya. De asemenea, unele comunități cred că ea să fie sora zeului Vishnu și râul-zeița Ganga. Shiva, Parvati este o divinitate centrală în sectă Shaiva. În credința hindusa, ea este energia recreativa și puterea lui Shiva, și
Parvati () [Corola-website/Science/336036_a_337365]
-
din Sumer sunt reprezentați similar în religiile Akkadiene, Canaanite și altele. De asemenea, o serie de povestiri sunt asemănătoare cu cele din mitologia greacă, de exemplu, coborârea lui Inanna în lumea de dincolo este foarte asemănătoare cu mitul Persefonei. Majoritatea zeităților sumeriene aparțin unei clasificări numite Anunna ("[descendenții]" lui Anu), în timp ce șapte zeități, inclusiv Enlil și Inanna, au aparținut unui grup de judecători ai lumii de dincolo, cunoscuți sub denumirea Anunnaki ("[copiii] lui Anu" și Ki). În timpul celei de-a Treia
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]
-
asemenea, o serie de povestiri sunt asemănătoare cu cele din mitologia greacă, de exemplu, coborârea lui Inanna în lumea de dincolo este foarte asemănătoare cu mitul Persefonei. Majoritatea zeităților sumeriene aparțin unei clasificări numite Anunna ("[descendenții]" lui Anu), în timp ce șapte zeități, inclusiv Enlil și Inanna, au aparținut unui grup de judecători ai lumii de dincolo, cunoscuți sub denumirea Anunnaki ("[copiii] lui Anu" și Ki). În timpul celei de-a Treia Dinastii din Ur, panteonul sumerian includea de șaizeci de ori câte șaizeci
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]
-
Enlil și Inanna, au aparținut unui grup de judecători ai lumii de dincolo, cunoscuți sub denumirea Anunnaki ("[copiii] lui Anu" și Ki). În timpul celei de-a Treia Dinastii din Ur, panteonul sumerian includea de șaizeci de ori câte șaizeci de zeități (adică 3600) . Principale zeități sumeriene sunt următoarele:
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]
-
aparținut unui grup de judecători ai lumii de dincolo, cunoscuți sub denumirea Anunnaki ("[copiii] lui Anu" și Ki). În timpul celei de-a Treia Dinastii din Ur, panteonul sumerian includea de șaizeci de ori câte șaizeci de zeități (adică 3600) . Principale zeități sumeriene sunt următoarele:
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]